Propozitiile subordonate – Clasificare

Propozitiile subordonate sunt numite așa datorită raportului lor cu propoziția regentă, ele neavând autonomie în
frază (nu au sens fara propoziția regentă).

1. Propozitia subordonată subiectivă (Sb)

→ îndeplinește în fraza funcția sintactică de subiect a unei propoziții regente
ex: „E ușor¹/ a scrie versuri.²/” (M. Eminescu)
întrebări → cine? ce?

2. Propoziția subordonată predicativă (Pr)

→ îndeplinește funcția sintactică de nume predicativ a propoziției regente
ex: Cea mai bună alegere este ¹/să te predai.²/
întrebări → cine? ce? cum?

3. Propoziția atributivă (At)

→ îndeplinește funcția sintactică de atribut pentru un termen (substantiv, pronume, numeral) din
propoziția regentă
ex: Aceasta este cartea ¹/ pe care v-am promis-o.²/ (termen regent – substantiv)
Primul ¹/care a ajuns²/ va lua premiul.¹/ (termen regent – numeral)
întrebări: care? ce fel de? al, a, ai, ale cui? cât? câți?

4. Propoziția completivă directă (CD)

→ îndeplinește funcția de complement direct pe lângă termenul determinat din regentă
ex: Știam¹/ ce urma să facă.²/
întrebări: pe cine? ce?

5. Propoziția completivă indirectă (CI)

→ Îndeplinește funcția de complement indirect pe lângă termenul determinat din regentă
ex: Ma gândeam¹/ să vorbesc mai întâi cu el.²/ (verb)
Felicitări¹/ cui s-a gândit la asta.²/ (interjecție)
întrebări: despre cine? despre ce? cu cine? cu ce? de cine? de ce ? la cine? la ce? pentru cine?
pentru ce? cui? împotriva cui? contra cui? asupra cui?

6. Propoziția circumstațională de loc (CL)

→ îndeplinește rolul de complement circumstanțial de loc și arată locul în care se desfășoară o acțiune
ex: Mergem¹/ unde vrei tu.²/
întrebări: unde? de unde? până unde? încotro?

7. Propoziția circumstanțială de cauză/ cauzală (CZ)

→ îndeplinește în frază funcția de complement circumstanțial de cauză, arătând cauza unei acțiuni sau
însușiri din regentă
ex: Nu a fost atent ¹/ pentru că îl durea capul. ²/
întrebări: din ce cauză?
 8. Propoziția circumstanțială de scop (CS):
→ îndeplinește funcția de complement circumstanțial de scop, arătând scopul acțiunii din regentă
ex: A venit la mine¹/ ca să mă convingă.²/
întrebări: cu ce scop? în ce scop?

9. Propoziția circumstanțială condițională (CȚ):

→ exprimă condiția de care depinde realizarea unei acțiuni din regentă
ex: Dacă ai timp,¹/ ajută-mă puțin.²/
întrebări: cu ce condiție?

10. Propoziția circumstanțială consecutivă (CNS)

→ arată urmarea unei acțiuni sau însușiri din regentă
ex: Era atât de frumoasă¹/ încât nu te puteai uita la dânsa.²/
întrebări: care este urmarea faptului că..?

11. Propoziția circumstanțială concesivă (CV)

→ este propoziția subordonată care îndeplinește în frază rolul unui complement circumstanțial
concesiv, arătând împrejurarea care ar putea împiedica realizarea acțiunii din regentă, dar nu o
împiedică.
ex: Deși eram răcit,¹/ am ieșit afară.²/
Cu toată că am insistat, ¹/ n-a acceptat cadoul.²/
întrebări: în ciuda cărui fapt?

Rapoarte de coordonare
este legătura ce se stabilește între două sau mai multe elemente care sunt situate în același plan, fără ca unul
dintre ele să depindă gramatical de celălalt sau celelalte.

Raportul de coordonare se poate face prin:

→ juxtapunere (prin virgulă)

→ joncțiune (prin conjunctii coordonatoare: copulative - si, nici; adversative - dar, iar, insa, ci;
disjunctive - ori, sau, fie; conclusive - deci, asadar, prin urmare, in concluzie).