Unitatea scolară:

Colegiul Tehnic ,,Ion Creangă”

Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Data: 28.02.2017
Clasa: a IX-a
Profesor: Toma Mihaela
Obiectul: Limba şi literatura română
Tema lecţiei: stiluri funcţionale
Tipul lecţiei: formare de priceperi și deprinderi
Durata şi locul desfăşurării: 50` , sala de clasă
Competenţe generale şi specifice:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în
diferite situaţii de comunicare
1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
1.2. identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate
1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
3.3 argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate

Scopul lecţiei: formarea deprinderii de analiză a unui text funcţional.

Obiective operaţionale: la sfârşitul lecţiei, elevii trebuie

1. să identifice scopul comunicării într-un text funcţional;
2. să argumenteze încadrarea unui text într-un stil funcţional;
3. să ilustreze caracteristicile stilurilor funcţionale cu elemente din texte date;
4. să comunice eficient cu colegii în vederea rezolvării sarcinilor de lucru.

Strategia didactică:
Metode şi procedee: exerciţiul, conversaţia, explicaţia, brainstorming
Resurse: caietele elevilor, fişele de lucru, fişa de evaluare
 Organizarea clasei: lucrul frontal, individual, pe grupe
Forme de evaluare: fişa de evaluare

Bibliografie:
 Manual de limba română pentru clasa a IX-a, coord. A. Costache, Editura Art;
 Costache, A.; Ioniţă, F.; Lascăr, M. N.; Săvoiu, A., Textul literar şi textul nonliterar, teme
fundamentale, clasa a IX-a, Bucureşti, Grup Editorial Art, 2005;
 Floarea, Silvian, Dicţionar de termeni literari, Bucureşti, Editura Semne, 2009;
 Gavrilă, Camelia; Doboş, Mihaela, Evaluarea la limba şi literatura română, Iaşi, Editura
Polirom, 2004;
 Gavrilă, Camelia; Doboş, Mihaela, Compendiu de teorie şi critică literară. Repere
pentru bacalaureat, Iaşi, Editura Polirom, 2003;
 Got, Mioriţa; Lungu, Rodica, Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Corint,
2006;
 Moţ, Mircea (coord.), Dicţionar de termeni literari, cu aplicaţii, Bucureşti, Editura
Orator, 2000;
 Popescu, Mihaela, Lexic, comunicare, stilistică, Bucureşti, Editura Bic All, 2006.

Bibliografia de specialitate:
 *** MEN-CNC, Ghid metodologic, Aria curriculară Limbă şi comunicare - liceu, Editura
Aramis Print, Bucureşti, 2002;
 ***SNEE, Ghid de evaluare limba si literatura română , Editura Aramis, Bucureşti, 2001;
 Eftenie, Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Editura
Paralela 45, Bucureşti, 2000, colecţia Metodica activă;
 Goia, Vistian; Drăgotoiu, Ion, Metodica predării limbii şi literaturii române, EDP,
Bucureşti, 1995;
 Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în şcoală. Structuri didactice deschise, Editura
Paralela 45, Piteşti, 2003;
 Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura
Polirom, Iaşi, 1999.
 Scenariu didactic

operaţionaleObiective

T Secvenţele Conţinuturi Sarcini de lucru pentru elevi Strategia didactică Evaluare

lecţiei
vizate Metode Resurse Forme de
materiale organizare

2` Organizarea Consemnarea prezenţei Elevii pregătesc materialele Conver Caiete, Frontal

clasei elevilor. pentru lecţie saţia fişe
Asigurarea cadrului şi a diverse
atmosferei optime
desfăşurării lecţiei.

3` Actualizarea Stiluri funcţionale: scopul Recapitularea caracteristicilor Conversaţia Caiete, Frontal Se apreciază
Brainstor
ideilor ancoră comunicării, caracteristici, stilurilor funcţionale. mingul tabla verbal
tipuri de texte (Anexa 1) Ascultarea, completarea şi răspunsurile
și verificarea temei evaluarea răspunsurilor colegilor. date de elevi.

1` Prezentarea ob. Se anunţă titlul lecţiei şi Notează în caiete Conver Tabla, Frontal
obiectivele. saţia creta

15 Dirijarea O1 Încadrarea textelor într-un Fiecare grupă primeşte o fişă de Exerci Fişe de Grupe
` învăţării O2 stil funcţional. lucru spre rezolvare (Anexa2) ţiul lucru
O3 Identificarea
O4 caracteristicilor stilurilor
funcţionale în texte date,
ilustrarea caracteristicilor
 cu exemple potrivite,
identificarea scopului
comunicării. (Anexa 2)
Formarea competenţei de
colaborare eficientă.

20 Prezentarea şi O4 Formarea competenţei de Se prezintă şi se comentează Conver Materia Frontal Evaluarea

` evaluarea ascultare activă şi oferire a materialele realizate de elevi saţia, lele verbală
rezultatelor unui feedback constructiv. explica realiza
muncii elevilor ţia te de
elevi
6` Evaluare Fixarea caracteristicilor Elevii trebuie să completeze fişa Exerci Fişa de Individu Fişa de
formativă stilurilor funcţionale. de evaluare. (Anexa 3) ţiul evalua al evaluare
re
3` Recapitularea Profesorul și elevii Notează în caiete tema. Conver Caiete Frontal
cunoştinţelor şi recapitulează evenimentele Temă alternativă (Anexa 4) saţia, le
asigurarea lecţiei şi indică elevilor explica
transferului tema pentru acasă. ţia
Tema pentru
acasă
Anexa 1
STILURI FUNCŢIONALE
Caracteristica Stilul beletristic Stilul jurnalistic/ Stilul oficial / Stilul tehnico- Stilul colocvial
publicistic juridico- ştiinţific
administrativ
Scopul textului Delectare, Informare, Informare, normarea Informare Informare,
emoţionare, persuasiune comportamentului comunicare socială
amuzament…
Tipuri de texte Piese de teatru, Articole, editoriale, Lege, cerere, Articole ştiinţifice, Conversaţie
nuvele, romane, ştiri, interviuri… regulament, tratate, manuale, cotidiană…
poezii, basme… adeverinţă, proces- cursuri universitare,
verbal, tipizate… dicţionare…
Literar/ nonliterar Literar Nonliterar Nonliterar Nonliterar Nonliterar
Ficţional/nonficţional Ficţional Nonficţional Nonficţional Nonficţional Nonficţional
Sensul cuvintelor Figurat / propriu Propriu Propriu Propriu Propriu
Subiectiv / obiectiv Subiectiv Obiectiv, cu Obiectiv Obiectiv Subiectiv
elemente de
subiectivitate
Organizare textuală Capitole, strofe, Specifică tipului de Articole numerotate Capitole numerotate -
scene, acte… text (lege, regulament)
Caracteristici Prezenţa figurilor de Prezenţa unor titluri Respectarea Respectarea Prezenţa mărcilor
stil şi a imaginilor surprinzătoare caracteristicilor caracteristicilor oralităţii
artistice Completarea limbajului standard limbajului standard Abateri de la
Viziune particulară, textului cu Prezenţa Prezenţa normele exprimării
unică asupra lumii informaţie vizuală neologismelor, a neologismelor, a corecte
Valorificarea Respectarea clişeelor termenilor ştiinţifici Prezenţa dialogului
diverselor registre caracteristicilor Predomină termenii Fraze ample, cu Prezenţa mărcilor
stilistice limbajului standard cu sens generic multe subordonate implicării
Prezenţa emoţionale a
neologismelor vorbitorului
Predomină
coordonarea
 Anexa 2

Textul 1

Şi, legănat, cu desagi cu tot, ca o limbă de ceasornic, de eterna gebea a

Pisicuţei, scurtam încet şi fără ţintă drumul către necunoscut... Iar de prin
îndoiturile posomorâte şi adânci ale imensului amfiteatru albăstriu al munţilor din
dreapta, negurile albe se ridicaseră şi se mistuiseră în văzduh şi, în locul lor, o
nesfârşită şi subţire reţea viorie de aburi auriţi se aşternuse peste marea frământată,
parcă de valuri, a brădetului negru-verde, ce umplea cercul vederii, de jos de la
pământ până la hotarele senine din înaltul cerului... Din vale şi de pe stânga se
furişau până la mine sclipirile scurte şi fugătoare ale Bistriţei, ce luneca grăbită,
când răsfăţându-şi goliciunea sub razele, acum iuţi, ale soarelui, când aruncându-şi
peste umeri haina ţesută din umbra tainică a luncilor tinere de sălcii şi de arini.

Mersesem trei ceasuri fără oprire şi atât eu cât şi Pisicuţa simţeam nevoie de
odihnă. Şi fiindcă Pisicuţa, iubitoare de singurătate ca şi mine, descoperise sau
alesese, poate înadins, un drum, pe marginea căruia nici casă, nici crâşmă nu se
pomenea, mă hotărâi a petrece ceasurile de arşiţă ale zilei şi a-mi face popasul
obişnuit în nenumăratele adăposturi de umbră verde şi tăinuită, pe care
singuraticele împrejurimi mi le puneau la îndemână. Cârnii la stânga şi scoborâi în
umbra adâncă a unei tinere lunci de arini de pe malul Bistriţei.

Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte

1. Precizaţi scopul comunicării.

2. Cui s-ar putea adresa textul?

3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil

funcţional dintre cele învăţate.

4. Alegeţi un titlu relevant pentru fragment şi justificaţi-vă alegerea.

 Textul 2

23.1. Pentru a călători la vagon clasa 1 sau clasa a 2-a, fiecare călător trebuie
să posede la tren persoane legitimaţia de călătorie valabilă la tren persoane după
tariful la clasa 1 sau clasa a 2-a iar pentru trenurile de rang superior trebuie să
posede şi un supliment de tren după tariful la clasa 1 sau clasa a 2-a corespunzător
rangului trenului în compunerea căruia se afla vagonul de clasa 1 sau clasa a 2-a,
legitimaţii ce vor fi emise pentru distanţa solicitată. Pentru trenurile de rang
superior la care se asigură loc rezervat se achită suplimentar tariful tichetului de
rezervare.

29.1. Călătorul care a obţinut o legitimaţie de călătorie valabilă pentru un

anumit tren, în cazul când nu poate pleca cu trenul respectiv sau renunţă la
efectuarea călătoriei, indiferent din ce motive, poate cere restituirea tarifului.
Renunţarea la călătorie impune prezentarea obligatorie a legitimaţiei de călătorie în
termenele prevăzute, la staţia de plecare (urcare) înscrisă pe bilet la şeful staţiei de
călători sau înlocuitorul sau pentru aplicarea vizei de neutilizare.

Regulamentul privind transporturile pe căile ferate din România

1. Precizaţi scopul comunicării.

2. Cui s-ar putea adresa textul?

3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil

funcţional dintre cele învăţate.

4. Alegeţi un titlu relevant pentru fragment şi justificaţi-vă alegerea.

 Textul 3

− Şi nu ţi-am zis, vericule, ce-am păţit mai ieri, când am fos` cu ală, cu
Clopotu`…şi ne-a prins ceaţa… mamă, ce belea a fost!
− Păi, ce-ai păţit, frăţioare?
−Mi-am luat mersu` cu noapte-n cap şi pe la …cum să zic, la… opt, aşa, am
fost la el. L-am aşteptat pă tovarăş să dea cafeaua pă gât şi am plecat. A luat şi
câinele, pă Rex, cu el…
− Unde-aţi plecat, mă?
− Am plecat peste deal, la a lu` Gâlcă, ăla de-i zice Palmieru`, că are freza ca
un pom.
− Şi?
− Stai, că-ţi zic acu`… Pe drum, am văzut noi că Rex lătra de zor şi alerga în
faţă, da` am zis c-o fi ceva cu el… Cum mergeam noi prin ceaţă, că era o ceaţă s-o
tai cu cuţitul, nu alta, se aude ceva, da` nu se vedea nimic. Rex fuge în faţă şi noi
după el, că ştiam că pe acolo e urşi şi am zis c-a dat ursu`. Odată a tăcut Rex şi noi
ce-am zis: „l-a prins, l-a omorât şi acu` o să se repeadă la noi…” Când acolo, după
ce ne-am mai apropiat amândoi cu bâtele pregătite, am văzut ce era: ne speriasem
degeaba, nu era niciun urs, era Corcoduşu`, măgaru` lu` Ionescu care stă lângă
Clopotu` şi Rex l-a cunoscut şi s-a dus să se joace cu el…

1. Precizaţi scopul comunicării.

2. Cui s-ar putea adresa textul?

3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil

funcţional dintre cele învăţate.

4. Alegeţi un titlu relevant pentru fragment şi justificaţi-vă alegerea.

 Textul 4

De-a lungul timpului, încep să se diversifice motivaţiile de călătorie,

conturându-se tot mai mult activitatea de turism, determinată de acţiuni religioase,
folosirea băilor curative, deplasările calfelor şi ale studenţilor către centrele
universitare, călătorii către lumi noi etc. In paralel cu creşterea traficului de
călători, s-a dezvoltat şi industria hotelieră, comunicaţiile, transportul, activităţi
destinate turismului.
Transformarea circulaţiei de călători în turism propriu-zis a început odată cu
secolul XIX şi s-a manifestat, în primul rând, prin creşterea numărului de călători
englezi ce se îndreptau în mod special spre Franţa, Elveţia, Italia. De-a lungul
anilor, turismul a căpătat diverse definiţii, unele punând accent mai ales pe latura
de agrement. In sensul actual, turismul a căpătat un conţinut mult mai complex din
punct de vedere economic, social şi spiritual.
Turismul reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea
în desfăşurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate, fie prin
intermediul unor organizaţii, societăţi sau agenţi specializaţi, fie pe cont propriu, pe
o durată limitată, precum şi industria care concură la satisfacerea nevoilor turistice.
Factorii de influenţare a turismului. Potenţialul turistic este influenţat de
o serie de factori: factori naturali (care rămân, în general, neschimbaţi) şi factori
economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizaţi printr-o dinamică
accentuată, dar şi cu posibilităţi de dirijare în sensul dorit).

Curs de Geografia turismului

1. Precizaţi scopul comunicării.

2. Cui s-ar putea adresa textul?

3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil

funcţional dintre cele învăţate.

4. Alegeţi un titlu relevant pentru fragment şi justificaţi-vă alegerea.

 Textul 5

Elveţia e o ţară micuţă, cam de cinci ori mai mică decât România, însă este
un ţinut de poveste, care trebuie vizitat iarna, când totul devine magic. Excelenţa
Sa, Livio Hurzeler, ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România, ne
împărtăşeşte lucruri mai puţin ştiute despre ţara sa, pe care voi însă, ca nişte
adevăraţi cititori ai revistei Vacanţe & călătorii, trebuie să le cunoaşteţi.
Care sunt motivele pentru care ar trebui să alegem Elveţia ca destinaţie de
vacanţă?
Primul şi cel mai important motiv pentru care ar trebui să mergeţi în Elveţia
este frumuseţea acestei ţări. Cred că există foarte puţine locuri în întreaga lume
unde să găsiţi atât de multă frumuseţe concentrată în teritorii destul de mici. De
aceea mi-ar fi şi extrem de greu să vă recomand numai anumite locuri. Fiecare este
unic şi special în felul lui. Un alt motiv pentru care ar trebui să ajungeţi în Elveţia
este tradiţia acestei ţări, care a început din secolul al XIX-lea. Când au ajuns pentru
prima dată în Elveţia, ei au fost fascinaţi de frumuseţea acestui ţinut şi au ajutat la
dezvoltarea lui. Este incredibil, dar englezii sunt cei care au adus schiul în ţara
noastră, pentru ca, ulterior, să ajungem să îi depăşim în tradiţia şi performanţa
acestui sport. Apoi, cred că nici nu mai este nevoie să menţionez că staţiunile
montane elveţiene sunt remarcabile. Chiar de curând am studiat ofertele de
sărbători pentru Elveţia şi m-am mirat să descopăr că aceste pachete ajung să fie
mai ieftine decât în România. Neincluzând transportul până acolo, este adevărat, un
sejur în Elveţia este mai ieftin decât unul în România.

Revista Vacanţe & Călătorii

1. Precizaţi scopul comunicării.

2. Cui s-ar putea adresa textul?

3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil

funcţional dintre cele învăţate.

4. Alegeţi un titlu relevant pentru fragment şi justificaţi-vă alegerea.

ANEXA 3
Numele şi prenumele : Data:
Clasa :

TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ

Citeşte următorul text şi încercuieşte răspunsul corect la fiecare cerinţă :

„CĂLĂTORÍE, călătorii, s. f. Acţiunea de a călători; drum pe care îl face cineva într-un loc
(mai depărtat). ◊ Expr. Călătorie sprâncenată = urare care arată indiferenţa pentru plecarea cuiva.
G.-D. călătoriei; Sil. -ri-e. – Călători + suf. -ie. ”
DEX online
Textul dat :
1) este : a. text nonliterar ;
b. text literar.
2) aparţine stilului : a. ştiinţific;
b. beletristic;
c. oficial-administrativ;
d. publicistic.
e. colocvial

3) conţine : a. figuri de stil

b. cuvinte cu sens propriu
c. regionalisme.
4) se caracterizează prin : a. expresivitate şi oralitate;
b. variaţie stilistică şi proprietate;
c. corectitudine şi precizie.

5) are caracter : a. obiectiv, impersonal;

b. subiectiv.
6) face parte : a. dintr-un anunţ publicitar;
b. dintr-o lucrare ştiinţifică;
c. dintr-o operă literară;
d. dintr-un reportaj.

7) are ca scop : a. informarea;

b. divertismentul;
c. convingerea.
8) are ca emiţător : a. un fizician;
b. un poet ;
c. un lingvist.

9) are drept cod : a. imaginea;

b. scrierea cu majuscule;
c. limba română.
Anexa 4 - tema pentru acasă

Temă alternativă: alege una dintre variantele de mai jos şi compune un text de 20-30 de rânduri.

1. Eşti comandantul unei rachete ce va călători în spaţiul cosmic. Redactează un Regulament de

călătorie, cu 10 puncte.

2. Imaginează-ţi călătoria unei idei prin creierul uman şi redactează un text beletristic care să o
descrie.

3. Ai făcut o călătorie în timp (alege o epocă preferată). Redactează un text jurnalistic prin care să
comunici această experienţă colegilor.

4. Imaginează-ţi o conversaţie cu colegul de bancă despre cea mai grozavă călătorie (stil
colocvial).

5. Prezintă oraşul nostru unui străin (stil ştiinţific).

Temă alternativă: alege una dintre variantele de mai jos şi compune un text de 20-30 de rânduri.

1. Eşti comandantul unei rachete ce va călători în spaţiul cosmic. Redactează un Regulament de

călătorie, cu 10 puncte.

2. Imaginează-ţi călătoria unei idei prin creierul uman şi redactează un text beletristic care să o descrie.

3. Ai făcut o călătorie în timp (alege o epocă preferată). Redactează un text jurnalistic prin care să
comunici această experienţă colegilor.

4. Imaginează-ţi o conversaţie cu colegul de bancă despre cea mai grozavă călătorie(stil colocvial).

5. Prezintă oraşul nostru unui străin (stil ştiinţific).

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Temă alternativă: alege una dintre variantele de mai jos şi compune un text de 20-30 de rânduri.

1. Eşti comandantul unei rachete ce va călători în spaţiul cosmic. Redactează un Regulament de

călătorie, cu 10 puncte.

2. Imaginează-ţi călătoria unei idei prin creierul uman şi redactează un text beletristic care să o descrie.

3. Ai făcut o călătorie în timp (alege o epocă preferată). Redactează un text jurnalistic prin care să
comunici această experienţă colegilor.

4. Imaginează-ţi o conversaţie cu colegul de bancă despre cea mai grozavă călătorie(stil colocvial).

5. Prezintă oraşul nostru unui străin (stil ştiinţific).

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Temă alternativă: alege una dintre variantele de mai jos şi compune un text de 20-30 de rânduri.

1. Eşti comandantul unei rachete ce va călători în spaţiul cosmic. Redactează un Regulament de

călătorie, cu 10 puncte.

2. Imaginează-ţi călătoria unei idei prin creierul uman şi redactează un text beletristic care să o descrie.

3. Ai făcut o călătorie în timp (alege o epocă preferată). Redactează un text jurnalistic prin care să
comunici această experienţă colegilor.

4. Imaginează-ţi o conversaţie cu colegul de bancă despre cea mai grozavă călătorie(stil colocvial).

5. Prezintă oraşul nostru unui străin (stil ştiinţific).

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------