Fișă de lucru – Opera lirică (consolidare)

Harta
de Marin Sorescu
Mai întâi să vă arăt cu bățul
Cele trei părți de apă
Care se văd foarte bine
În oasele și țesuturile mele:
Apa e desenată cu albastru.
Apoi cei doi ochi,
Stelele mele de mare.
Partea cea mai uscată,
Fruntea,
Continuă să se formeze zilnic
Prin încrețirea
Scoarței pământului.
Insula aceasta de foc e inima,
Locuită dacă nu mă înșel.
Dacă văd un drum
Mă gândesc că acolo trebuie să fie
Picioarele mele,
Altfel, drumul n-ar avea niciun rost.
Dacă văd marea
Mă gândesc că acolo trebuie să fie
Sufletul, altfel marmura ei
N-ar face valuri.
Mai există, desigur,
Și alte pete albe
Pe trupul meu,
Cum ar fi gândurile și întâmplările mele
De mâine
Cu simțurile,
Cele cinci continente,
Descriu zilnic două mișcări:
O mișcare de rotație în jurul soarelui
Și una de revoluție
În jurul morții…
Cam aceasta este harta pămîntului meu
Care va mai sta o vreme desfășurată
În fața voastră.
1. Care este tema textului? Numește motivele literare prin care este sugerată tema.
2. Cum este structurat textul? Stabilește măsura versurilor. Ce tip de rimă identifici?
3. Transformă comparațiile următoare conform modelului următor: Foșnetul frunzelor e aidoma unor
șoapte. →șoaptele frunzelor
a) Luna seamănă cu o seceră de argint.
b) Obrajii ei sunt proaspeți și frumoși ca trandafirii.
c) Ochii lui semănau cu lacurile adânci și verzi.
d) Razele soarelui par niște lănci de aur.
e) Sufletul meu este zbuciumat ca o furtună.
f) Glasul mamei era dulce ca mierea.
g) Valurile mării ne cuprind ca într-o îmbrățișare.
4. Precizează cum crezi că s-a produs transferul de sens între termenii ce denumesc părțile corpului și
definițiile lor în textul Harta  de Marin Sorescu.
5. Menționează legăturile posibile dintre simțurile omului și continente, respectiv, dintre suflet și mare,
așa cum apar echivalate în text.
6. Cu ce este asociată de vocea lirică mișcarea de rotație (a Pământului în jurul axei sale) și mișcarea de
revoluție (a Pământului în jurul soarelui)?
7. Indică sensul expresiei „pete albe“, referitoare la o hartă. Ce semnificație are expresia în text? Pe baza
cărei asemănări s-a construit imaginea artistică?
8. Transcrie mărcile eului liric din text.
9. Bifează figura de stil potrivită pentru fiecare secvență evidențiată în exemplele oferite.
a) „Voi, munților mândri, moșnegi cununați/cu stelele bolții albastre...“ Octavian Goga, În munți
METAFORĂ
COMPARAȚIE
b) „Și e liniște pe dealuri/Ca-ntr-o mănăstire arsă“ George Coșbuc, În miezul verii
METAFORĂ
COMPARAȚIE
c) „O fată frumoasă e/o fereastră deschisă spre paradis.“ Lucian Blaga, Catrenele fetei frumoase
METAFORĂ
COMPARAȚIE
d) „Ridică paharul – și lumina umplu încăperea/ca un râu visător“ Nina Cassian, Poetul
METAFORĂ
COMPARAȚIE
e) „Și fiecare-am coborât în câte-o gară/Ca două veverițe-nspăimântate de furtună.“ Ion
Minulescu, Romanță negativă
METAFORĂ
COMPARAȚIE
f) „Departe doară luna  cea galbenă – o pată“ Mihai Eminescu, De câte ori, iubito...
METAFORĂ
COMPARAȚIE
g) „Iată: noaptea albastră și-a pus/Pe umeri vulpea Căii Lactee.“ Zaharia Stancu, Iarba fiarelor
METAFORĂ
COMPARAȚIE
h) „Frunze metalice cad, /Oglinda apei e spartă“ A.E. Baconsky, Melodie de toamnă
METAFORĂ
COMPARAȚIE
10. Reconstituie comparațiile de la care au fost create metaforele de mai jos, conform modelului.
Smaraldele ochilor ei ne fascinau.
→Ochii ei verzi ca niște smaralde ne fascinau.
a) Șarpele argintiu al râului străbate câmpia.
b) Oceanul verde al pădurii fremăta în lumina rece.
c) Cântăreața avea o voce de privighetoare.
d) Un fulg alb și dantelat plutea în zare.