Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Substantivul este una dintre partile principale de vorbire in cadrul valorilor morfologice din categoria din care face parte si adjectivele si numeralele si anume categoria numelui. Substantivul este o parte de vorbire din limba romana independenta si capabila de a primii determinatii (adjective sau numerale) si de a fi inlocuit prin pronume. Substantivul este o clasa cu autonomie semantica cu un sens lexical suficient. Substantivul constituie o sursa inepuizabila de imbogatire a lexicului limbii romane prin cuvintele derivate si cuvintele compuse pe care le realizeaza.
Felul substantivelor
Criterii de clasificare ale substantivului: Dupa inteles: a) substantiv comun (denumesc obiecte de acelasi fel): elev, carte, ploaie, patrie, casa etc. b) substantiv propriu (denumesc anumite obiecte spre a le deosebi de altele): Georgescu, Braila, Costel, Mures, Luceafarul etc. Dupa structura: a) substantiv simplu (formate dintr-un singur cuvant): fata, patrie, scoala, casa, Bucuresti, Gigel, Arges etc. b) substantiv compuse (formate din doua sau mai multe cuvinte): bunavointa, binefacere, caine-lup, Stefan cel Mare, Campulung, Piatra Neamt etc.
Genul substantivelor
a) substantiv masculin: un elev (singular) doi elevi (plural); b)substantiv feminin: o eleva (singular) doua eleve (plural); c) substantiv neutru: un scaun (singular) doua scaune (plural). Substantivul epic are o singura forma pentru masculin si feminin: carabus, elefant, tantar, privighetoare, dihor, greier, vultur, lebada, papagal etc. Substantivele mobile sunt substantivele nume de fiinta care au o forma pentru masculin si alta pentru feminin.
masculin | feminin profesor, muncitor | profesoara, muncitoare Procedeul cu ajutorul caruia putem forma substantive feminine din cele masculine si invers se numeste motiune.
Numarul substantivelor
Exemple de substantive: elev - eleva a)singular: frate, casa, tablou; rata - ratoi b)plural: frati, case, tablouri. curc - curcan a
Substantivele defective de numar: A. Au forme numai la singular (singularia tantum): a. 1. substantive comune * nume de materie: lapte, miere, unt, secara, mazare, aur, tabla, lana, vata; * termeni de sport: fotbal, oina, sah; * nume abstracte, care exprima insusiri si stari fiziologice: cinste, curaj, bunatate, lene, sete; a.2. substantive proprii * nume de persoana: Gigel, Costel, Ioana; * nume geografice: Banat, Olt, Bacau, Ceahlau. B.Au forme numai la plural (pluralia tantum) b.1. substantive comune: anale, sale, calti, icre, taitei, zori, ochelari etc.; b.2. substantive proprii: Bucegi, Carpati etc. C.Substantivele cu forme multiple de plural sau de singular c.1. cu forme multiple de plural: * sunt substantivele cu acelasi inteles: coli - coale, boli - boale; * cu inteles diferit: cornuri (produse de panificatie sau instrumente muzicale), coarne (la animale), corni (la arbusti); capi (conducatori sau sefi), capete (extremitati ale sau ale unor obiecte), capuri (termen geografic). c.2. cu forme multiple de singular: pantec - pantece; foarfec - foarfece; oaspete - oaspe. Substantivul colectiv denumesc o totalitate de obiecte de acelasi fel: stol, grup, oaste, studentime, bradet
Declinarea substantivelor
Acuzativ (Ac.)
Vocativ (V.)
PLURAL Cazuri N. Ac. D. G. V. cine ? pe cine ? ce? cui ? al, a, ai, ale cui ? Masculin niste elevi (pe) niste elevi unor elevi unor elevi Feminin niste eleve unor eleve unor eleve Neutru niste tablouri unor tablouri unor tablouri
Valoare adverbiala:
a) cand determina un verb sau un adjectiv : Ea s-a maniat foc. (foarte rau) Fata era desteapta foc. (foarte desteapta) b) cand substantivele denumesc anotimpurile, zilele sau momente ale zilei (toamna, dimineata, noaptea). Deosebirea dintre aceste adverbe si substantivele din care provin consta in faptul ca atunci cand sunt adverbe determina verbul:
Toamna se culeg roadele. (adverb) Toamna este anotimpul meu preferat. (substantiv) c) insotite de o prepozitie, pot deveni locutiuni adverbiale : El vorbea cu blandete. (locutiune adverbiala vorbea bland) Prin schimbarea valorii gramaticale substantivul capata, de obicei, un sens nou.
Locutiunile substantivale
Morfologia Limbii Romane Locutiunile substantivale
Locutiunile substantivale sunt grupurile de doua sau mai multe cuvinte care, impreuna, au intelesul unui substantiv.
Cele mai multe locutiuni substantivale au aparut din locutiuni verbale, prin transformarea infinitivului lung in substantiv propriu-zis. Locutiuni verbale a-(i) parea rau a tine minte a aduce aminte a lua aminte Locutiuni substantivale parere de rau (regret) tinere de minte (memorie) aducere-aminte (amintire) luare-aminte (grija, atentie)
Locutiunile substantivale se comporta ca un substantiv, avand forme pentru singular si plural, putand fi articulate sau nearticulate. Cuvintele din care este alcatuita o locutiune substantivala nu se pot analiza separat. Alte locutiuni substantivale mai frecvent folosite sunt: Locutiuni substantivale punct de vedere bataie de joc bataie de cap dare de mana nebagare de seama Sensul locutiunii opinie, parere batjocura suparare darnicie neatentie
Model de analiza