Sunteți pe pagina 1din 3

Pastelul Sfarsit de toamna - opera lirica In operele lirice, autorul isi exprima in mod direct gandurile, ideile, sentimentele,

atitudinile si convingerile, imbracandu-le intr-o forma poetica, prin utilizarea figurilor de stil. Pastelul Sfarsit de toamna, de Vasile Alecsandri, are ca tema sentimentele de tristete si melancolie provocate de venirea toamnei si apropierea iernii. In prima strofa, este conturat tabloul plecarii pasarilor calatoare cocostarci, randunele, cocori. Succesiunea de verbe, toate la timpul trecut (parasit-au, au fugit, pribegit-au), creeaza sentimentul de tristete provocat de aceasta despartire, culminand cu exprimarea sentimentului de jalnic dor. Aversiunea poetului fata de iarna, anotimp asociat mortii, reiese din numirea acesteia prin expresia zile rele. In strofa a doua, este conturat, in contrast cu inaltul cerului, tabloul sosirii toamnei pe pamant: disparitia vegetatiei si producerea brumei. Versurile dezvaluie nostalgia poetului dupa zilele luminoase si verdeata verii. Strofa a treia revine la descrierea semnelor toamnei in vazduh: carduri de cocori zboara pe un cer innorat, cu un soare palid. Ultima strofa descrie, combinand planurile celest si terestru, apropierea iernii: ziua scade, noaptea se mareste, bate un vant rece, anuntand crivatul si nelinistind animalele (boii, caii, cainii). Din tot acest tablou, se detaseaza omul. Daca pe tot parcursul pastelului a strabatut, discret, prezenta sa prin sentimentele exprimate - , in final apare ca fiinta superioara care cugeta la evolutia fenomenelor de necontrolat din jurul sau. Pare ca se gandeste, in tihna, in fata focului, la trecerea timpului pentru natura (succesiunea anotimpurilor) si pentru sine (curgerea anilor). De altfel, Vasile Alecsandri a scris pastelurile dupa varsta de 40 de ani, trecand de la poezii de dragoste la poezii descriptive. Figurile de stil cel mai des intalnite sunt:

Inversiunea: a lor cuiburi, lung zbor, al nostru jalnic dor, vesela verde campie; Enumerarea: cocostarci si randunele; frunzele cad, zbor, se dezlipesc; Epitet: jalnic dor, vesela verde campie trista, vestezita, lunca ruginita; Comparatia: frunzele cad, zbor in aer si de crengi se dezlipesc ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Alternanta descrierii prezentei toamnei pe cer si pe pamant, precum si raportul echilibrat intre substantive si verbe confera armonie versurilor.

Sfrsit de toamna I. Rege al poeziei, cum l-a numit Eminescu, Vasile Alecsandri, cea mai de seama personalitate a generatiei de scriitori romni de la 1848, a ramas n literatura noastra nu numai ca un mare poet, si si ca un deschizator de drumuri n domeniul poeziei si ca ntemeietor al teatrului romnesc. Un loc aparte n creatia lui Alecsandri l ofera volumul Pasteluri, publicat n 1875. Alecsandri este creatorul acestei specii literare pe care a si impus-o n literatura romna, pastelurile sale bucurndu-se de aprecieri favorabile nca de la aparitie. II. a) Pastelul Sfrsit de toamna surprinde fenomenele specifice sfrsitului acestui anotimp ce au loc n natura o data cu apropierea iernii. Este o descriere lirica n versuri. Prin contemplarea tabloului de natura, poetul si exprima propiile sentimente fata de peisajul descris. b) Opera lirica n care autorul descrie un tablou de natura prin intermediul caruia si exprima sentimentele se numeste pastel. c) Termenul de pastel, preluat din artele plastice, denumeste un tablou realizat cu nuante delicate, abia creionate. Accentul cade pe imaginile vizuale, statice.

d) Ca mod de expunere, poezia este o descriere literara de tip tablou, surprinznd doar spatiul cuprins de privire. Tabloul se constituie pe doua dimensiuni: una terestra (strofele I, II, IV) si una cosmica (strofa a III-a). La nivel terestru, sosirea iernii este vestita de plecarea pasarilor calatoare. Imaginea sirurilor de cocori care pleaca n pribegie umple sufletul poetului de neliniste si nostalgie: n srofa a dua este nfatisata moartea vegetalului: cmpia (personificata) capata o imagine trista, ierburile s-au vestejit, iar bruma a asternut culori de rugina ca si cum o boala cosmica ar fi atins pamntul. n ultima strofa sentimentul de spaima i confera (atribuie) iernii dimensiuni halucinante: iarna vine, vine pe crivat calare. Teroarea sa raspdeste, provocnd neliniste si jale peste tot, crendu-se o senzatie de sfrsit de lume. Omul nsusi, atins si el de boala cosmica, cade pe gnduri si s-apropie de foc. Planul cosmic surprinde norii purtatori de zapada care, ridicati din cele patru puncte cardinale, devin nspaimntatori (Ca balauri din poveste). Lipsa soarelui si prezenta corbilor (pasari funerare) dau sentimentul mortii totale. e) n tabloul de natura descris domina imagini vizuale, realizate cu ajutorul substantivelor si adjectivelor cu valoare de epitete (zile rele, jalnic dor, i-trista), comparatii (vesela cmpie acum pare ruginita, frunzele ca frumoasele iluzii), personificari (soarele se ascunde, iarna vine calare). Si se adauga si imagini auditive (boii rag, caii rncheaza, cinii latra) si de miscare (vntul suiera, trece-un crd de corbi, soarele iubit s-ascunde). f) n privinta lexicului se remarca iutilizarea unor forme nvechite sau regionale, caracteristice limbii vorbite in acea epoca (acu, vestejita, nouri, cocoare, etc.). Dar, de cele mai multe ori, limbajul este cel firesc, n armonie cu elementele de versificatie care dau muzicalitate versului. III. Ilustrnd caracteristicile pastelului, poezia Sfrsit de toamna corespunde structurii sufletesti a poetului pentru care natura este un izvor permanent de ncntare si de uimire.

Pastelul Sfarsit de toamna Vasile Alecsandri este o personalitate marcanta a literaturii romane. Valoarea lui unica consta in totalitatea actiunilor sale literare deoarece a scris poezii in care a infatisat trecutul istoric, natura patriei, idealurile poporului, piese de teatru prin care a inbogatit repertoriul national si opere in proza in care a tratat diferite teme. Termenul de pastel a fost preluat din artele plastice unde denumeste un desen realizat cu tonuri palide delicate. ,,Sfarsit de toamna apartine genului liric deoarece sentimentele autorului sunt exprimate in mod direct prin intermediul eului liric al imaginilor vizuale, auditive si prin figuri de stil. Ca specie literara este un pastel adica o opera lirica in versuri care contureaza un tablou din natura cu sugestia discreta a sentimentelor. Din punct de vedere compozitional ,,Sfarsit de toamna este alcatuit din patru strofe catren. De-a lungul intregului text se poate observa ca intre elementele apartinand naturii cosmice si elementele naturii terestre apare o legatura permanenta deoarece elementele cosmice determina transformari in cadrul elementelor terestre. Textul fiind un pastel modul de expunere predominant este descrierea. In prima strofa poetul exprima imaginea vizuala a pasarilor calatoare care isi i-au zborul fugind in pribegie ,,de zile rele: ,,Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele; Parasit-au a lor cuiburi s-au fugit de zile rele; Cardurile de cucoare, insirandu-se-n lung zbor, Pribegit-au urmarite de al nostru jalnic dor. Folosind enumeratia ,,cocostarci, randunele, cucoare poetul fixeaza in cadrul natural imaginea pasarilor calatoare ,,insirate in lung zbor. Verbele la perfect compus, forma inversa a verbelor ,,parasit-au , ,,pribegit-au , scot in prim plan imaginea pasarilor calatoare. Folosite in inversiuni, aceste verbe sporesc expresivitatea imaginilor. Metafora ,,zile rele care contine un epitet sugereaza specificul iernii. Epitetele ,,rele si ,,lung sugereaza caracteristicile cadrului natural iar epitetul ,,jalnic , folosit in inversiune, exprima in mod direct, sentimentele eului liric dar si a tuturor celor care urmaresc zborul pasarilor.

In strofa a doua poetul descrie transformarile care au loc in plan terestru: ,,Vesela verde campie acu-i trista, vestezita, Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita; Frunzele-i cad, zbor in aer, si de crengi se deslipesc, Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc. Lirismul textului se accentueaza deoarece imaginilor vizuale li se alatura si imagini auditive accentuand nota de tristete. Perechile de antonime ,,vesela-trista si ,,verde-vestejita , repetitia adverbului ,,acum marcheaza antiteza dintre cele doua anotimpuri: primavara si toamna. Sunt scoase in evidenta sentimentele de nostalgie ale poetului la amintirea campiilor inverzite si deznadejdea sa in fata naturii lipsite de viata. Atmosfera de tristete este subliniata si prin folosirea adverbelor cu continut trist: plutesc, zbor, cad, se deslipesc. Prin aceste adverbe se realizeaza iarasi personificarea naturii. Compararea frunzelor cu frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc accentueaza lirismul textului trimitandcu gandul la trecerea ireversibila a timpului. De pretutindeni ,,din tuspatru parti ai lumii pe cer se ridica nouri negri plini de geruri, comparati de poet ca balaurii din poveste: ,,Din tuspatru parti a lumei se ridica-nalt pe ceruri, Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de geruri. Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori Trece-un card de corbi iernatici prin vazduh croncanitori. In fata acestei amenintari soarele iubit s-ascunde. Repetitia substantivului ,,nouri epitetele negrii, grozavii si substantivele geruri sugereaza starea de teama si de neliniste care se instaleaza in sufletul oamenilor. Poetul personifica natura prin intermediul verbelor se ridica, se ascunde. Epitetele negri, grozavii, iernatici, croncanitoare scot in evidenta caracteristici ale tabloului, insusirile elementelor naturii dar si starea sufleteasca a eului liric. Epitetul croncanitor, sugereaza o imagine auditiva. Trecerea corbilor iernatici insotita de croncanituri este prevestitoare de rau. Ultima strofa prezinta un scurt tablou al iernii: ,,Ziua scade; iarna vine, vine pe crivat calare! Vantul suiera prin hornuri, raspandind infiorare. Boii rag, caii rancheaza, cainii latra la un loc, Omul, trist, cade pe ganduri si s-apropie de foc. Repetitia verbului ,,vine are o mare forta expresiva realizand si personificarea iernii. Prin personificare iarna este infatisata ca o vrajitoare care isi trimite mesagerul. Enumeratia din ultimile doua versuri ,,boi rag , ,,caii rancheaza , ,,cainii latra la un loc realizeaza o imagine auditiva prin care se contureaza racarmul din randul vietuitoarelor domestice. Ultimul vers al acestei strofe are un ritm mai domol, mai calm opus celorlalte versuri. Personificarea iernii si a vantului, repetitia amintita, enumeratia verbelor la prezent contribuie la realizarea unei atmosfere care poate sa ingrozeasca pe oricine. Elementele de prozodie sunt si ele specifice operei lirice. Rima este imperecheata, ritmul este trohaic. Masura ampla de 15-16 silabe accentueaza dimensiunile unui tablou dezolant de toamna. Intrucat poseda toate trasaturile unui pastel, ,,Sfarsit de toamna este un pastel.