Ca mod de expunere, poezia mentionata este o descriere literara de tip tablou, cu mentiunea ca spatiul descris este marginit la atat

cat cuprinde privirea. Tabloul se constituie pe doua dimensiuni: una terestra (strofele I, II si IV) si una cosmica (strofa a IlI-a). Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele, Parasit-au a lor cuiburi siau fugit de zile rele; Cardurile de cocoare, insirandu-se-n lung zbor, Pribegitau urmarite de al nostru jalnic dor. Vesela verde campie acu-i trista, vestezita; Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita; runzele-i cad, zbor in aer si de crengi se dezlipesc Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc. !in tuspatru parti a lumei se ridica-nalt pe ceruri, Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri. "oarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori #rece-un card de corbi iernatici prin vazdu$ croncanitori. %iua scade; iarna vine, vine pe crivat calare& Vantul suiera prin $ornuri raspandind infiorare. 'oii rag, caii ranc$eaza, cainii latra la un loc, Omul, trist, cade pe ganduri si s-apropie de foc.( cest text se incadreaza in genul liric, intrucat, dincolo de tabloul inspaimantator descris, percepem sentimentele autorului: spaima in fata puterilor naturii, tristetea determinata de venirea iernii, nelinistea, dorul dupa zilele verii (care pleaca odata cu pasarile calatoare). !niversul operei: In prima strofa, sosirea iernii este vestita de plecarea pasarilor migratoare )cocostarci si randunele(*, moment care conduce la saracirea peisa"ului cunoscut )Parasit-au a lor cuiburi(* si atat de drag poetului. in locul lui se instaleaza groaza iernii reci si viscoloase (sentiment exprimat prin metafora zile rele(*. #elinistea crescanda a eului liric se reflecta asupra naturii (modificate prin golirea spatiului): imaginea vizuala din versul al III-lea este insotita de nostalgii si doruri profunde: Pribegit-au urmarite de al nostru jalnic dor(. in constructia jalnic dor(, folosirea epitetului in inversiunea sintactica nuanteaza si imbogateste semnificatiile termenului intraductibil $dor%. &e mare profunzime este si folosirea verbului $a pribegi%, la forma inversa a perfectului compus' acesta sugereaza o plecare de acasa, o pribegie fara tinta intr-un spatiu al instrainarii. Strofa a Ii-a este inclusa tot in planul terestru, de data aceasta fiind infatisata moartea vegetalului: campia (personificata) devine dezolanta ) Vesela verde campie acu-i trista, vestezita(*, ierburile s-au veste"it, iar bruma a asternut culori de rugina, ca si cand o boala cosmica ar fi atins pamantul. Versurile III si IV din strofa a Ii-a cuprind o imagine vizuala (cea a frunzelor care cad desprinse de pe ramuri) si o comparatie abstracta (moartea frunzelor fiind asemuita cu pierderea iluziilor dintr-un suflet omenesc(*. (a realizarea tabloului din strofa a Ii-a contribuie: epitetele +vesela verde campie%, $lunca ruginita(*, personificarea +acu-i trista(*, imaginea vizuala si comparatia (mentionate mai sus), imaginea vizuala Lunca batuta de bruma( si altele. In strofa a IlI-a, privirea poetului se indreapta spre planul cosmic, tulburat si el de amenintarea iernii. Veniti de la capetele lumii )!in tuspatru parti a

lumei(*, norii aducatori de zapada devin fabulosi ) Ca balauri din poveste (*, inspaimantatori. $Ing)itit% de acesti $balauri%, soarele iubit s-ascunde( (ca in basmele in care zmeii fura, de pe cer, astrul luminii). (ipsa soarelui si prezenta corbilor croncanitori( dau sentimentul mortii totale a lumii. In aceasta strofa, se contureaza una dintre caracteristicile pastelurilor lui lecsandri: alternarea planurilor real*fabulos (care apare si in poezia ,ezul iernei (a realizarea acestui tablou contribuie mai multe mi"loace artistice: comparatia )... se ridica-nalt pe ceruri,. Ca balauri din poveste, nouri negri...(*, epitetul ($nouri negri plini de geruri%), personificarea soarelui care se ascunde, epitetul in inversiune )grozavii nori%,) si altele. In strofa a IV-a, cu toate ca revine la tabloul terestru, poetul pastreaza si o nota de fabulos: iarna vine pe crivat calare(, ca si cand ar fi un persona" mitologic cumplit. +caderea luminii diurne )ziua scade(* este nascatoare de spaime in lumea vie. Teroarea se raspandeste in spatiul atat de calm altadata, dand nastere unei tanguiri generale, ca si cand s-ar sfarsi lumea )'oii rag, caii ranc$eaza, cainii latra la un loc(*. tins si el de boala cosmica, omul devine ingandurat si cauta caldura focului. (a realizarea tabloului din ultima strofa contribuie: personificarea )iarna vine(*, repetitia din primul vers, imaginea auditiva a vantului care suiera, enumeratia din versul al III-lea. &in cele spuse pana acum, intelegem ca "farsit de toamna" este o poezie descriptiva, in care este zugravit tabloul apropierii iernii. Sentimentele poetului sunt exprimate prin intermediul peisajului: iarna fiind un anotimp pe care lecsandri nu ,-a iubit, apropierea ei ii provoaca neliniste si spaima. cestea se reflecta in modul in care este infatisat spectacolul naturii. Poetul are o atitudine contemplativa, priveste tabloul (uneori, din interior, de la fereastra conacului sau din -ircesti), dpr nu intervine in modificarea lui. Titlul poeziei fixeaza intervalul temporal in care are loc contemplarea naturii: sfarsitul toamnei. Versificatia este clasica, poezia fiind alcatuita din strofe de cate patru versuri, cu masura de ,. silabe, ritm tro)aic si rima imperec)eata.

Titlul %+f/rsit de toamna% sugereaza aspectele specifice si transformarile pe care le sufera natura 0n acest anotimp. 1numerarea elementelor care o compun este 0nsotita de tristetea poetului. Cocost/rci si r/ndunele, parasindu-si-cuiburile, fug de %zile rele%, c/rdurile de cocori sunt urmarite %de al nostru "alnic dor%, %vesela

verde c/mpie% este acum %trista, vestezita%, %lunca batuta de bruma acum pare ruginita%, %nouri negri plini de geruri% se ridica 0nspre cer %din tuspatru parti a lumei%, %soarele iubit s-ascunde%, iar c/rdul %de corbi iernatici%, %croncanitori%, va trece prin vazdu)ul rece. Structura, semnificatii, mijloace artistice. 2oezia %+f/rsit de toamna% de Vasile lecsandri este alcatuita din patru catrene si 0mbina descrierea naturii cu trairile interioare ale poetului. 1lementele din natura care contureaza anotimpul toamna si asupra carora se opreste poetul apartin at/t spatiului terestru -pasarile, c/mpia, lunca - c/t si celui cosmic - cerul, norii, soarele. &escrierea naturii 0n mod gradat. si exprimarea sentimentelor sunt construite

In prima strofa sunt surprinse elemente ce fixeaza timpul -sf/rsitul toamnei - %3aspetii caselor noastre% - pasarile calatoare - au plecat de"a, fapt sugerat prin folosirea verbelor la timpul perfect compus %parasit-au%, %au fugit%, %pribegit-au% - si prin epitetul personificator %zile rele%. !ltimul vers al acestei strofe subliniaza 0n mod direct sentimentul de tristete de care este cuprins sufletul poetului si pe care acesta 0l exprima printr-un epitet 0n inversiunea %"alnic dor%. In urmatoarele doua strofe, poetul se opreste asupra aspectelor din natura ce sugereaza degradarea ei 0n acest moment al anotimpului toamna. 2entru a fi mai sugestiv, lecsandri foloseste antiteza dintre aspectul naturii 0n timpul verii si cel de acum, pe care o realizeaza cu a"utorul epitetelor personificatoare: %vesela% - %trista%' %verde%%vestezita%, care au rolul de a umaniza natura Insusirile omenesti atribuite %se ridica 4...5 nouri negri%' %soarele 4...5 s-ascunde%. tmosfera apasatoare de toamna are o puternica rezonanta 0n sufletul poetului, provoc/ndu-i un sentiment de profunda tristete, pe care 0l comunica in mod direct prin intermediul eului liric. Caderea frunzelor 0l 0ndeamna la meditatie si, fac/nd o comparatie 0ntre viata omului si ciclul naturii, el aseamana desfrunzirea crengilor cu pierderea iluziilor: %6runzele-i cad, zbor 0n aer si de crengi se dezlipesc * Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc%. In strofa a treia, tristetea poetului se transforma 0n teama, deoarece acum cerul este coplesit de prezenta amenintatoare a norilor %plini de geruri%, iar comparatia %ca balauri din poveste% accentueaza atmosfera

0nfricosatoare cauzata de apropierea iernii. 7egretul dupa zilele 0nsorite este redat prin epitetul %soarele iubit%. +patiul cosmic este dominat de culoarea neagra, fiind sugerat prin epitetul cromatic %nouri negri% si prin prezenta c/rdului de corbi, care anunta moartea naturii. propiata sosire a iernii, care este prezentata 0n ultima strofa printr-o personificare dublata de o repetitie - %iarna vine, vine pe crivat calare% - este anuntata de v/ntul care %suiera prin )ornuri rasp/ndind 0nfiorare%. Toate fapturile sunt speriate: %8oii rag, caii r/nc)eaza, c/inii latra la un loc%. +paima din natura cuprinde si sufletului omului, care, %trist, cade pe g/nduri si s-apropie de foc%. Imaginea toamnei este conturata at/t prin imagini vizuale, c/t si prin imagini auditive. Versurile lui lecsandri aduc 0n fata oc)ilor cititorilor, prin epitete cromatice, culorile specifice acestui anotimp: de la verdegalbui - %Vesela verde c/mpie acu-i trista, vestezita%, la ruginiu %(unca 4...5 pare ruginita% si gri-negru - %nouri negri%, cre/nd imagini vizuale . C/rdul de corbi %croncanitori%, v/ntul care %suiera prin )ornuri%, boii, caii si c/inii, care-si manifesta spaima 0n mod specific, impresioneaza auzul si se constituie 0n imagini auditive. Tabloul nu este lipsit de miscare. Imagini motorii se 0nt/lnesc 0n toate strofele si sunt conturate prin verbe de miscare sugestive: %c/rdurile de cocoare 0nsir/ndu-se-n lung zbor%, %6runzele-i cad, zbor 0n aer%, %se ridica-nalt pe ceruri 4...5 nouri negri%, %+oarele iubit s-ascunde%, %Trece-un c/rd%, %3mul 4...5 s-apropie de foc% si sunt realizate, mai ales, cu a"utorul personificarilor. 2rin multitudinea si varietatea mi"loacelor artistice folosite - 0n ciuda trecerii timpului - pastelul %+f/rsit de toamna% impresioneaza profund cititorul, iar dovada stau formele de limba caracteristice epocii 0n care a scris lecsandri. 2rozodia. 2oezia are ritm tro)aic, rima este 0mperec)eata, iar versurile lungi, specifice pastelurilor lui lecsandri, au masura de ,9-,. silabe. %&eoarece este o opera literara 0n versuri, 0n care este descris un tablou din natura prin intermediul caruia autorul 0si exprima 0n mod direct sentimentele, poezia %+f/rsit de toamna% de Vasile lecsandri este un pastel%.