Clasa a XI-a A

Cuprins
Cutremurul de Pamant Originea cutremurelor Producerea undelor seismice Magnitudinea si intensitatea Scara Richter de magnitudini Scara intensitatilor Sistemul de avertizare seismica Masuri de protectie in timpul unui cutremur puternic

Cutremurul

Cutremurul de Pmnt este unul din cele mai nspmnttoare i distrugtoare fenomene ale naturii de pe Terra. Potenialul enorm de distrugere se datoreaz energiei cutremurului, care la un seism deosebit de puternic este de zece-douzeci de mii de ori mai mare dect energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima.

Originea cutremurelor istribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Terrei i gsete e!plicaia n teoria plcilor tectonice. "onform acesteia, n#eliul e!tern rigid al Pmntului este format din cincisprezece plci tectonice mobile, de $%-&%% 'm grosime, pe unele dintre care se afl i continentele. (ceste plci litosferice )plutesc* pe astenosfer, stratul de suprafa semitopit al mantalei Pmntului, i sub aciunea curenilor de con#ecie din manta se deplaseaz e!trem de lent, cu o #itez de pn la &+ cm pe an. ,nele plci se mping reciproc, iar n anumite locuri o plac alunec i coboar sub o alt plac, penetrnd la adncimi cu temperaturi i presiuni nalte unde se topete consumndu-se. (ltele se ndeprteaz una de alta, spaiul dintre ele fiind completat cu magm solidificat, care ulterior formeaz crusta nou. ,nele blocuri imense de crust terestr alunec unul fa de altul. -a marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre ele, astfel c n aceste locuri se acumuleaz tensiuni enorme. (tunci cnd rocile care ntr n contact se rup sau alunec brusc, se produce o dega.are sub form de unde seismice a energiei acumulate, adic se produce

cutremurul propriu-zis. /ntensitatea acestuia depinde de suprafaa de rupere, de adncimea la care se produce i de natura rocilor. Producerea undelor seismice "and are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza in e!terior sub forma unor unde seismice, la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui #al. /n fiecare cutremur, e!ista mai multe tipuri de unde seismice. ,ndele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. ,ndele superficiale 0 uneori denumite unde lungi sau mai simplu, unde - 0 sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai intense #ibratii. ,ndele superficiale se propaga din undele interioare care a.ung la suprafata.

1e face distinctia intre doua tipuri principale de unde interioare2 &. !nde primare "longitudinale#, denumite si unde P sau unde de comprimare, se propaga cu o #iteza de apro!imati# & pana la 3 mile pe secunda 4&.$ pana la 5 'ilometri6secunda7, depinzand de materialul prin care se deplaseaza. (ceasta #iteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele P a.ung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. 8le se pot deplasa prin substante solide, lichide si gazoase, si astfel #or patrunde prin scoarta pamantului. (tunci cand se deplaseaza prin roca, undele pun in miscare particule minuscule de roca, inainte si inapoi, indepartandu-le si apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. (ceste unde a.ung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. +$ !nde secundare "transversale#, denumite si unde 1 sau unde de taiere, a.ung la suprafata putin in urma undelor P. /n timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor. (stfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. 1pre deosebire de undele P, undele 1 nu se deplaseaza direct prin pamant. 8le circula doar prin

materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului. (mbele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul 9lobului Pamantesc, si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul. /n mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei. ,ndele superficiale sunt asemanatoare #alurilor aparute intr-o suprafata de apa 0 ele misca suprafata pamantului in sus si in .os. (cest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. ,ndele - sunt cele mai lente dintre toate, astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului.

Magnitudinea %i intensitatea Puterea unui cutremur este caracterizat prin magnitudinea sau intensitatea acestuia e!primat n grade. eoarece puterea cutremurului #ariaz ntr-un inter#al foarte larg, "harles :ichter a introdus, n &;<&, scara logaritmic a magnitudinilor care-i poart numele i care e bazat pe msurarea amplitudinii ma!ime a undelor seismice nregistrate. "reterea magnitudinii cu o unitate corespunde creterii amplitudinii undei de &% ori. in punct de #edere matematic, scara magnitudinilor nu are o limit superioar, ns practic limita ei superioar e determinat de rezistena rocilor. "ele mai puternice cutremure care s-au produs n epoca msurrilor instrumentale snt cele de pe continentul american2 cutremurul din "hile, &;$% 4magnitudinea ;,37 i din (lasca, &;$= 4> ? ;,+7. >a.orarea magnitudinii cu o unitate corespunde creterii de <& ori a energiei seismice. (stfel, energia cutremurului din @rancea din &% noiembrie &;=% 4> ? A,=7 a fost de aproape &%%% ori mai mare dect energia seismului produs la +5 aprilie &;;; 4> ? 3,=7, cel mai important din ultimii ani i care sa resimit destul de bine i n :epublica >oldo#a. 8nergia seismic ce se dega. n focarul cutremurului difer de energia seismului de la suprafaa Pmntului. 1pre deosebire de magnitudine, intensitatea seismului, e!primat i ea n grade, are la baz gradul de aciune a oscilaiilor subterane asupra diferitelor construcii i obiecte, asupra oamenilor. e fapt, pentru oameni pericolul l reprezint nu nsei oscilaiile

seismice, ci urmrile acestora2 a#arierea cldirilor, gazoductelor i liniilor electrice, deformarea suprafeei terestre, alunecrile de teren etc.

Scara Richter de magnitudini, numita astfel dupa r. "harles B. :ichter de la "alifornia /nstitute of TechnologC este cea mai cunoscuta scara de masura a magnitudinilor. :ichter a in#entat aceasta scara in &;<3 ca instrument matematic pentru compararea marimilor cutremurelor. 1cara este logaritmica, astfel incat o inregistrare de gradul A 4de e!emplu7 indica o miscare a solului de &% ori mai mare decat cea corespunzatoare unui cutremur de grad $, respecti# o energie de circa <% de ori mai mare. "utremurele de magnitudine mai mica decat + sunt numite microcutremure, nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate doar de seismografele locale. "utremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu =,3 sunt destul de puternice pentru a putea fi inregistrate de seismografele sensibile de pe intregul glob, fiind simtite de oameni de cele mai multe ori. "utremurele cu magnitudinea mai mare de $ sunt considerate cutremure mari, iar cele mai mari de 5 grade, ma.ore. "u toate ca scara :ichter nu are, teoretic, limita superioara, e!ista totusi o limita si anume aceea a celui mai mare cutremur produs pana in prezent2 5,5.

Scara intensitatilor& Mercalli modi'icata 8fectele unui cutremur la suprafata Pamantului sunt reprezentate numeric prin termenul numit intensitate seismica. "u toate ca de-a lungul ultimelor

secole s-au realizat numeroase scari de intensitati pentru e#aluarea efectelor cutremurelor, cea mai folosita este 1cara >ercalli modificata 4in 1tatele ,nite ale (mericii7 si o #arianta adaptata a acesteia corespunzatoare tipurilor de cladiri specifice in 8uropa2 1cara 8uropeana a intensitatilor macroseismice. Prima scara mentionata mai sus este rezultatul scarii realizate de >ercalli in &;%+ si al modificarilor efectuate ulterior de alti seismologi. (ceasta scara cuprinde &+ ni#eluri crescatoare de intensitati, de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentata de obicei prin cifre romane. 1cara intensitatilor nu are o baza matematica, fiind aran.ata arbitrar doar pe baza efectelor obser#ate. 8#aluarea intensitatii unui cutremur poate fi facuta doar dupa rapoartele martorilor oculari si dupa studierea si interpretarea rezultatelor cercetarilor din teren. 1cara de intensitati este mai folositoare persoanelor care nu lucreaza in domeniu decat scara de magnitudini, deoarece intensitatea se refera la efectele reale de la suprafata locului de interes. / Du se simte // 1imtit de persoanele care se odihnesc, la eta.ele inalte sau in alte locuri fa#orabile. /// 1imtit in interioare. Ealansarea obiectelor atarnate. @ibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane usoare. /@ @ibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane grele. Trancanitul geamurilor, #eselei si a usilor. Paharele zornaiesc. 1cartaitul peretilor de lemn si a scheletului constructiei peste eta.ul /@. @ 1imtit in afaraF directia poate fi estimata. "ei care dorm se trezesc. -ichidele se imprastie. Gbiectele mici se deplaseaza. ,sile trosnesc, se deschid, se inchid. @/ 1imtit de toata lumeaF multi se sperie si alearga spre iesire. Persoanele merg fara stabilitate. Tablourile cad de pe pereti. >obila este miscata sau rasturnata. "opacii, tufisurile se clatina. @// ificultati in a mentine pozitia #erticala. 1imtit mai ales de motociclisti. Gbiectele atarnate #ibreaza. >obila se crapa. istrugeri in randul cladirilor cu o rezistenta scazuta. (coperisurile se rup. "ad caramizi, plastic, pietre, tigle, cornise. @aluri in bazineF apa tulbure de noroi. Prabusiri si alunecari de teren. "lopotele mari suna. 1anturile pentru irigatii a#ariate. @// irectia motocicletelor afectata. (#arieri in randul constructiilorF partial / prabusite. "ate#a a#arieri in randul constructiilor intarite. "aderi de tencuiala si de pereti. Prabusiri de cosuri, fabrici, monumente, turnuri, bazine inalte. 1cheletul caselor mutat de pe fundatie daca nu prabusit.

/H

H/ H/ /

:amuri rupte de copaci. espicari de teren umed si pe rapele abrupte. Panica generala. "ladirile cu o slaba rezistenta distruse, cele cu o rezistenta medie gra# a#ariate, unele complet daramate, cele intarite serios a#ariate. (#arieri serioase rezer#oarelor. "onductele subterane sparte. "rapaturi in teren. /n zonele maloase fantani si cratere in pamant. >a.oritatea constructiilor si scheletelor distruse alaturi de fundatii. 1tructuri rezistente de lemn si poduri distruse. igurile, santurile, drumurile serios afectate. (lunecari masi#e de teren. (pa iesita din canale, rauri, lacuri. Disip si mal intins pe pla.e si pe pamant plat. 1inele de cale ferata indoite usor. 1inele de cale ferata indoite foarte mult. "onductele subterane ireparabile. (#arieri aproape in totalitate. eplasari masi#e de stanci. Gbiecte imprastiate.

Sistemul de avertizare seismica /n scopul prote.arii populatiei s-a alcatuit sistemul de a#ertizare seismica 41(17. 1a #edem cum functioneaza acest sistem si cum ne poate a.uta el, in tara noastra. 1istemul de a#ertizare timpurie pentru seismele ma.ore produse in regiunea @rancea se bazeaza pe un fenomen bine cunoscut in literatura de specialitate, respecti# diferenta dintre #itezele de propagare ale undelor seismice IpI si IsI. 1e poate demonstra ca inter#alul de timp cuprins intre momentul inregis-trarii undelor IpI de catre o retea de senzori plasati in zona @rancea si momentul sosirii undelor IsI 4unde distructi#e, capabile sa produca mari pagube materiale7 in Eucuresti, este cuprins intotdeuna intre +3-<% de secunde, in functie de adancimea focala a seismului care le-a generat. atorita localizarilor geografice pe o arie restransa a zonei seismogene din @rancea si a distantei relati# mari pana in zona dens populata a Eucurestiului, este posibila folosirea acestui inter#al de timp pentru a#ertizarea timpurie asupra iminentei unui seism ma.or. - (chizitia si transmisia semnalului seismic 1istemul de a#ertizare realizat de noi se bazeaza pe o retea de senzori seismici plasati in .urul zonei acti#e din @rancea ce transmit in timp real pe cale radio datele masurate. (cestea sunt receptionate de "entrul de

(larmare 1eismica situat in Pipera, in cel mai inalt punct pentru a a#ea atat o receptie buna, cat si posibilitatea unei acoperiri complete a zonei Eucuresti, unde sunt prelucrate in mod continuu in #ederea detectarii oricarei miscari seismice. /n cazul in care este detectata prezenta undelor IpI in spectrul semnalului receptionat, este declansata o procedura de analiza care estimeaza atat localizarea seismului care le-a produs cat si magnitudinea acestuia. - Prelucrarea semnalului /n cazul in care seismul este localizat in zona @rancea si estimarea de magnitudine este superioara unui anumit prag, un echipament specializat genereaza alarma ce este apoi transmisa tot pe cale radio utilizatorilor 4abonatilor7 sistemului. Trebuie spus ca acest sistem de a#ertizare nu este unic in lume, in prezent unul similar functioneaza in regiunea >e!ico-"utC, iar un altul este in faza de testare in "alifornia. Posibilitatea fizica de implementare a unui asemenea sistem depinde insa de conditiile particulare de localizare a zonelor acti#e seismic fata de centrele dens populate, precum si de natura zonelor seismice acti#e 4zone de suprafata sau zone de medie sau mare adancime7. - 9enerare alarme >odul de generare al alarmelor este foarte fle!ibil si complet programabil. /n modul de operare standard, alarma este generata de fiecare data cand este detectata prezenta unui seism in @rancea a carui magnitudine estimata este superioiara gradului 3 pe scara :ichter. (ceasta #aloare a fost stabilita pornind de la faptul ca un asemenea seism este resimtit in ma.oritatea cazurilor de toti locuitorii Eucurestiului. 8ste insa posibila si generarea de alarme particularizate pentru diferite categorii de utilizatori, in functie de necesitatile lor efecti#eF de pilda alarmare numai pentru seisme cu magnitudinea estimata superioara gradului $ pe scara :ichter. (ceasta poate fi utila in cazuri in care un seism de magnitudine 3 nu poate produce efecte sau pagube notabile. /nterfata de a#ertizare radio (larmele generate de seism se transmit utilizatorilor 4abonatilor7 prin radio sub trei forme2 - semnalizare in sistem pening compatibil PG"1(9 pentru pagere numerice sau alfanumericeF - semnalizare in tonuri de frec#enta 4 T>B7F

- semnalizare sirena acustica. /n functie de echipamentul de receptie folosit, utilizatorul este alertat prin unul sau mai multe dintre semnalele descrise mai sus. 1istemul de a#ertizare timpurie pentru sistemele ma.ore produse in regiunea @rancea a fost proiectat pentru a acopri ne#oile unor categorii cat mai largi de utilizatori. /ata numai cate#a dintre posibilitati2 - institutii publice in #ederea initierii planurilor de actiune in caz de dezastru natural sau pentru a#ertizarea anga.atilorF - agenti economici 4regii autonome sau societati comerciale7 pentru a putea intrerupe in timp util alimentarea cu energie, gaze, apa etc., a unor masini sau echipamente sensibile, pentru a#ertizarea anga.atilorF - persoane fizice pentru protectia personala sau a bunurilor pe care le detin. in punct de #edere practic, 1(1 poate fi util, daca nu chiar esential pentru2 - punerea la adapost in locuinte, scoli sau e#acuarea din acesteaF - inchiderea automata a #al#elor de gaz, oprirea distributiei acestuia catre populatie si industrie, inchiderea rafinariilorF - inchiderea reactoarelor nucleareF - pornirea generatoarelor de necesitateF - inchiderea calculatoarelorF - stoparea operatiunilor pe aeroporturiF - oprirea trenurilorF - inceperea operatiunilor pompierilorF - oprirea lifturilor la parterF - pornirea alarmelor sonore indi#iduale sau colecti#eF - alertarea camerelor de garda de la spitaleF - alte aplicatii.

Masuri de protectie in timpul unui cutremur puternic (ceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frec#ent atat intr-o cladire de in#atamant cat si in mediul construit incon.urator, pe durata calatoriilor zilnice, sau in locuri publice.,tilizatorii acestor recomandari pot fi deopotri#a copiii sau adultii. 0 sa ne pastram calmul, sa nu intram in panica, sa-i linistim si pe ceilalti, sa

prote.am copiii, batranii si femeile, sa nu ne speriem de zgomotele din .ur. 0 sa pre#enim tendintele de a se parasi sala de clasa, de curs, laboratorul, locuinta etc. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale #a face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari, in aglomeratie si panica, conducand la accidente nedorite. 0 daca ne aflam in fata unei cladiri, sa ramanem departe de aceasta, sa ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de obicei se pot prabusi in strada. 0 daca ne aflam inauntru sa ramanem acolo, departe de ferestre care se pot spargeF sa stam inspre centrul cladirii, langa un perete structural rezistent. 0 sa ne prote.am sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa, iar copiii sub bancile din clasa sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc. 0 sa ne spri.inim cu palmele pe podea sau sa ne tinem cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii, spre a ne asigura stabilitatea. /n lipsa unor astfel de posibilitati de a ne mentine sub soc stabilitatea, ne putem prote.a stand la podea langa un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate, cu fata in .os2 cu palmele impreunate ne prote.am capul 4ceafa7, iar cu antebratele pe lateral, fata. Profesorii trebuie sa indice ele#ilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si sa inspire increderea in eficienta autoprotectiei. 0 sa inchidem sursele de foc cat putem de repede, iar daca a luat foc ce#a, sa inter#enim imediat dupa ce a trecut socul puternic. 0 daca suntem intr-un atelier, sa aplicam imediat, dupa caz, masurile de protectie specifice locului d#s. de acti#itate. 0 sa nu fugim pe usa, sa nu sarim pe fereastra, sa nu alergam pe scari, sa nu utilizam liftul, dar daca putem sa deschidem usa spre e!terior, spre a pre#eni blocarea acesteia, in #ederea e#entualei e#acuari dupa terminarea miscarii seismice si #erificarea starii scarilor si a zonei de la iesire, sa e#itam aglomeratia. 0 sa nu alergati in strada sau pe strada, sa ne deplasam calm spre un loc deschis si sigur, sa ne ferim de #ersantii de unde pot cadea roci sau de unde pot a#ea loc alunecari de teren. 0 daca seismul ne surprinde in autoturism, sa oprim cat putem de repede intr-un loc deschis, e#itand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasa.e, linii electrice aeriene si stati ianuntru, sa ne ferim de firele de curent electric cazute. 0 daca suntem intr-un mi.loc de transport in comun sau in tren, sa stam pe

locul nostru pana se termina miscarea seismica. "onducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargenm ferestrele. /n metrou sa ne pastram calmul si sa ascultam recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi #agoanele. 0 daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane 4teatru, cinematograf, biserica, stadion, sala de sedinte7 sa nu alergam catre iesireF imbulzeala produce mai multe #ictime decat cutremurul, sa stam calm si sa ne linistim #ecinii de pe rand.

(i)liogra'ie Site-urile ***$*i+ipedia$com& ***$google$ro& ***$re'erat$ro$