PROIECT DIDACTIC

Profesor: Uzun Ana

Instituția: Școala Profesională com. Alexandreni
Data:
Obiectul: Limba şi literatura română
Grupa: anului I
Text suport: Apus de soare, Barbu Ștefănescu Delavrancea
Tipul lecţiei: mixtă
Scopul lecţiei: Reactualizarea, sistematizarea şi integrarea cunoştinţelor. Situația și conflictul dramatic.
Timp: 90 min.
Competenţe specifice
1.3 Exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii si opinii privind textele receptate.
2.1 Aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textului literar.
2.3 Compararea ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme propuse pentru studiu.
2.6 Aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea textului literar discutat.
3.3 Argumentarea unui punct de vedere privind textul studiat.
Obiective operaţionale
Elevii vor fi capabili:
1. să prezinte oral subiectul operei;
2. să precizeze tema operei;
3. să identifice personajele şi rolul acestora în desfăşurarea evenimentelor;
4. să specifice sensul termenilor de specialitate (gen dramatic, act, scenă);
5. să identifice situații din care reies trăsături morale ale personajului
Resurse materiale: material bibliografic, portofoliile elevilor;
Resurse procedurale: problematizarea, exerciţiul, analiza literară complexă, conversaţia ;
Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-back dat elevilor, nota;
Bibliografie:
1. Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, 2003
2. Manual Limba și literatura română. Cl. X. Editura CartDidact

STRATEGII DIDACTICE
ETAPELE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de org. Resurse Resurse EVALUARE
LECȚIEI a învăţării materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
ELEVILOR
Moment
organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
 14’ Actualizarea noţiunilor asimilate în ora anterioară (apariţie, sursa de Frontal Manualul Conversaţie Răspund întrebării lansate
1. Evocare inspiraţie, tema, motive,subiectul operei, context istoric, gen, specie dirijată de profesor, în funcţie de
O1 literară) Individual Fişele elevilor cunoştinţele pe care le dețin.
Tabla Conversaţie
Frontal euristică

2. Realizarea 25’ Pasu – descoperirea locului ocupat de personaj în Frontal Conversaţie Identifică în text
sensului ansamblul operei (principal, secundar, episodic); Manualul fragmentele potrivite pentru
Pasul 2 – identificarea tipologiei în care se încadrează Exerciţiul ilustrarea trăsăturilor
personajul (personaj istoric, pozitiv, complex etc.); Individual personajelor.
Pasul 3 – prezentarea însuşirilor fizice ale personajului Problematizare REVECA: În patruzeci
plecând de la textul suport; Frontal şi şase de ani, treizeci şi trei
Pasul 4 – prezentarea însuşirilor morale ale personajului Caietele de bătălii, două fără izbândă
plecând de la textul suport; elevilor şi treizeci şi una de biruinţi!
Pasul 5 – reliefarea originalităţii personajului prin El să trăiască, şi Moldovei i-
compararea cu alte personaje similare. e bin
Conversaţie
Caracterizarea personajelor dirijată Se fac aprecieri asupra
 Personajul principal – Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, Frontal corectitudinii răspunsurilor
“model” (conform DEX): ceea ce poate servi ca orientare pentru şi se completeză unde este
reproduceri sau imitatii; tipar cazul de către profesor.
 fetele de la curte îl respectă și îl tratează ca pe un domn numindu- Individual Manual
l ,,preaslăvit, neînfricat, acestea îi admiră faptele și bunele intenții. ŞTEFAN: De douăzeci
Ostenii se aduna la chemarea voievodului, fara zăbavă.Toți îl Frontal de ani turcii stăpânesc
numesc " slavitul", "sfantul", " preaslăvitul nostru stăpan". şi lăudat Tabla Exercițiu Chilia şi Cetatea-Albă, că
să fie numele lui în veacul vecilor-Irina, stăpânul meu, păreai un leşii n-au ţinut învoiala.
arhanghel -dna Maria. Atins la miazăzi, poporul
prietenul- care le arunca vreo vorba de duh, ca lui Individual Caietele ăsta trebuie să se ridice la
Moghila, care nu se pricepea sa dăltuiască un stâlp de hotar elevilor miazănoapte. Sunt vro şase
parintele iubitor care-i rasplateste marinimos Conversația ani... Ioan Albert...
capitanul care-i poarta din biruinta in biruinta, Iagelonul... Craiul
Ștefan cel Mare, ne apare ca tipul desăvârșit al domnului cu dragoste Poloniei... Ca un hoţoman
de țară, drept, înțelept si viteaz care s-a sprijinit în politica sa pe boierime Frontal Răspunsul năvăleşte în Moldova. Îl
și pe satele de răzeși. "Nimeni nu s-a plâns de judecățile lui în vreme de izbesc la Cosmin, în
pace, ori ca-n războaie n-a sărit unde a fost mai greu". Dumbrava-Roşie, şi-l duc
- Puţin, puţin... Toţi doftorii la capul unui învins, bolnav, umilit, până
bolnav/ Patruzeci şi şapte de ani am dus ţara cu noroc/ Grozav Tabla aproape de Lew. Doborâi
am îmbătrânit trufia Iagelonului. A
îngenuncheat la Colomeia
- Să strângi pe boierii şi pe ostaşii ce-au mai rămas în Suceava, Manualul Ştefan în faţa Poloniei,
mâine, întâi de iulie/ Dumnezeu... Şmil, din două picioare bolnave tu poţi Frontal îngenunche Polonia în faţa
face numai unul, dar zdravăn? lui Ştefan!... Pui stăpânire
,, Invățarea prin pe Pocuţia. Primesc judecata
  familia sa, copii săi– pot fi incluse aici personaje precum: Caietele descoperire craiului Ungariei, a lui
Petru Rareș, Oana -Oana, ființă devotata si iubitoare, fiica naturală a elevilor Vladislav, a frăţâne-său. Să
domnului, soră bună cu Rareș de care acesta se îndrăgostise Individual aleagă el hotarele şi să ne
 Doamna Maria se detașeaza ca personaj de sine stătător, mereu facă lege. Şi la ziua pusă,
grijulie de domn, ca Domn al țării și ca soț împuterniciţii lui nu vin. Şi
 supușii domnitorului-pârcălabi, hatmani, postelnici, boieri, tocmai acum îmi da de veste
- doctori. Ion Grumază, pârcălabul din
- doctorul Smil, mereu priceput să răspundă ințelept și cu Cernăuţi, că leşii se arată pe
supunere la întrebarile voievodului sub poalele Haliciului. Apoi
 alte personaje: oameni de la curte, mulțimea, poporul Ulea, nu, Mario, nu se poate,
Drăgan si Stăvar, nu dispun nici pe departe de calitatile necesare trebuie să stăpânim Pocuţia,
unor uzurpatori clasici. Sunt firavi, lipsiti de ingeniziozitate si că această bucată de pământ
repede eliminați din acțiune. e mai mult moldovenească
ca leşească, ş-o ţinem zălog
pe bani buni din punga
strămoşilor, ş-o avem cu
armele noastre, şi Ştefan n-a
murit încă...

Identifică în text
fragmentele potrivite pentru
ilustrarea trăsăturilor
personajelor.

ETAPA REFLECŢIEI Exerciţiul de Notează observaţiile finale

3. Reflecţie 9’  Stabilirea concluziilor, clasificarea personajelor, schiţarea Frontal Caietele completare a în caiete.
O3 trăsăturilor acestora. elevilor fişei (5’) urmat Modelul/ eroul poate
Realizați un cvintet Individual de discuţii (4’) influența pozitiv, în sensul
transmiterii unor modele de
comportamente, limbaje si
valor
Completează fişa.
4. Extindere 1’ Caracterizaţi personajul principal din drama Apus de soare, de Barbu
Ștefănescu Delavrancea.
 ANEXA 1
Completează spațiile punctate cu răspunsuri corecte

1. Tema operei Apus de soare este….

2. Personajul principal este................
3. Opera aparține genului..........................................
4. Ca specie literară este o ...........................................
5. Fragmentul citat constituie…….
6. Motivul pentru care domnitorul își cheamă supușii la curte este...........................
7. Doamna Maria este supărată din cauză că..................................................
8. Cei trei boieri trădători sunt..............................
9. Ștefan cel Mare își dorește să cucerească.............................................
10. Petru Rareș este îndrăgostit de ....................................

APUS DE SOARE-fragmente
IRINA: Sunt douăzeci şi şapte de ani încheiaţi de când pieri floarea Moldovei la Războieni. Trosnea cetatea ridi-cată-n pripă de slăvitul nostru voievod... Flăcările se-
nălţau până la cer... Şi el ţipa: "Nu vă lăsaţi!"... Şi pârcălabul Dajbog, bietul tata, i-a zis: "Nu ne-om lăsa, dar du-te"... Şi comisul Huru, şi postelnicul Hrâncu îl târâră afară din
lupta, rupându-i vestmintele de pe el, şi i-au zis: "Du-te, că Moldova nu piere, d-om pieri noi"... Şi s-au stins şi Hrâncu, şi Huru, şi Dajbog, cu toţi boierii mari şi mici, bătrâni
şi tineri, până la unul, că Mohamed, văzându-i, a şoptit lăcrimând: "Oh! ţara aceasta nu va fi a mea!"... Şi sfântul s-a dus ş-a adunat plăieşii, şi-a adulmecat pe Mohamed
lovindu-l de dinapoi şi din lături pân' l-a trecut Dunărea... Şi-a pus piatra săpată unde a stat bătălia, mărturisind lumii: "Aici, eu am fost frânt, să cunoască şi să ştie toată
suflarea din ţară că a fost cu voinţa lui Dumnezeu ca să mă pedepsească pentru păcatele mele, şi lăudat să fie numele lui în veacul vecilor". TOATE: Amin!
REVECA: În patruzeci şi şase de ani, treizeci şi trei de bătălii, două fără izbândă şi treizeci şi una de biruinţi! El să trăiască, şi Moldovei i-e bine!
ILEANA: Va trăi cât Matusalem, ştiu eu...
DOMNICA: Şi eu...
HERA: E înzăoat!
NEAGA: Când s-a născut, l-a scăldat în sânge de şerpoaică...
IRINA: Şi de vultur... Să se strecoare şi să se înalţe...
ŞTEFAN: De douăzeci de ani turcii stăpânesc Chilia şi Cetatea-Albă, că leşii n-au ţinut învoiala. Atins la miazăzi, poporul ăsta trebuie să se ridice la miazănoapte. Sunt vro
şase ani... Ioan Albert... Iagelonul... Craiul Poloniei... Ca un hoţoman năvăleşte în Moldova. Îl izbesc la Cosmin, în Dumbrava-Roşie, şi-l duc învins, bolnav, umilit, până
aproape de Lew. Doborâi trufia Iagelonului. A îngenuncheat la Colomeia Ştefan în faţa Poloniei, îngenunche Polonia în faţa lui Ştefan!... Pui stăpânire pe Pocuţia. Primesc
judecata craiului Ungariei, a lui Vladislav, a frăţâne-său. Să aleagă el hotarele şi să ne facă lege. Şi la ziua pusă, împuterniciţii lui nu vin. Şi tocmai acum îmi da de veste Ion
Grumază, pârcălabul din Cernăuţi, că leşii se arată pe sub poalele Haliciului. Apoi nu, Mario, nu se poate, trebuie să stăpânim Pocuţia, că această bucată de pământ e mai mult
moldovenească ca leşească, ş-o ţinem zălog pe bani buni din punga strămoşilor, ş-o avem cu armele noastre, şi Ştefan n-a murit încă...
REVECA: În patruzeci şi şase de ani, treizeci şi trei de bătălii, două fără izbândă şi treizeci şi una de biruinţi! El să trăiască, şi Moldovei i-e bine.
Ștefan - Să strângi pe boierii şi pe ostaşii ce-au mai rămas în Suceava, mâine, întâi de iulie/ Dumnezeu... Şmil, din două picioare bolnave tu poţi face numai unul, dar
zdravăn?
,, ȘTEFAN vine de la dreapta din ogradă. Mustăţile şi părul, aproape albe. C-o mână ţine pe DOAMNA MARIA, cu alta o sabie dreaptă cu mânerul cruce. La câţiva paşi,
câţiva curtenişi aprozi în haine împodobite.
DOAMNA MARIA: Stăpânul meu, toamna a sosit, soarele apune trist şi, în urma lui, o baltă de sânge. Vremea o să se strice... Ploi subţiri care pătrund... frig... viscol... Rămâi,
sfântul meu stăpân..