Sunteți pe pagina 1din 2

Amurg de Toamna

De Lucian Blaga
~ Comentariu ~

Lucian Blaga a fost unul dintre cei mai reprezentativi poeti ai sec XX,
fiind o personalitate marcanta a literaturii si culturii interbelice. ,,Acesta este poate
cel mai original creator de imagini pe care l-a cunoscut literatura romn pn
acum: imagini neateptate i profund poetice. Pentru a reda impresia linitei, el, cel
dinti a auzit zgomotul razelor de lun btnd n geamuri. Imaginea nu este unul
din elementele poeziei lui Lucian Blaga, ci pare poezia lui nsi.(Eugen
Lovinescu)
Pastelul ,,Amurg de toamna face parte din al doilea volum de poezii
,,Pasii profetului in care Lucian Blaga ilustreaza o posibila fericire a omului in
spatiul rustic, natura fiind o permanenta sursa de incantare si bucurie interioara.
Titlul este unul deosebit de sugestiv si sugereaza numele anotimpului
prezent in poezie, exprimat printr-o metafora, termenul de "amurg" numind un
fenomen cosmic, apusul unui astru si nu sfarsitul unui anotimp. "Amurg de
toamna" transfera descrierea concreta a unui tablou din natura in sfera spirituala,
referindu-se la starea interioara a poetului metamorfozata prin acest titlu.
Prima parte a poeziei prezinta cadrul cosmic in care sufletul poetului
vibreaza din cauza sentimentelor profunde de dragoste si melancolie, sentimente
provocate de caldura deosebita a amurgului, soarele aruncandu-si ultimele raze de
lumina inainte de asfintit. Lumina amurgului sugereaza apusul din sufletul
poetului, care fusese pe culmile extazului, ,,din varf de munti si acum nu mai
exista decat cenusa sub care arde mocnit ,,jeraticul pasiunilor trecute.
A doua strofa a poeziei sugereaza povara din sufletul poetului, care este
accentuata de asfintitul soarelui, care reprezenta o alinare pentru acesta. ,,Frunza
este metafora care sugereaza eul liric, sufletul fragil al poetului pentru care este
prea mare greutatea pasiunii, redata prin metafora personificata a razei: ,,O raza/
[]se lasa tremurand/ pe-o frunza. In finalul acestei strofe poetul este invins de
catre aceasta nemiloasa povara, care ii curma toate sperantele: ,,dar prea e grea
povara -/si frunza cade.

Ultima secventa dezvaluie profunda sensibilitate a sufletului poetului,


care se afla in pericol, precum si incercarile zadarnice ale acestuia de a-l apara, de
a-l ascunde:,,Sa mi-l ascund mai bine-n piept/ si mai adanc,/ sa nu-l ajunga nici o
raza de lumina.
A cunoaste in poezia blagiana este sinonim cu a vedea, a contempla,
verbe total diferite ca sens de a privi. Universul poetic st sub influenta
stpnitoare a misterului, manifestat ca o vraj a tuturor fortelor universuluii, a
luminii, a iubirii, a pmntului si a cerului.
Intreaga creatie a lui Blaga demonstreaza optiunea poetului pentru
cunoasterea luciferica, pentru adancirea in mister si sporirea lui.

Bubatu Adrian
Clasa a VIII-a A