UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE

DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ ȘI FORMARE

CONTINUĂ

Nume: Gavrilă

Prenume: Cristina-Adnana

Specializare: CP - Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

An de studiu: I

Data: 22.10.2020

Tudor Arghezi – Cântec de adormit Mitzura

Cântec de adormit Mitzura este una din cele mai frumoase poezii ale lui
Tudor Arghezi, dedicată fiicei sale – artistă. Poezia este aşezată în primul volum (Cuvinte
potrivite) publicat de poet în anul 1927, devenit semnificativ – a doua poezie după Testament.
Tudor Arghezi a contribuit în cea mai mare măsură în emanciparea lirismului
românesc de sub influența epigonismului posteminescian. Prin lirica sa, Arghezi a
revoluționat sensibilitatea si lexicul poetic românesc; cu Arghezi începe un mod nou de a
înțelege și de a scrie poezie. Lirica argheziană șochează prin noutatea ei: față de seninătatea,
armonia, reflexivitatea melancolică, gingășia, muzicalitatea liricii eminesciene, poezia
argheziană se definește prin expresia dură, violentă, dar tipică și expresivă. Chiar de la
început, lirica argheziană s-a definit prin contrastul violent dintre imaginea gingașă, rafinată,
și expresia dură, aspră, care merge uneori până la invectivă. Apariția volumului „Cuvinte
potrivite”, a reprezentat un moment important în
biografia spirituală a poetului, dar și un eveniment in evolutia liricii românești. Arghezi este 
poetul care a cunoscut drumul de la contestare la elogiu: Ion Barbu, Lucian Blaga, 
Eugen Ionescu au negat violent valoarea liricii argheziene, considerând-o lipsită de idee,
construită dezagrabil. Elita criticii românești prin Eugen Lovinescu, George Călinescu și
Șerban Cioculescu a recunoscut în Arghezi al doilea mare poet dupa Eminescu.

Tudor Arghezi continuă tradiția lui Emil Gârleanu și a lui George Topîrceanu, în
decrierea universului mărunt, al viețuitoarelor fără cuvânt, de la gâzele minuscule, la
multitudinea păsărilor (cocoşi, rândunele, vrăbii, lăstuni etc) şi patrupedelor casnice (vaci,
măgari, iezi, purcei, căţei, pisici etc). Poetul coboară până la dimensiunea ludică a vieţii. Din
toată această poezie (,,Cântec de adormit Miţura”, ,,Versuri de seară”, ,,Buruieni”,
,,Mărţişoare”, ,,Cartea cu jucării”, ,,Copilăreşti”, ,,Prisaca”), reiese gingăşie, inocenţă,
prospeţime si delicateţe. Universul e mărunt, atitudinea e de joc, dar mesteşugul poetului e
neîntrecut şi metafora se insinuează firesc în text pentru a sublinia că esenţele cele mari ale
vieţii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai convingătoare.

Primul volum de versuri ,,Cuvinte potrivite” este selecţionat dintr-o perioada de trei
decenii şi cuprinde poezii pe teme diferite. Scrie chiar de la începutul carierei sale o serie de
pamflete în care a criticat şi denunţat aspecte din viaţa socială, politică şi culturală a epocii în
care a trăit. Poetul ,,Cuvintelor potrivite” se aşează imediat în primul rang.
George Călinescu îl socoteşte pe Tudor Arghezi drept ,,cel mai mare poet contemporan al
nostru”. „Nimeni astăzi — scrie criticul — nu îmbină într-o sinteză mai desăvârşită inspiraţia
largă, profundă, elementară, cu nuanţă măruntă şi nestatornică şi, mai ales, nimeni nu poate fi
mai trivial cu atâta suavitate şi mai elevat cu mijloace atât de materiale. ” Se recunoaşte, în
aceste elogii, un antiardelenism subiacent, orientat împotriva lui Blaga (în plenitudinea
forţelor sale de creaţie) şi a expresionismului vizionar, mitic, pus încontrapartidă cu dinamica
blasfematorie a imprecaţiei turnate în forme incomode, lexical inedite. Obsesia critică a
perioadei — şi, totodată, o bună poartă de intrare în substanţa de profunzime a liricii
argheziene o reprezintă „materialitatea" volumului. Astfel — scrie George Călinescu —
volumul impune „O elevaţie stâncoasă şi trudnică de paradis terestru, o nepăsare mândră de
pisc strălucind rece de zăpadă, deasupra norilor.”
Poezia ,,Cântec de adormit Mitzura" este aşezată în primul volum publicat de poet în
anul 1927, devenit semnificativ ,,Cuvinte potrivite” – a doua poezie după Testament.
Invocarea către Divinitate, pentru a-i face bordei în soare, gingaş, potrivit pentru vise şi
bucurii. Cântec de adormit Mitzura este una din cele mai frumoase poezii ale lui Tudor
Arghezi, dedicată fiicei sale - artistă.
Poezia ,,Cântec de adormit Mitzura" de Tudor Arghezi este o poezie clasică ce ne
aminteşte de copilărie. În prima strofă începe cererea eului liric către Dumnezeu; îi cere să
facă un ,,bordei în soare". Versurile reprezintă modestia eului liric deoarece nu îşi doreşte
ceva măreţ pentru Mitzura şi se construieşte o casă într-o lume feerică.
,,Doamne, fă-i bordei în soare,
Într-un colţ de ţară veche,
Nu mai nalt decât o floare
Şi îngust cât o ureche.”
Şi-n pridvor, un ochi de apă
Cu o luntre cât chibritul,
Că-n crâmpeiul lui să-ncapă
Cerul tău şi nesfârşitul.”
În a treia strofă apar elementele lumii: fluturele reprezentând libertatea fiinţei umane
iar broasca reprezentând puritatea sau o transformare. Aceste vietăţi îi vor deveni fetei
prieteni de care ea are nevoie ca să nu fie singură.
,,Dă-i un fluture blajin
Şi o broască de smarald.
Şi-n pădurea de pelin,
Fă să-i stea bordeiul cald.”
Prevăzând parcă destinul Mitzurei, acela de artistă, cere lui Dumnezeu să-i dea
uneltele de pictură ca să-l slăvească pe acesta.
,,Şi mai dă-i, Doamne, vopsele
Şi hârtie chinezească,
Pentru că, mânjind cu ele,
Slava ta s-o zmângălească.”
Ultima strofa constituie finalul poeziei. Când casa va fi gata, se va muta şi tata la ea.
În poezie se exprimă sentimente de dragoste pentru copilul Mitzura.
,,Şi când totul va fi gata
S-o muta la ea şi tata. ”
,,Cântec de adormit Miţura” de Tudor Arghezi este o poezie clasică ce ne
reaminteşte de anii copilăriei şi de somnul liniştit al fiecărui copilaş ce adoarme în braţele
părinţilor săi.
 Arghezi afirmă despre poezie că ,,se află peste tot şi în toate, în cele umile ca şi în
cele înalte, ca un fel de suflet străvechi şi pur al tuturor existenţelor”. El este obsedat în toată
creaţia sa de vârsta infantilă care este un fel de a ţine legătura deschisă cu sursa originară a
poeticului. ,,Poezia e copilul care rămâne în sufletul adolescentului, al omului matur şi al
bătrânilor, peste durere, dezamăgire şi suferinţă”.
Mihai Ralea spune despre Arghezi că ,,e cel mai mare poet al nostru de la Eminescu
încoace”, ,,Imaginaţia sa se aprinde ca o flacară orbitoare de lumină, dar fără căldură. E din
familia vracilor, a căutătorilor de esenţe ultime, de elixiruri şi filtre, dar nu din aceea a
poeţilor, a sfinţilor şi a apostolilor. În Evul Mediu, Tudor Arghezi ar fi fost ars de viu.”
Arghezi era un ,,Suflet faustian, în care nu sălăşluiesc numai ,,două suflete”, ci se
ciocnesc principiile contradictorii ale omului modern” (obseva Eugen Lovinescu).

Compozitorul Paul Constantinescu, inspirat de acest “cântec” l-a transformat în lied

pentru voce și pian.

Mitzura Arghezi, fiica poetului Tudor Arghezi s-a stins din viață în dimineața zilei
de marți, 27 octombrie 2015.

BIBLIOGRAFIE:
* Mihai Ralea, ,,Tudor Arghezi”, în revista ,,Viaţa românească” nr.6-7, 1927;
* Tudor Arghezi, ,,Ce e poezia” în revista ,,Argeş”, nr. 6, noiembrie 1966;
* George Călinescu, ,,Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, Editura
Minerva, Bucureşti, 1982;
* Eugen Lovinescu, ,,Istoria Literaturii Române Contemporane”, Editura Litera, Chişinău,
1998.