O furnică b) Arghezi utilizează repetiţia adjectivului „mică” pentru a sublinia simpatia sa

de Tudor Arghezi pentru mărunta vietate.

c) De asemenea, el foloseşte o serie de întrebări retorice: „Un’ te duci aşa
A. Date despre autor şi operă: degrabă ?”; „Nu vrei, tată să-ţi arăt cum iei drumul îndărăt?” ; „Unde dormi
aici departe? / Într-o pagină de carte?” / S-ajungi virgulă târzie / Într-un op
Tudor Arghezi (1880 – 1967) este unul dintre cei importanţi poeţi români. de poezie?” Aceste întrebări nu sunt folosite pentru că poetul aşteaptă răspuns
Volume de versuri argheziene: „Cuvinte potrivite”, „Flori de mucigai”, ş.a. de la furnică, ci pentru a scoate în evidenţă atitudinea lui grijulie faţă de
Poezia studiată face parte din volumul „Versuri de seară”. furnică.
d) Poetul îşi imaginează lumea furnicii ca o copie redusă a universului omenesc:
B. Vocabularul textului:  muşuroiul e văzut ca o mănăstire;
 furnicile sunt prezentate ca nişte călugăriţe;
înfiptă = îndrăzneaţă merinde = mâncare  furnica e înzestrată cu însuşiri omeneşti: este inteligentă, are capacitatea de
la prânz = la amiază a îmbuca = a muşca a înţelege vorbirea oamenilor.
pentru căci = pentru că îndărăt = înapoi Aşadar, pentru a ne ajuta să ne apropiem sufleteşte de micuţa vieţitoare, autorul îi
crăci = crengi, ramuri să pui = să pun arată respect şi o tratează ca pe o persoană: furnica este personificată.
făptură = fiinţă, vietate op = carte, volum
fărâmă = fragment, bucăţică îngrijat = îngrijorat Personificarea este procedeul literar prin care se atribuie însuşiri omeneşti
maică = călugăriţă unor fiinţe necuvântătoare (plante, animale) lucruri sau fenomene.
Un’ te duci = Unde te duci stareţă = călugăriţă care conduce
Obs. Apostroful indică absenţa unor sunete o mănăstire D. Interpretarea textului:
în zadar = zadanic (Întrebări, pag. 50)
a se lămuri = a înţelege furnicar = muşuroi
- În urma unei întâmplări cu o furnică, poetul trăieşte nişte sentimente deosebite, pe
C. Analiza textului: care ni le transmite şi nouă prin intermediul creaţiei sale. Astfel, el ne comunică
compasiunea (mila), simpatia şi îngrijorarea lui faţă de lumea micilor vieţuitoare.
- Textul studiat are un caracter literar, deoarece urmăreşte să ne placă; - Aceste simţăminte sunt transmise explicit (direct) prin unele cuvinte care se referă
- Este un text integral: este reprodus în totalitate, avînd un înţeles complet. la sentimente („gândul meu mâhnit ...” ; „îngrijat ...”), dar şi cu ajutorul unor
- Este un text în versuri (o poezie) cu rimă; versurile sunt grupate în 5 strofe inegale. procedee literare: personificarea, repetiţia, întrebările retorice...
- Tema poeziei este viaţa făpturilor mărunte: autorul prezintă o întâmplare cu o - Atitudinea de îngrijorare a poetului este produsă de constatarea pericolului morţii ce
furnică şi sentimentele produse de aceată întâmplare. o pândeşte pe neajutorata furnică. Poetul îşi dă seama că furnica este o fiinţă atât de
- Conţinutul poeziei poate fi împărţit în 3 secvenţe: măruntă şi de neînsemnată, încât ar putea ajunge „virgulă târzie”, fiind strivită între
 povestirea întâmplării (primele două strofe); filele cărţii. Pentru a sublinia această idee, autorul foloseşte o combinaţie neobişnuită
 „dialogul” poetului cu furnica; de cuvinte („virgulă târzie”), ce sugerează faptul că moartea furnicii ar putea trece
 sentimentele dezvăluite de poet (ultima strofă). neobservată, asemeni unei virgule puse după tipărirea textului. Totodată, adjectivul
- Autorul porneşte de la un fapt obişnuit, banal şi construieşte, din cuvinte, un unives „târzie” sugerează ideea morţii furnicii.
imaginar pentru a ne transmite mai bine gândurile şi sentimentele sale. - Totuşi, poezia nu este tristă, deoarece unele versuri au un caracter jucăuş, glumeţ:
- În scopul de a ne ajuta să simţim mai bine sentimentele sale, autorul foloseşte nişte „Te-ai suit până-n cravată / Şi mai ai până-n chelie / Două dealuri şi-o bărbie.”
mijloace expresive: - Prin creaţia sa, Tudor Arghezi ne ajută să trăim, la rândul nostru, sentimente de
compasiune şi simpatie faţă de lumea făpturilor mărunte. Ideea principală pe care
a) Poetul utilizează un limbaj familiar pentru a face textul său mai accesibil, mai ne-o transmite prin poezia lui este că lumea micilor vieţuitoare este la fel de
uşor de înţeles, apropiat de felul nostru de a vorbi; el foloseşte cuvinte şi importantă şi de bine organizată ca şi lumea noastră.
expresii din limbajul obişnuit: „vasăzică”, „nu vrei, tată, să-ţi arăt...” ş.a.
- În concluzie, poezia „O furnică” este o creaţie literară realizată cu graţie şi
gingăşie.