Fișă teoretică pentru portofoliul elevului

Propoziția subordonată circumstanțială de loc

Circumstanțiala de loc arată locul unde se petrece acțiunea exprimată de un verb din
regentă și corespunde circumstanțialului de loc.
Această propoziție poate fi introdusă: prin adverbele relative unde (de unde, până unde
etc.), încotro, dincotro; prin compusele cu ori- ale adverbelor „unde” și „încotro” cu sau fără
prepoziție: oriunde, orideunde, orișiunde, oriîncotro, oridincotro etc.; prin pronume relative sau
nehotărâte cu prepoziția „către” sau „spre”: către ce (cine, oricine etc.), spre ce (care, oricare
etc.):
Leagă calul / unde zice stăpânul./ (Ion Creangă, „Povestea lui Harap-Alb”)
Unde pica nuca, / pica și din Talpa-Iadului bucățica./ (Ion Creangă, „Povestea porcului”)
Adânc străbate-n gloată fulgerătorul voievod, lăsând dâră de morți / pe unde trece./ (Al. Vlahuță,
„România pitorească”)
Îi greu de tot, domnișorule, / încotro te întorci. (Calistrat Hogaș, „Pe drumuri de munte”)
Am rătăcit / și urme nu-s / oriîncotro m-aș duce./ (Șt. O. Iosif, „Patriarhale”)
Du-te / către (spre) care (cine, oricine) vrei.
Întrebările la care răspund circumstanțialele de loc se formulează cu ajutorul adverbelor
unde, de unde, până unde, încotro, dincotro: unde stă? încotro merge?
După cum se vede din exemplele de mai sus, circumstanțiala de loc stă de obicei după
regentă, dar ea poate sat și înaintea regentei (fraza a doua).
La fel ca celelalte propoziții subordonate, circumstanțiala de loc poate fi intercalată în
propoziția regentă:
Pe dealuri, /1 pe unde pământul nu dă rod, /2 pe acolo au și rumânii ceva ogoare ale lor. /1
(Zaharia Stancu, „Desculț”)

1.PP

pe unde

2. CL
Am urcat și eu destul, /1 dar /2 până unde a urcat el /3 n-am putut ajunge. / 2

1 .PP 2. PP

dar

3. CL
adv. până unde

Circumstanțialele de loc introduse prin adverbul relativ unde au de multe ori în regentă
adverbul corelativ acolo:
Unde este ața mai subțire, /1 acolo se rupe./2 Vin de acolo / 1 de unde vii și tu./2

Obs. Fii atent la propozițiile introduse prin adverbe relative de loc, deoarece aceste
adverbe pot introduce și propoziții necircumstanțiale, de obicei atributive, completive directe și
indirecte. Adverbele unde, de unde, încotro etc. au funcția de circumstanțial de loc. Deci nu
trebuie să te conduci după funcția adverbului în propoziție, ci după funcția propoziției
subordonate.
Obs. O regentă poate avea două sau mai multe circumstanțiale de loc, coordonate prin
juxtapunere sau prin conjuncții:

M-am întors/ 1 de unde am plecat /2 și unde mă așteptau ai mei./3

1.PP

de unde unde

2. CL 3. CL
și
 cop.

Alteori, o circumstanțială de loc poate avea două sau mai multe regente:

Oriîncotro te-i uita /1 vezi colori felurite.../ 2 și tabloul cel mai încântător farmecă vederea./3
(N.Bălcescu, „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”)

2. PP 3. PP
și

cop.

oriîncotro (oriîncotro)

1. CL

Bibliografie:
Boghiu, Emilia, Ghid practic de gramatica limbii române pentru Evaluarea Națională, Editura
Paralela 45, București, 2019.
Doboș, Mihaela, Evaluarea Naționala 2020. Clasa a VIII-a. Limba și literatura română,
Editura Paralela 45, București, 2019.
Iorga, Daniela-Corina, Gramatica limbii române pentru gimnaziu. Teorie și Aplicații, Editura
Booklet, București, 2019.
Popescu, Ștefania, Gramatică practică a limbii române cu o culegere de exerciții, Editura Tedit
FZH, București, 2009.