FORMELE LIRISMULUI

1. Lirismul subiectiv (lirica eului)

este tipul de discurs liric propriu-zis, confesiv, monologal (realizat la pers. I).
- Poetul se identific cu eul liric/rostitor.
- Tipuri discursive: monologul liric, monologul adresat (invocaie retoric) sau
autoadresat, discursul dialogic, discursul evocator.
- Indici textuali: mrci lexico-gramaticale ale persoanei I / a II-a, mrci ale
afectivitii (interjecii), adverbe deictice (de loc sau de timp), aseriuni,
reflecii, judeci de valoare.
2. Lirismul obiectiv (lirism narativ, liric a mtilor sau liric
a
rolurilor)
- nlocuirea discursului confesiv, monologal, cu un discurs de tip dialogal,
uneori polifonic, n care vocile lirice sunt tot attea ipostaze ale ale eului liric,
capabil s se manifeste n registre diferite;
- Utilizarea dialogului ca procedeu de construcie, punnd n scen sentimente
sub form de personaje lirice care par s aib autonomie, dar, n fapt, sunt
mtile eului liric, vocile delegate a-i exprima viziunea, ideile, concepia;
liricul este astfel teatralizat;
- Epicizarea lirismului prin utilizarea unui narator, unui punct de vedere
(perspectiv) i a tehnicilor de comunicare diverse (dialog, monolog interior,
stil indirect liber, etc.)
Aadar, lirismul obiectiv, disimuleaz prezena eului liric, substituind-o cu alte
prezene:
Lirica mtilor - presupune exprimarea ideilor i sentimentelor sub o
identitate strin;
ex: Luceafrul de M. Eminescu fiecare personaj (luceafrul,
fata de mprat, Ctlina, Ctlin, Demiurgul, sunt tot attea mti
ale eului liric.)
Lirica rolurilor poetul se identific cu un personaj, exprim
sentimente care nu sunt propriu-zis ale sale;
Ex: Dumancele de G. Cobuc eul liric preia vocea personajului
care susine monologul; lirism teatral;
Lirica gnomic meditaii pe teme filosofice pot fi formulate la persoana
a III-a sub aparena obiectivitii, chiar dac refleciile sunt, de fapt, ale
poetului;
Ex: Glossa de M. Eminescu eul liric este autorul unor maxime
i sentine de ordin filosofic;
Lirica descriptiv de tip tablou sau de tip portret; stimuleaz
perspectiva subiectiv a poetului sub aparena unei viziuni nonfocalizate,
chiar dac, prin epitete calificative se evideniaz percepia subiectiv;
Ex: orice descriere, fie n proz ,fie n versuri.