Sunteți pe pagina 1din 13

DATA: 20.aprilie.

2010
CLASA a XI-a A – T.C. – 3 ore/saptamanal; manual ,,Limba si literatura romana”, Ed. ART, A. Costache, F. Ionita, M.N.Lascar,
A. Savoiu, Bucuresti, 2008
UNITATEA: Curente culturale/literare in secolul al XIX-lea – inceputul secolului al XX-lea. SIMBOLISMUL
TEMA LECTIEI: ,,Plumb”, de George Bacovia
TIPUL LECTIEI: insusire de noi cunostinte
COMPETENTE:
• GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
• SPECIFICE:
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii
• DERIVATE – la finalul lectiei elevii vor fi capabili de:
C.1. structurarea creaţiei lui George Bacovia, evidenţiind temele si specificul creaţiei simboliste a autorului
C.2. identificarea particularităţilor de structura si de compozitie a poeziei (geneza, semnificatia titlului, tema, structura bazata
pe catrene, elementele de prozodie, compozitie si mesaj, trasaturi ale compozitiei, motive si elemente simboliste)
C.3. ilustrarea specificului de artă poetică
C.4. observarea specificului operei bacoviene, stârnirea interesului pentru studiul – lectura altor opere ale poetului
C.5. formarea deprinderilor elevilor de a opera, în comunicarea scrisă sau orală, cu noile concepte operaţionale
STRATEGIA DIDACTICA: mixta
• METODE SI PROCEDEE: auditia, lectura, conversatia catihetica si euristica, explicatia, exercitiul, problematizarea,
analiza de text/literara, metoda ciorchinelui

• MIJLOACE DE INVATAMANT: volume de poezii ale lui George Bacovia, dictionar de simboluri, fise de lucru,
casetofon

• FORME DE ORGANIZARE: frontala si individuala

• FORME DE EVALUARE: chestionare orala, apreciere verbala prin calificative, evaluare formativa

• RESURSE:

1. umane – colectivul clasei, format din 28 de elevi

2. temporale – durata lectiei – 50 minute

3. bibliografice:
George Bacovia, Poezii, Ed. AULA, Brasov, 2007
Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionar de simboluri, Ed. Artemis, Bucuresti, 2007
G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982
Ion Caraion, Bacovia – sfârşitul continuu, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1977
George Bacovia, Opere, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1994
Mircea Scarlat, George Bacovia, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1987
Dinu Flămând, Introducere în opera lui George Bacovia, Ed. Minerva, Bucureşti, 1979
Mihai Petroveanu, George Bacovia, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1972
Scenariu didactic
Nr Evenimentel Competente Continutul lectiei Strategia didactica
.
Cr e derivate Metode Mijloace Forme
t. lectiei didactic de de
invatama evaluar
nt e
1. Moment Elevii se pregatesc pentru lectie
organizatoric Se noteaza absentele
2. Captarea - Se realizeaza un exercitiu de dezghet – se asculta piesa auditia casetofon
atentiei ,,Decembre” interpretata de Nicu Alifantis, melodie pe
versuri de George Bacovia.
3. Reactualizarea - Se verifica tema
-Se dezbate tema lectiei precedente : conversa
cunostintelor C.1. structurarea Simbolismul – curent literar iniţiat în Franţa prin articolul-
acumulate creatiei lui George
program al lui Jean Moréas la 18 septembrie 1886 în revista tia volume de chestion
Bacovia, evidentiind
anterior « Le Figaro littéraire » – Le Symbolisme poezii ale are
temele si specificul catihetic
creatiei simboliste a Specificarea obiectivelor, a scopului curentului: A sugera, lui George orala,
autorului iată visul!(St.Mallarme) a Bacovia,
Teme şi motive simboliste:
aprecier
- motivul citadin; convers dictionar e
- tema naturii;
de verbala
- motivul ploii şi al toamnei; atia
motivul iubirii şi al instrumentelor muzicale; simboluri, prin
- solitudinea, insingurarea; euristica calificati
- condiţia nefericită/inadaptata a creatorului; manuale ve,
Trăsături:
- cultivarea simbolurilor, a sugestiei evaluare
Mallarme susţine că „a numi un obiect este a suprima explicati formativ
trei sferturi din plăcerea poemului”şi adaugă „a a
sugera,iată visul!”.Urmând acest principiu,poeţii a
simbolişti nu descriu,nu narează,nu relatează. .Ei comunică,
sugereaza, mai ales senzaţii (olfactive, vizuale)
corespunzătoare unor stări sufleteşti.
- principiul corespondentei intre simturi, imagini, cuvinte,
sinestezia:
Baudelaire (Correspondances-Les fleurs du mal)considera problem
ca oezia are ca punct de plecare credinţa că exista o
unitate a lumii în temeiul căreia senzaţiile de ordin diferit ati-
comunică între ele:”Parfum,culoare,sunet se-ngână şi-
şi răspund”. „Primăvară – o pictură parfumată cu
zarea
vibrări de violet”.
Rimbaud,în poemul „Vocale”,dezvoltă ideea unor
corespondente între culoare şi sunet:A-negru, E-alb,I-
roşu,U-verde,O-albastru. Este ceea ce se cheamă
sinestezie(mijloc prin care sunt puse în relaţie de
echivalenţă realităţi receptate de simţiri diferite;transferul
elementelor,specific sinesteziei,este metaforic).
- muzicalitatea versurilor (refrenul, repetarea unor cuvinte,
alternanţa vocale – consoane, cultivarea versului liber);
„muzica înainte de toate” (Verlaine ), „arta
versurilor este arta muzicii” ( Al. Macedonski ).
C.1. structurarea
- prozodia – folosirea versului liber. Versul clasic apare
creatiei lui George multor simbolişti ineficient, rima este considerată o
Bacovia, evidentiind simplă convenţie, de aceea ei ajung la concluzia că strofa
temele si specificul asimetrică, cu versificaţie liberă, în ritm variabil, volume de
creatiei simboliste a corespunde muzicii interioare. Versul liber, susţin
autorului simboliştii, produce efecte muzicale deosebite. Se poezii ale
folosesc: refrenul, laitmotivul, armonia, asonanţele, rima lui George
şi ritmurile elaborate. Bacovia,
- cromatica; chestion
convers
Culorile dominante sunt cenuşiul,negrul,albul – culorile
obsesiei;roşul,violetul, galbenul – expresii ale starilor
dictionar are
atia de orala,
anxioase.
Simbolismul românesc– 4 etape: catihetic simboluri,
• I. Momentul tatonărilor, al experienţelor este aprecier
marcat prin activitatea lui Al. Macedonski la revista a manuale e
Literatorul. Abordând, înainte de 1890, problema artei verbala
romantice şi a celei simboliste, Macedonski susţine că conversa prin
poetul nu este decât un instrument al senzaţiilor
primite de la natură, pe care le transmite apoi în tia calificati
formulări inedite; poezia îi apare ca o revărsare a ve,
sentimentului. Potul accentua, astfel, latura romantică a euristica
poeziei. După 1890, în Arta versurilor, el relevă faptul că evaluare
poezia are o muzică interioară, care este altceva decât
muzicalitatea prozodică. Ideea va fi reluată în Poezia formativ
viitorului ( 1892 ), în care se afirmă că poezia este muzică a
şi imagine, „formă şi muzică”. Originea ei s-ar găsi în
explicati
misterul universal. Poezia are o logică proprie, ea „tinde să a
se deosebească de proză, creându-şi un limbaj al ei
propriu.” „Domeniul poeziei este departe de a fi al
cugetării. El este al imaginaţiunii”. În articolul Despre
poemă relevă că a fi poet înseamnă a simţi: poezia
trebuie să deştepte cugetarea, nu să fie ea însăşi
cugetare.
problem
• II. A doua etapă din evoluţia simbolismului
românesc este reprezentată de activitatea literară a lui atiza-
Ovid Densusianu, întemeietorul revistei Viaţa nouă.
Simbolismul lui Densusianu este polemic prin atitudinea de rea
combatere a epigonismului eminescian şi a
sămănătorismului, prin proclamarea principiului
libertăţii şi a progresului în artă. Densuşianu cere o
literatură nouă, afirmând că specificul naţional nu este un
monopol al sămănătoriştilor, ci apare în orice operă scrisă
de români; el nu apare numai la ţară, ci este prezent şi în
spaţiul citadin. Meritul grupării de la Viaţa nouă este că
introduc în poezia română preocuparea pentru tematica
citadină, pledând pentru ridicarea maselor la nivelul
elitelor, pentru că, în accepţia lui, „artă pentru artă”
înseamnă „artă înaltă”.
• III. Simbolismul exterior, formal, care pune
accent pe muzicalitatea versurilor şi pe efectele sonore
C.1. structurarea obţinute prin resurse fonetice apare în creaţia lui Ion convers
creatiei lui George Minulescu. Poezia acestuia este grandilocventă, retorică,
Bacovia, evidentiind ceea ce contravine principiilor simboliste. Poetul manifestă atia volume de
temele si specificul atracţie pentru tehnica şi motivele simboliste: numărul
creatiei simboliste a catihetic poezii ale
fatidic, mirajul depărtărilor; îl preocupă efectele sonore
autorului rezultate din neologisme cantabile ( matelot, orologiu, lui George
a Bacovia,
cupolă ), numele proprii exotice, frapante prin sonoritate. De
provenienţă simbolistă sunt tristeţea, nota gravă, plină
de sugestii, jovialitatea şi proza retorică. convers dictionar
• IV. Simbolismul autentic ( bacovian ) se atia de chestion
instaurează prin activitatea literară a lui George Bacovia. simboluri, are
Poezia lui are toate trăsăturile esenţiale specifice euristica
simbolismului. Este un simbolism depresiv, izvorât din orala,
situaţia precară a proletarului intelectual. Cultivă simbolul manuale
ca modalitate de surprindere a corespondenţelor eu-lui cu aprecier
lumea, natura, universul (Plumb ). Evocă idei, sentimente, e
senzaţii pe calea sugestiei ( Amurg de iarnă ). Manifestă explicati verbala
preferinţe pentru culorile întunecate. Promovează „audiţia
colorată” – principiul după care senzaţiile diverse, coloristice a prin
şi muzicale îşi corespund în plan afectiv, sinestezia. Poezia calificati
implică sugestivitate melodică interiorizată ( Marş funebru ). ve,
Temele şi motivele sunt tipic simboliste: târgul de provincie,
element al claustrării (Seară tristă ), nevroza ( Plouă ),
evaluare
peisajul interiorizat ( Amurg de toamnă ), descompunerea formativ
materiei ( Cuptor ). Dominantă este neliniştea continuă. problem
a
Identificarea temelor fundamentale ale liricii bacoviene :
atiza-
- lumea oraşului de provincie, a târgului sufocant,
mahalaua (Sonet), oraşul în ruină (În parc, Singur, Decor), rea
oraşul – muzeu al figurilor de ceară(Panoramă);
- singurătatea: camera poetului, dragostea şi actul reflex
al creaţiei (Miezul nopţii, Decembre);
- natura ca stare de spirit (anotimpurile, apa – Moină,
Tablou de iarnă, Cuptor, Nervi de primăvară);
- iubirea (fecioară palidă şi privită ironic – Nevroză,
Contrast, Unei fecioare);
- moartea (senzaţie de funebru, dezagregarea totală –
Plumb)
Bacovia este unul dintre marii poeţi originali de după
Eminescu; este cel mai mare poet simbolist al Europei, cu
toate că nu a scris într-o limbă internaţională; are o netă
originalitate, este un poet roman de mare rezistenţă.
Ion Caraion spunea în lucrarea „Sfârşit continuu” că
Bacovia „este un suflet ars”; toată poezia lui a fost scrisă
până la vârsta de 19 ani, iar ceea ce urmează de aici încolo
„ este un sfârşit continuu”.
Bacovia este un taciturn. Atmosfera lăuntrică
particulară este „de toamne reci, cu ploi putrede, cu
arbori cangrenaţi, limitat într-un peisaj de mahala, de
oraş provincial, între cimitir şi abator...atmosferă de
plumb...în care pluteşte obsesia morţii şi a
neantului.” ( Eugen Lovinescu )
Bacovia este poetul toamnelor dezolante, al
iernilor ce dau sentimentul de sfârşit de lume, al căldurilor
toride, în care cadavrele intră în descompunere, al
primăverilor iritante şi nevrotice. Spaţiul este cel al oraşului
de provincie, cu parcuri solitare, cu fanfare militare, cu
cafenele sărace.
Poezia lui este muzicalitate macabră- revărsarea
ultimei fibre a simţirii. Gânduri besmetice, glasuri din
funduri, plânset al materiei, negru profund, numai noian de
negru este versul bacovian.
Sufletul lui- confundat cu poezia- este o bandă de
mătase sfâşiată: în culoare de plumb, în miros de plumb, cu
arabescuri de plumb... sensibil până la maladivitate intensă,
Bacovia sau omul cu chip de ceară şi cu sufletul de
plumb cenuşiu se agaţă nevolnic de viaţă, se urcă şi cade,
se scoală să cadă. E stâlpul de cavou sculptat în frumos şi
lumină, mâncat de beznă şi muced.
4. Anuntarea Se anunta tema lectiei ce urmeaza - ,,Plumb”, de George
temei si a Bacovia – sintetizansu-se apoi competentele ce se doresc
competentelor asimilate la sfarsitul acesteia.
vizate
5. Desfasurarea - Se lectureaza expresiv textul poeziei. volume de
- Se precizeaza elementele de geneza cunoscute Lectura
lectiei poezii ale chestion
(amintirea dureroasă a înmormântării unei rude în 1900,
lui George are
prilej cu care vizitează cavoul Sturzeştilor); textul a fost scris conversa
intr-o prima varianta in 1900, definitivat in 1902 si publicat Bacovia, orala,
abia in 1911, in revista ,,Versuri”, din Iasi, sub pseudonimul tia
G.Andoni; a fost asezat in fruntea volumului de debut cu dictionar aprecier
acelasi nume, publicat in 1916. euristica
de e
- Se identifica structura poeziei – 2 catrene, cu rima
C.2. identificarea masculina, imbratisata si ritm iambic . explicati simboluri, verbala
particularitătilor de -Textul devine o adevarata cheie a intelegerii liricii prin
structura si de
compozitie a poeziei
bacoviene, prin simbolistica pe care o contine, prin a manuale calificati
(geneza, atmosfera pe care o creeaza, prin conturarea crizei, a ve,
impasului existential al eului liric, a revelatiei pe care acesta
semnificatia titlului, exercitiu
tema, structura o are – nimeni nu este capabil sa-si depaseasca destinul.
bazata pe catrene, - Se analizeaza semnificatia titlului poeziei: l evaluare
elementele de - in analiza se pleaca de la afirmatia poetului „ ... in formativ
prozodie, compozitie plumb văd culoarea galbenă. Compuşii lui dau un
si mesaj, trasaturi problem a
precipitat galben. Temperamentului meu îi convine
ale compozitiei,
această culoare. După violet şi alb am evoluat spre
motive si elemente
galben. Plumbul ars e galben. Sufletul ars e galben.
atiza-
simboliste)
În manualul fizicei nu se găseşte altă culoare. În rea
eprubeta mea orice reacţie chimică dă precipitat
galben. Altădată, în Plumb, pe lângă expresia
colorată, mai simţeam alta statică, de greutate. analiza
C.2. identificarea Plumbul apasă cel mai greu pe om...”.
particularitătilor de
- Se dezbate aceasta afirmatie, corelandu-i sensul cu
de text
structura si de
compozitie a poeziei semnificatia cromaticii bacoviene. Se ajunge la concluzia ca /literara
(geneza, plumb este simbolul central al poeziei, un laitmotiv ce
semnificatia titlului, cuprinde in sfera lui semantica cheia intelegerii textului.
tema, structura - Folosind metoda ciorchinelui, se cauta conotatiile metoda
bazata pe catrene, simbolului-plumb, pornind de la sensurile sale
elementele de denotative(anexa 1). Acest metal gri, combinaţie de galben şi ciorchine
prozodie, compozitie negru, plumbul, cu greutate atomică mare, prin consecinţa
si mesaj, trasaturi lui
materială densificată, semnifică oboseala copleşitoare a
ale compozitiei,
motive si elemente fiinţei, gravitaţia perpetuă sub care se înconvoaie, până în
simboliste) momentul inevitabil al extincţiei.
După „Dicţionarul de simboluri”, plumbul este metal chestion
saturnian, al demitizării; după Paracelsus, alchimist volume de are
medieval elveţian, plumbul este „apa tuturor metalelor”, poezii ale orala,
agent, deci, al disoluţiei universale, „baza cea mai lui George
modesta de la care poate porni o evolutie
ascendenta”. Universul bacovian devine oglinda expresivă Bacovia, aprecier
a ideii de continuă prăbuşire, de declin al „spiritului conversa e
retras în fiziologic”(Şerban Cioculescu),”un sfârşit dictionar verbala
continuu”(Ion Caraion). tia
de prin
Elevii noteaza in caiete.
-Se analizeaza elementele de compozitie a poeziei: cele euristica simboluri, calificati
două strofe pot fi înţelese ca două secvenţe poetice, ve,
corespunzătoare celor două planuri ale realităţii: prima manuale
strofă reprezintă o realitate exterioară, cu toate elementele evaluare
C.2. identificarea ei (cimitirul, cavoul), iar strofa a doua are în vedere o explicati
particularitătilor de realitate interioară, prin marcarea subiectivitatii.
formativ
structura si de a
compozitie a poeziei • primul catren – contureaza in primele doua versuri o a
(geneza, realitatea exterioara, un decor static al carui elemente
semnificatia titlului, componente se incadreaza intr-un cam semantic funerar:
tema, structura sicrie, floricoroane funerare, vestmant funerar,
bazata pe catrene, cavou(elevii cauta in text acesti termeni). Strofa exprimă
elementele de simbolic spaţiul închis, sufocant, apăsător, ce poate fi exercitiul
prozodie, compozitie simbolizat de societate, mediu, suflet, viaţă sau destin.
si mesaj, trasaturi
Oricare dintre aceste spaţii este sugerat de simboluri din
ale compozitiei,
motive si elemente câmpul semantic al elementelor funerare. Atmosfera poeziei volume de
simboliste) este tulburătoare, dominant fiind sentimentul acut al mortii,
problem poezii ale
care devine aproape tangibil. lui George
Un alt cuvânt cu mai multe conotaţii este şi cuvântul atiza-
cavou. Cavoul este o metaforă a lumii închise, „punctul Bacovia,
ultim al coborârii pe scara antropologică a rea
imaginarului. ” (Gilbert Durand ), fără posibilitatea de a dictionar
mai evada. Poetul se află închis în „temniţa vieţii”, într-o de
lume lipsită de speranţă, incapabil să răzbată dincolo de
graniţele unei transcendenţe a lumii interioare. Trecerea în
simboluri,
nefiinţă sugerează alt infern, cu aceeaşi spaţialitate fără analiza chestion
ieşire. manuale are
Lumea-cavou are corespondent cu miturile creştine, de orala,
după cum oamenii sunt „cadavre de ignoranţă”, fiind
C.3. analizarea capabili să străbată dincolo de textura spaţiului real, aflaţi în text
mesajului poetic in
imposibilitatea de a-şi transforma trupul pieritor, supus aprecier
functie de nivelurile /literara e
receptarii textului: pieirii, în „corp de lumină”, nemuritor şi mereu tânăr.
nivel lexico- Vântul este şi el un cuvânt cu valoare simbolică, volume de verbala
morfologic, nivel sugerand stihiile. Are o direcţie incertă, amintind de frigul poezii ale prin
lexico-semantic, originar. Ar putea sugera spiritul. Vântul este singurul
nivel morfo- lui George calificati
element material dinamic, care face ca monotonia să nu fie
sintactic, nivel totală; el este singurul element „viu”, dar nu pentru a pune Bacovia, ve,
stilistic, nivel conversa
viaţa în mişcare, ci pentru a accentua atmosfera lugubră a
prozodic si a
efectelor pe care morţii, dând întunericului o tentă sonoră macabră. tia dictionar evaluare
specificul acestor Starea de solitudine este sugerată de sintagma de formativ
niveluri il creeaza "stam singur", care, alături de celelalte simboluri, creează euristi simboluri, a
pustietate sufletească: "era vânt", nevroză, spleen;
sugestiva este imaginea auditiva creeata prin rezonanta ca
verbului "scârţâiau". manuale
Repetarea simetrică a simbolului "plumb", plasat ca explicati
rimă la primul şi ultimul vers al strofei întâi sugerează
apăsarea sufletească, neputinţa poetului de a evada din a
această lume apăsătoare, obositoare, sufocantă.
chestion
• al doilea catren – surprinde conturarea unei realitati exercitiul
exterioare, aflata in deplin acord cu imaginea realitatii are
exterioare.
problem orala,
Strofa a doua a poeziei ilustrează spaţiul poetic interior,
prin prezenta sentimentului de iubire, care "dormea întors", atiza-rea aprecier
C.3. analizarea sugerând disperarea poetului, "strig", într-o solitudine
mesajului poetic in morbidă, "stăm singur lângă mort", dragostea nefiind volume de e
functie de nivelurile
înălţătoare, ci dimpotrivă rece,fără nici un fel de perspective analiza poezii ale verbala
receptarii textului:
nivel lexico- de împlinire, "atârnau aripile de plumb". Cuvântul întors
de text lui George prin
morfologic, nivel creeaza mister, fiind vorba de întoarcerea, cum va spune Bacovia, calificati
lexico-semantic, Blaga, cu faţa spre apus, care înseamnă moarte. /literara
nivel morfo- Aripile sunt de plumb, ele reprezentând acel zbor în
ve,
sintactic, nivel jos, care înseamnă cădere surdă şi grea, din care nici ecoul dictionar
stilistic, nivel nu se mai poate înălţa.(scurta paralela cu zborul icaric din conversa de evaluare
prozodic si a
efectelor pe care
balada ,,Monastirea Argesului’)
tia simboluri, formativ
Eul poetic este reprezentat tocmai prin acest amor de a
specificul acestor
niveluri il creeaza plumb, ce nu mai are capacitatea de a se ridica deasupra euristica
mormântului, semnificând un „înger căzut ” din înaltul manuale
aspiraţiilor spirituale. Strigatul – imagine auditiva – eului
liric nu afla raspuns, salvare, sugerandu-se astfel
C.3. analizarea insingurarea, claustrarea individului neinteles, caruia ii este
mesajului poetic in imposibil sa se salveze chiar si prin iubire. Totul i se refuza.
functie de nivelurile
explicati
In urma analizei mesajului textului, se identifica tema
receptarii textului:
poeziei - tema conditiei creatorului, inadaptat in a chestion
nivel lexico-
morfologic, nivel societatea care nu il intelege si nu il accepta. ,,Plumb” are
lexico-semantic, este o elegie pe tema singurătăţii. Este un monolog tragic al orala,
nivel morfo- inadaptabilului, care, negăsind posibilitatea de comunicare
sintactic, nivel cu lumea din afară, se interiorizează, se închide în sine,
stilistic, nivel asemenea unui om aflat singur într-un cavou. exercitiul aprecier
prozodic si a - Se analizeaza modalitatile de creeare a principiilor e
efectelor pe care
specificul acestor
simboliste in poezie: verbala
niveluri il creeaza - sugestia starilor specific simboliste – se realizeaza prin prin
intermediul simbolulrilor – plumb, cavou, vant, zbor ,,intors”,
problem calificati
etc.
- muzicalitatea este obtinuta prin mai multe procedee: ve,
atiza-rea
rima masculina si imbratisata, repetitia obsesiva a
simbolului central ,,plumb”, sonoritatea fonetica a unor evaluare
cuvinte: ,,scartaiau”, ,,plumb”, ,,strig”, ,,frig”, imagini analiza formativ
auditive astfel formate; repetarea simetrica a
C.4. ilustrarea
verbului,,dormea/dormeau”, a conjunctiei ,,si”. de text a
specificului de arta
poetica - sinstezia este realizata prin corespondenta dintre
vizual si auditiv: ,,scartaiau coroanele de plumb”, prin
/literara
C.5. observarea
specificului operei incercarea de a sugera senzatii launtrice in cuvinte: ,,stam
bacoviene, stârnirea singur langa mort...si era frig...”
interesului pentru
studiul – lectura - cromatica – se bazeaza pe nuante apartinand
altor opere ale campului semantic funerar; primeaza cenusiul, impreuna cu
poetului simbolistica sa.
- natura bacoviana este moarta, incremenita, devine
imagine a starii interioare a eului liric. Pentru el, moartea e o
umbră permanentă, instalată în intimitatea fiinţei sale;
claustrarea are aerul unui exerciţiu în vederea propriei sale
înhumări;
- Se analizeaza modalitatile de realizare si transmitere a
mesajului poetic, in functie de nivelurile de constituire a
acestuia (nivel lexico-morfologic, nivel lexico-semantic, nivel
morfo-sintactic, nivel stilistic, nivel prozodic) si a efectelor
pe care specificul acestor niveluri il creeaza:
- la nivel lexico-morfologic – decorul este realizat prin
intermediul substantivelor apartinand aceluiasi camp
semantic, cel funerar; sunt folosite verbe pentru a crea
imagini auditive(scartaiau, strig); forma adjectivului
pronominal ,,meu” individualizeaza trairea interioara
exprimata;forma verbala de persoana I a verbului ,,stam”
subliniaza subiectivitatea exprimarii sentimentelor.
- Se ilustreaza cu ajutorul elevilor caracterul de arta
poetica a poeziei:
- tema textului
- subiectivitatea, sugerata de marcile lexico-gramaticale
ale eului liric
6. Feed-back C.6. formarea Se impart elevilor fise de lucru care sa consolideze Fise de lucru Evaluare
deprinderilor elevilor informatiile nou-achizitionate. exercitiul formativa
de a opera, în (anexa 2)
comunicarea scrisa
sau orala, cu noile
concepte
operaaional
7. Asigurarea C.6. formarea -Se fac aprecieri generale, prin calificative, asupra
deprinderilor elevilor
activitatii elevilor. exercitiul
retentiei si a de a opera, în
transferului comunicarea scrisa -Impresionat de valoarea certă a poeziilor bacoviene incluse
sau orala, cu noile în volumul Plumb", Alexandru Macedonski publică în revista
concepte "Flacăra" următoarea epigramă:
operaaional ,,Lui G.Bacovia:
Poete scump, pe frunte porţi mândre foi de laur
Căci singur, până astăzi, din plumb făcut-ai aur."
Alcatuiti un eseu in care sa ilustrati elementele simboliste
identificate in poezia ,,Plumb”, de George Bacovia, subliind
rolul pe care poetul il indeplineste in literatura romana.
Anexa 2

Plumb

de George Bacovia
I.Completează spatiile punctate:
1. Tema poeziei este :.................................................................................................................................... , iar ca motive literare
regăsim: ...............................................................................................................................................................................................................
...........
2. Figura de stil dominantă în poezie este :....................................................( EXEMPLE: ................................................................................)
3. Trei trasaturi ale liricii simboliste prezente în text
sunt(exemplificati): ..........................................................................................................................................................................................................
.................... .....................................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
.
4. Muzicalitatea este obtinuta prin:..........................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
..
II. Completaţi ciorchinele cu termeni pe care i-aţi înclude în comentariul literar al poeziei “Plumb” de G.Bacovia

Plum
b

Anexa 1

Plum
b
Proprietăţi ale plumbului Sugestii/semnificaţii
-element anorganic(metal) lipsă de viaţă ,mineralizare(pietrificare),moarte
-greutate -apăsare sufletească,prăbuşire interioară
-duritate -lipsa sentimentelor,tristeţe
-culoare gri -monotonie,plictis,angoasă,cenuşiul vieţii cotidiene
-răceală -lipsă de viaţă,absenţa sentimentelor,singurătate
-sonoritate -căderea grea,fără ecou
-toxicitate -moarte
-utilizarea în confecţionarea sigiliilor -limitare,izolare totală,imposibilitatea evadării