Amurg de toamnă

Din vârf de munţi amurgul suflă

cu buze roşii
în spuza unor nori
şi-atâta
jăraticul ascuns
sub valul lor subţire de cenuşă.

O rază
ce vine goană din apus
şi-adună aripile şi se lasă tremurând
pe-o frunză:
dar prea e grea povara -
şi frunza cade.

O, sufletul!
Să mi-l ascund mai bine-n piept
şi mai adânc,
să nu-l ajungă nici o rază de lumină:
s-ar prăbuşi.

E toamnă. (Lucian Blaga, Amurg de toamnă)

Argumentarea apartenenței la speca literară pastel:

INTRODUCERE:

(Definiție) Pastelul este o specie a genului liric prin care se realizează descrierea unui tablou din
natură din perspectiva poetului care-și exprimă în mod direct sentimentele față de acesta prin
intermediul eului liric și al limbajului artistic. Poezia „Amurg de toamnă”, de Lucian Blaga, se
încadrează în specia literară definită, deoarece întrunește toate particularitățile de formă și
conținut ale acesteia.

CUPRINS:

În primul rând, textul liric conține trei strofe inegale și un vers final cu valoare
conclusivă care surprinde prin intermediul descrierii un tablou al naturii constituit pe trei planuri:
terestru(„munți”), cosmic („lumină”) și uman („sufletul”). Privirea este mai întâi orientată spre o
imagine panormaică porinind de la amurgul din vârf de munte ca mai apoi printr-o mișcare
centripetă (din exterior către centru) să se focalizeze pe detaliile eului interior („ O, sufletul!/ să
mi-l ascund mai bine în interior”).

Cromatica este dominată de culori contrastante „ roșii”, „de cenușă” cu rol în crearea unei
atmosfere agonice, de tristețe față de venirea tomanei.

Modul principal de expunere este, așadar, descrierea care se realizează prin frecvența
grupului nominal: „jăraticul ascuns”, „valul lor subţire”, „buze roșii” și a verbelor
dinamice/cinetice: „vine goană”, „adună”, „s-ascund”, „s- ajungă”, ”rază de lumină”, mentite să
confere dinamism tabloului descris.

Descrierea literară se realizează de asemenea printr-un limbaj artistic bogat în figuri de stil și
imagini artistice. Poezia se deschide cu o personificare: amurgul unei zile de toamnă „suflă/cu
buze roșii”, din vârful munților, incendiind parcă norii care ascund apusul. Trecerea de la un
anotimp la altul este redată prin metafore precum: „spuza unor nori”, „vălul lor subțire de cenușă”
și „jeraticul acuns” în timp ce tabloul naturii este idelizat prin prezența imaginilor artistice:
vizuale („ din vârf de munți anurgul ”) și cinetice („o rază ce vine goană”).

În al doilea rând, eul liric contemplator își exteriorizează sentimentele de teamă, de

tristețe cauzate de venirea toamnei regăsite mai ales în ultima strofă prin prezența mărcilor
lexico-gramaticale („ să mi-l ascund”) și a mărcilor afective („O! Sufletul meu”).

Eul poetic resimte toamna ca un anotimp al agoniei blânde exprimându-și prin intermediul
monologului liric dorința de a-și ascunde sufletul în piept, pentru a-l proteja: „Să mi-l ascund
mai bine-n piept/şi mai adânc,/să nu-l ajungă nici o rază de lumină: s-ar prăbuşi”.

Ultimul vers al poeziei constituie o concluzie a celor trei strofe redată parcă sub forma unei
resemnări: „E toamnă.”

În concluzie, poezia „Amurg de toamnă” de Lucian Blaga, este un pastel în care este
eul poetic contemplator își exprimă sentimentele genereate de un tablou de natură autumnal.

SCHEMĂ:

- Introducere: Definiție + încadrearea poeziei în specie

- Cuprins:
1. În primul rând – cum este structurată poezia – care redă un tablou surprins
pe trei planuri (terestru, cosmic, uman)
– Imagine panoramică/focalizată
– Cromatică
 – Descrierea – ca mod principal de expunere – realizată prin
1. Frecvența grupului nominal

2. prin limbaj artistic bogat în figuri de stil și imagini

artistice

2. În al doilea rând, despre prezența eului liric contemplator – care-și

exprimă/exteriorizează sentimentele de... prin mărci lexico-gramaticale/ mărci afective/
monolog liric/ confesiune/ figuri de stil/

3. În concluzie, poezia ------ de --------, este un pastel în care eul poetic își
exprimă sentimentele față de un tablou din natură/ generate de un tablou din natură.

TEMĂ: de realizat o apartenență la pastel după modelul dat, având drept text-suport la alegere,
poeziile: „În vie” de Ion Pillat sau „Miezul iernii” de V. Alecsandri.