CUPRINSUL:

1 .În lumea cunoștințelor: scheme, tabele, definiții ..................................... pag.

2. CV-ul creatorului (aspect din biografia scriitorilor, poeților studiați) ........................ pag.
3. Pagina utilitară (10 aspecte ce includ elemente de noutate, lucrul cu
DOOM-3) ........................ pag.
4. Pagina personală (frământări de limbă, lectura de vară, ) ………………………. pag.

Pagina nr 1
 I. În lumea cunoștințelor
(scheme, tabele, definiții )

Pagina nr 2
 CAZURILE ȘI FUNCȚIILE SINTACTICE ALE SUBSTANTIVULUI

 NOMINATIV
o Subiect (CINE ? ; CE ?)
 -Ex. : El este cel mai cuminte.
o Atribut apoziţional (ARATĂ CUM ESTE SUBIECTUL)
 -Ex. : Azor, căţelul, este în curte.
o Nume predicativ (CUM ESTE S ? ; CINE ESTE S ? ; CUM ESTE S ?)
 -Ex. : El este prietenul meu.

 DATIV
o Complement indirect (CUI ?)
 -Ex. : Dau Andreei stiloul meu.
o Nume predicativ (ASEMENEA CUI ?)
 -Ex. : Noi suntem asemenea lor.
o Complement circumstanţial de loc
 -Ex. : Stai locului !

 GENITIV
o Atribut substantival genitival (A CUI ? ; AL CUI ? ; ALE CUI ? ; AI CUI ?)
 -Ex. : Cărţile Anei sunt neînrijite.
o Nime predicativ (A ; AI ; AL ; ALE CUI SUNT ?)
 -Ex. : Rechizitele sunt ale Ionelei.
o Complement circumstanţial de loc (ÎN SPATELE CUI ? ; ÎN FAŢA CUI ? ;
LÂNGĂ CINE ? )
 -Ex. : Ne jucăm în spatele blocului.
o Complement circumstanţial de cauză (DIN CE CAUZĂ ?)
 -Ex. : A pierdut din cauza piciorului rupt.

Pagina nr 3
ACUZATIV
o Atribut substantival prepoziţional (CARE ? ; CE FEL DE?)
 -Ex. : Viaţa de câine este grea.
o Nume predicativ
 -Ex. : Cartea este de istorie.
o Complement direct (PE CINE ? ; CE ?)
 -Ex. : Cert căţelul pentru ce a făcut.
o Complement indirect (CU CINE ? ; CU CE ? ; DESPRE CINE ? ; DESPRE CE ?)
 -Ex. : Merg cu Andrei la mare.
o Complement circumstanţial de loc (UNDE ? ; ÎNCOTRO ?)
 -Ex. : Mergem la cinematograf.
o Complement circumstanţial de mod (CUM ? ; ÎN CE FEL ? ; ÎN CE MOD ?)
 -Ex. : Înotul câineşte nu este greu.
o Complement circumstanţial de timp (CÂND ?)
 -Ex. :
o Complement circumstanţial de agent (DE CĂTRE CINE ?)
 -Ex. : Am fost felicitat de mamă.

 VOCATIV
o Nu există funcţii sintactice în Vocativ !!!
 -Ex. : Andrei, vino aici ! – ,,Andrei” nu are funcţie sintactică

 DATIVUL POSESIV
o Atribut pronominal
 -Ex. : Privirea-ţi coboară asupra mea.

 SEPARAT
o Complement circumstanţial de timp (CÂND ?)
 -Ex. : Sâmbăta mergem la cinematograf.
o Complement circumstanţial de loc (UNDE ?)
 -Ex. : Merg acolo.
o Complement circumstanţial de mod (CUM ? ; ÎN CE FEL ? ; ÎN CE MOD ?)
 -Ex. : Acela aleargă încet.
o Complement circumstanţial de scop (ÎN CE SCOP ?)
 -Ex. : A venit pentru a cânta.
o Atribut adjectival (fără întrebare)
 -Ex. : Căţelul cuminte va fi răsplătit.
o Atribut verbal
 -Ex. : Simţi dorinţa de a ataca.
o Atribut adverbial
 -Ex. : Căţelul de-afară este al meu

Pagina nr 4
 GRAMATICA LIMBII ROMÂNE (PĂRȚILE DE VORBIRE)

PĂRȚI DE VORBIRE FLEXIBILE:

 Verbul
 Substantivul
 Pronumele
 Adjectivul
 Numeralul
 Articolul

PĂRȚI DE VORBIRE NEFLEXIBILE:

 Adverbul
 Prepoziția
 Conjuncția

VERBUL

DEFINIȚIE
Verbul este o parte de vorbire flexibilă care exprimă în general acțiuni ale persoanelor/obiectelor.
Exemple: Mihai mănâncă. Ioana citește.

VERBELE SE ÎMPART ÎN:

 Verbe predicative – pot spune ceva despre subiect (Copii au mâncat cu poftă prăjiturile)
 Verbe nepredicative – nu pot spune ceva despre subiect (Am fost sărac până să câștig la
loto)

 Verbe personale – acțiunea poate fi atribuită unei persoane

 Verbe impersonale – acțiunea nu poate fi atribuită unei persoane

CONJUGAREA VERBELOR:

Pagina nr 5
EU cânt ; TU cânți; EL/EA cântă ; NOI cântăm ; VOI cântați ; EL/ELE cântă.

SUBSTANTIVUL

DEFINIȚIE
Substantivul este o parte de vorbire flexibilă care denumește nume de obiecte (ființe, lucruri,
fenomene ale naturii, însușiri, sentimente, stări sufletești, acțiuni, relații dintre oameni).
Exemple: mașină, pădure, copil, telefon, carte, frate, mamă, ninsoare, iubire, ură, îngrijorare

SUBSTANTIVELE SE ÎMPART ÎN:

 Substantive comune – exprimă obiecte simple (aeronavă, copil.)
o Simple – exprimă obiecte simple care pot avea radăcină dar nu și sufix și prefix
(masă, cutie, mașină)
o Compuse – exprimă obiecte simple care pot avea radăni și strict prefix și sufix
(primăvară, binefacere)
 Substantive proprii - exprimă nume de personae animale, localități, regiuni, județe, țări,
ape, munți, ziare, planete, aștri, stele, constelații etc. (aeronavă, copil.)
o Simple - exprimă nume alcătuite dintrun singur cuvân (Grivei, România, Mihai)
Compuse - exprimă nume alcătuite din mai multe cuvinte de obicei include titlurile de
ziare, numele revistelor, numele operelor literare, științifice și artistice, denumirile
documentelor importante. (România liberă, România literară, Tineretul liber.)

 Substantive la genul masculine - denumesc în general ființe de parte bărbătească sau

obiecte care sunt considerate a fi de parte bărbătească. (masculin (un-doi): un băiat – doi
băieți)
 Substantive la genul femenin - denumesc în general ființe de sex feminin sau obiecte care
sunt considerate a fi de parte femeiască (femenin (o-două): o fată – două fete)
 Substantive la genul netru - denumesc în general obiecte fără suflet, nume de lucruri,
substantive cu sens colectiv, nume de țări, de fructe etc. (netru (un – două): un drum –
două drumuri)

 Substantive la numărul plural – exprimă un obiect (frate)

 Substantive la numărul singular – exprimă mai multe obiecte (frați)

Pagina nr 6
 FUNCȚIILE SINTACTICE ALE SUBSTANTIVULUI

 Epitetul: Adaugarea unui atribut calitativ sau caracteristic unei entitati, pentru a evidentia
anumite aspecte.
 Comparatia: Asocierea a doua elemente diferite prin folosirea cuvintelor "ca" sau
"precum" pentru a evidenția asemănările dintre ele.
 Personificarea: Atribuirea caracteristicilor umane unor obiecte sau entitati non-umane.
 Enumeratia: Prezentarea succesiva a mai multor elemente pentru a sublinia diversitatea
sau bogatia detaliilor.
 Repetitia: Utilizarea repetata a unui cuvant sau a unei expresii pentru a accentua sau
sublinia un anumit mesaj.
 Antiteza: Contrastul evidentiat intre doua concepte sau idei opuse.
 Metafora: Asocierea a doua elemente fara a folosi cuvinte de comparatie, sugerand o
asemanare implicita intre ele.
 Epitetul metaforic: Folosirea unui epitet care contine o metafora, adica o comparatie
implicita.
 Simbolul: Utilizarea unui obiect sau a unei imagini pentru a reprezenta o idee abstracta.
 Alegoria: Utilizarea unor simboluri sau personaje pentru a transmite o idee sau un mesaj
abstract.
 Sinestezia: Imbinarea a doua sau mai multe simturi intr-o expresie, creand o imagine
senzoriala complexa.
 Hiperbula: Exagerarea intentionata a unui aspect pentru a atrage atentia sau a crea un
efect dramatic.
 Oximoronul: Combinarea a doua cuvinte cu sensuri opuse pentru a crea o imagine
paradoxala.
 Aliteratia: Repetitia sonoritatilor identice sau asemanatoare la inceputul sau in interiorul
cuvintelor.
 Asonanta: Repetitia sunetului vocalic la sfarsitul cuvintelor.
 Inversiunea: Schimbarea ordinii obisnuite a cuvintelor pentru a crea un efect stilistic sau
de accentuare.
 Interogatia retorica: O intrebare formulata pentru a atrage atentia sau pentru a sugera un
raspuns evident.
 Inovatia poetica: Introducerea de elemente noi sau neobisnuite in compozitia poetica
pentru a surprinde sau impresiona.

Pagina nr 7
 COMPUNEREA

Compunerea se poate realiza prin:

1. Compunerea prin contopire - se realizează între cuvinte întregi (existente şi independent în
limbă), care se scriu împreună şi se comportă ca un singur cuvânt:
Exemple: botgros (bot + gros), dreptunghi (drept+unghi)
2. Compunerea prin alăturare - se realizează tot între cuvinte întregi, existente şi independent
în limbă, dar acestea se scriu cu cratimă sau în cuvinte separate:
Exemple: inginer-şef, floare-de-colţ,
3. Compunerea cu elemente de compunere - se realizează între CUVINTE ÎNTREGI,
independente în limbă şi ELEMENTE DE COMPUNERE care nu există independent în limbă:
Exemple:
aero-; auto-; bi-; di-; bîo-; geo-; hemo-; hidro-;
macro-; micro-; mono; mulţi-; omo-; orto-;
4. Compunerea prin abreviere - (prescurtarea unor cuvinte întregi) se realizează prin:
• Reuniunea unor fragmente de cuvânt:
Centrofarm; Centrocoop;
• Alăturarea literelor iniţiale:
O.N.U., S.N.C.F.R.
• Reunirea unor fragmente de cuvânt şi a unor litere iniţiale:
TAROM

Pagina nr 8
 • Substantivele: Bunăstare, Gură-spartă, Ştefan Cel Mare Etc;
• Adjectivele: Binecunoscut, Galben-arămiu Etc;
• Pronumele: Altcineva, Ceea Ce, Niciunul Etc;
• Numeralele: Unsprezece; Nouăzeci Şi Nouă, Câte Doi, De Două Ori Etc;
• Verbele: A Binevoi, A Binecuvânta Etc;
• Adverbele: Devreme, Dis-de-dimineaţă Etc;
• Prepoziţiile: Dinspre, De Ia , De Pe Etc;
• Conjuncţiile: Deoarece, Ca Să, Ci Şi Etc;
• Interjecţiile: Hodoronc-tronc! Tic-tac! Etc.

PRONUMELE

DEFINIȚIE
Pronumele este o parte de vorbire flexibilă care înlocuiește un substantiv și, de regulă, își
schimbă forma (flexionează) după gen, număr, caz și persoană.
Exemple: Vasile, vrei tu să-i oferi Mariei cartea pe care ți-a cerut-o?

PRONUMELE SE ÎMPART ÎN:

PRONUME PERSONALE
 Pronume personal (propriu-zis) (eu, tu, el, noi, ... Mie, ție, ... Etc),
o Pronume personal de politețe (dumneata, dumneavoastră, dumneasa, ... Etc),
 Pronume reflexiv (îmi, mă, îți, ne, vă, ... Etc),
 Pronume de întărire (însumi, însuți, însuși, ... Etc),
 Pronume posesiv (al meu, al tău, al său, al nostru, ... Etc).
PRONUME NEERSONALE
 Pronume demonstrativ (acesta, aceștia ... Acela, aceia ...același, aceiași ... Cestălalt,
ceștilalți ... Celălalt, ceilalți ...),
 Pronume nehotărât (unul, alții, toți, toate, oricare, orice ...),
 Pronume negativ (nimeni, nimic, niciunul, niciuna),
 Pronume interogativ (care, cine, ce, cât, câți, câte ...),

Pagina nr 9
  Pronume relativ (care, cine, cât, câți, câtă, câte...).

ADJECTIVUL

DEFINIȚIE
Adjectivul este o parte de vorbire flexibilă care arată însușirea unui obiect, însoțește și determină
un substantiv. Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Exemple: (om frumos, oameni frumoși; mașină frumoasă, mașini frumoase)

GRADELE DE COMPARAȚIE:
 pozitiv: frumos;
 comparativ:
- de superioritate (mai): mai frumos;
- de egalitate (la fel de, tot asa de): la fel de frumos
-de inferioritate (mai putin): mai putin frumos;
 superlativ:
o relativ:
- de superioritate (cel mai): cel mai frumos;
- de inferioritate (cel mai putin): cel mai putin frumos
o absolut (foarte):
-foarte frumos;

Pagina nr 10
 SCHEMA DE REDACTARE A TEXTULUI ARGUMENTATIV

DEFINIȚIE
1. Formulez punctul de vedere: Consider că... (sunt de părere că...)
2. Prezintă argumentul principal pe care îl poți aduce în sprijinul punctului de vedere
emis: Susțin acest lucru pentru că…
3. Cred că am dreptate, deoarece a)…,b)…,c)…
4. Când afirm că a)…, mă bazez pe faptul că…
5. Cineva mi-ar putea reproșa că…, dare eu cred…
6. În concluzie , pot spune că…
7. De aceea, vă îndemn să…, fiindcă…

EXPRESII FRAZIOLOGICE ȘI EXPLICAȚIA LOR

 A trage cu ochiul:
Explicație: A privi furtiv sau pe ascuns la ceva sau cineva.
 A da cu tifla:
Explicație: A refuza ceva cu înverșunare sau a respinge cu vehementă o propunere
sau o idee.
 A arunca învârtita:
Explicație: A lansa o insinuare sau o acuzație neadevărată pentru a crea confuzie
sau pentru a afecta reputația cuiva.
 A da cu bata în balta:
Explicație: A greși, a face o gafă sau a face o afirmație care nu are sens.
 A trage sforile:
Explicație: A influența sau a controla în mod ascuns o situație sau pe cineva pentru a
obține un anumit rezultat.
 A se uita ca lupul la poarta stăpânului:
Explicație: A privi cu poftă sau cu dorință la ceva ce nu îți aparține și nu poți avea.
 A tăia frunza la câini:

Pagina nr 11
 Explicație: A se da mare, a lăuda exagerat pe cineva sau a se comporta cu aroganță.

II. CV-ul creatorului (biografia

scriitorilor)

Pagina nr 12
 ION DRUȚĂ

Ion Druță a fost un renumit scriitor, poet și dramaturg moldovean, născut la 3 septembrie 1928 în
satul Horodiște din raionul Orhei, Republica Moldova. A avut o contribuție semnificativă la
literatura moldovenească și românească, fiind cunoscut pentru operele sale literare de calibru.
Câteva informații despre Ion Druță:
Operă Literară: Ion Druță a scris poezie, proză și piese de teatru. Printre cele mai cunoscute
lucrări ale sale se numără romanul "Balada pescărușilor" (1967), care a avut un impact deosebit
în literatura moldovenească și a fost tradus în numeroase limbi. Alte opere importante includ
"Iarba rea" (1958), "Bunica" (1975), "Teatru" (1983) și multe altele.
Cariera și Activitatea Publică: În afară de activitatea sa literară, Ion Druță a fost și om de teatru.
A fost director al Teatrului "Luceafărul" din Chișinău între anii 1960 și 1970. A fost, de
asemenea, membru al Parlamentului Republicii Moldova în anii 1990.
Premii și Recunoaștere: Ion Druță a fost distins cu numeroase premii pentru contribuția sa la
literatură și cultură. Printre acestea se numără Premiul de Stat al RSS Moldovenești (1966),
Premiul Național al Republicii Moldova pentru Artă (1992), precum și premii și distincții
internaționale.
Alte Activități: Pe lângă scris, Ion Druță a fost implicat în diverse activități culturale și sociale. A
fost un susținător activ al identității culturale moldovenești și a contribuit la promovarea limbii
române și a valorilor culturale naționale.
Ion Druță a fost și rămâne unul dintre cei mai importanți scriitori ai Republicii Moldova, cu o
operă bogată și diversă care a influențat profund literatura română contemporană.

Pagina nr 13
 MIRCEA ELIADE

Mircea Eliade (născut la 13 martie 1907 în București, România, și decedat la 22 aprilie 1986 în
Chicago, Statele Unite ale Americii) a fost unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai
secolului al XX-lea. A avut contribuții semnificative în domeniul istoriei religiilor, filosofiei și
literaturii.
Iată câteva aspecte cheie despre Mircea Eliade:
Istoria Religiilor: Mircea Eliade este cunoscut în mod deosebit pentru lucrările sale în domeniul
istoriei religiilor. Una dintre cele mai importante lucrări este "Istoria credințelor și ideilor
religioase" (1959-1983), o amplă sinteză a evoluției gândirii religioase din diverse culturi.
Romanul și Proza: Eliade a fost și un romancier prolific. Unul dintre cele mai cunoscute romane
ale sale este "Maitreyi" (1933), care este o poveste de dragoste inspirată din propria sa experiență
trăită în India. Un alt roman celebru este "Noaptea de Sânziene" (1928).
Activitatea Academică: Eliade a fost profesor universitar și a predat la universități din Europa și
Statele Unite. A fost, de asemenea, redactor-șef al revistei "Zalmoxis" și a contribuit semnificativ
la dezvoltarea gândirii științifice în România.
Exilul și Activitatea în Statele Unite: Eliade a emigrat în Statele Unite în 1940, unde și-a
continuat activitatea academică. A predat la Universitatea din Chicago și a devenit un nume
cunoscut în cercurile academice internaționale.
Premii și Recunoaștere: Mircea Eliade a primit numeroase premii și distincții pentru contribuțiile
sale la domeniul istoriei religiilor și literaturii. A fost membru al Academiei Române și al altor
academii internaționale.
Mircea Eliade este considerat unul dintre cei mai importanți gânditori români și un reprezentant
de seamă al fenomenologiei religioase în secolul XX. Operele sale au avut un impact
semnificativ asupra studiilor religioase și ale literaturii mondiale.

Pagina nr 14
 LUCIAN BLAGA

Lucian Blaga (născut la 9 mai 1895 în Lancrăm, Alba, România, și decedat la 6 mai 1961 în
Cluj, România) a fost un important filosof, poet, dramaturg și diplomat român. El a fost una
dintre personalitățile remarcabile ale culturii românești din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Iată câteva aspecte importante despre viața și opera sa:
Filosofie: Lucian Blaga a fost unul dintre cei mai importanți filosofi români. Opera sa filosofică
se concentrează pe teme precum metafizica, ontologia culturii, filosofia limbajului și filosofia
artei. Printre cele mai notabile lucrări se numără "Trilogia culturii" (1927-1936), care include
volumele "Eonul dogmatic," "Gândirea" și "Jocul și întemeierea metafizicii."
Poezie: Blaga a fost și un poet prolific, fiind recunoscut pentru lirismul său profund și complex.
Volumele sale de poezie includ "Poemele luminii" (1919), "La cumpăna apelor" (1933) și "Țara
mea" (1935).
Dramaturgie: Lucian Blaga a scris piese de teatru care au devenit clasice în literatura română.
"Ziua de mâine" (1909), "Mesterul Manole" (1921) și "Meșterul Manole" (1926) sunt doar
câteva dintre piesele sale celebre.
Carieră diplomatică: Blaga a avut o carieră diplomatică de succes, servind în funcții precum
ministru plenipotențiar al României în Spania și Portugal. Această activitate l-a dus în contact cu
diverse culturi și a influențat gândirea sa filosofică.
Recunoaștere și Moștenire: Lucian Blaga a primit numeroase premii pentru contribuțiile sale la
cultura română. Este considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai filosofiei
românești și al curentului cultural interbelic. Moștenirea sa literară și filosofică continuă să fie
studiată și apreciată în prezent.
Lucian Blaga a lăsat o amprentă puternică în cultura română și este considerat unul dintre cei mai
importanți gânditori și creatori literari ai țării.

Pagina nr 15
 VASILE ALECSANDRI

Vasile Alecsandri (născut la 14 iulie 1821 în satul Bacău, Moldova, și decedat la 22 august 1890
în Mircești, Iași, România) a fost un important poet, dramaturg, politician și diplomat român,
unul dintre reprezentanții de seamă ai școlii literare romantice din România. Iată câteva aspecte
cheie despre viața și opera sa:
Poezie: Vasile Alecsandri a fost un poet prolific și a fost recunoscut pentru eleganța și grația
versurilor sale. Printre cele mai cunoscute volume de poezie se numără "Doine și Lăcrămioare"
(1853), care include poezii lirice și pastorale, și "Țara" (1867), o culegere de versuri patriotice.
Dramaturgie: Alecsandri a scris numeroase piese de teatru, influențate de stilul romantic. Piesa
sa cea mai cunoscută este "Chirița în provincie" (1857), o comedie de moravuri care a devenit un
clasic al teatrului românesc.
Diplomație și Politică: A fost implicat activ în viața politică și diplomatică a României. A
îndeplinit funcții de responsabilitate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza și a fost ministru
al Afacerilor Străine. A reprezentat țara ca diplomat la Istanbul și Paris.
Folclor și Etnografie: Alecsandri a fost interesat de folclor și etnografie și a călătorit prin diverse
regiuni ale Moldovei pentru a colecta cântece populare, dansuri și obiceiuri tradiționale. Aceste
materiale au fost publicate în lucrarea sa "Cărticica școlarului" (1852).
Moștenire Culturală: Vasile Alecsandri este considerat unul dintre pilonii literaturii române,
având un impact semnificativ asupra dezvoltării limbii literare și a culturii naționale. Casa
memorială din Mircești, casa natală a poetului, a devenit un muzeu dedicat vieții și operei sale.
Vasile Alecsandri a contribuit semnificativ la afirmarea limbii române literare și la dezvoltarea
culturii naționale, fiind una dintre cele mai proeminente figuri ale secolului al XIX-lea în
contextul cultural și politic al României.

Pagina nr 16
II. CV-ul creatorului (biografia
scriitorilor)

Pagina nr 17
 MODIFICĂRI ÎN DICȚIONARUL ORTOGRAFIC, ORTOEPIC,
MORFOLOGIC ,,DOOM3”

TIPURILE DE DICȚIONARE
 Dicționar ortografic – scrierea corectă a cuvintelor
 Dicționar ortoepic – pronunțarea corectă a cuvintelor
 Dicționar morfologic – explicația cuvântului.

SCHIMBĂRI ÎN PRONUNȚAREA CUVINTELOR

Profesor / Profesori
Manager / Manageri
Management

FORME DE PLURAL
Aragaz – aragaze
Croasant – Crosante
Ecler – eclere
Chel – chei
Refren – refrene
Sindrom – sindroame
Baschet – baschete

CUVINTE ÎNPRUMUTATE ȘI ADĂUGATE ÎN DEX

Bestseller; Pulover; All-inclusive ;Fake News; Breaking News; Selfie; Like; Coal

SCRIEREA PRIN CRATIMĂ

Soacră-mare; Socru-mic; Mai-mult-ca-perfectul

Pagina nr 18
Pagina nr 19