LICEUL DE ARTE MARGARETA STERIAN- BUZAU

PROFESOR: AVRAMESCU DANIEL

Hazardele naturale = sunt manifestri extreme ale unor fenomene naturale,
precum cutremurele, furtunile, inundaiile, secetele, care au o influenta directa
asupra vieii fiecrei persoane, asupra societii si a mediului nconjurtor. Atunci
cnd hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de viei omeneti, ele
sunt denumite dezastre sau catastrofe naturale.

Vulnerabilitatea = pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor
sale fata de diferite hazarde, indicnd nivelul pagubelor pe care le produce un
anumit fenomen.

Riscul = reprezint nivelul probabil al pierderilor de viei omeneti, al
numrului de rnii, al pagubelor aduse proprietilor si activitilor economice de
ctre un anumit fenomen natural sau grup de fenomene intr-un anumit loc i intr-o
anumit perioad.
Hazarde naturale si antropice pot fi clasificate in funcie de diferite criterii, n
funcie de genez, hazardele naturale se difereniaz in:

Hazarde endogene, a cror aciune este generat de energia provenit din
interiorul planetei, in aceast categorie fiind incluse cutremurele si erupiile
vulcanice.

Hazarde exogene, generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde
categoriile de: hazarde climtice, hazarde hidrologice, hazarde geomorfologice,
hazarde oceanografice, hazarde biologice, hazarde biofizice si hazarde astrofizice.
Cutremur sau seism sunt termenii folosii pentru micrile pmntului, ce
constau n vibraii originate n zonele interne ale Terrei, propagate n form
de unde prin roci. Aceste vibraii rezult din micrile plcilor tectonice,
fiind des cauzate de o activitate vulcanic.

n unele ri, cuvntul cutremur este folosit doar pentru acele micri
ale plcilor tectonice care provoac daune majore i seism sau micri
seismice pentru cele care trec neobservate.
Scara seismologic a lui Richter este o scal logaritmic, care este
folosit pentru a evalua intensitatea cutremurelor.

Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice rspndite pe
glob, cu ajutorul unui aparat de nregistrare a cutremurului s-a constatat c
aceste micri ale scoarei pmntului au un centru n adncime de
propagare circular a 1. undelor seismice.
Punctul de la suprafa, (situat deasupra hipocentrului), n care se
msoar intensitatea cutremurului este numit 2.epicentru. De aceea
intensitatea cutremurului este definit nu numai de intensitatea i direcia
de propagare a undelor, ci i de profunzimea 3.hipocentrului (adncimi
msurate pn la 700 km). Intensitatea cutremurului, msurat n epicentru,
va fi cu att mai mare cu ct hipocentrul este mai aproape de suprafa. La
un cutremur se pot deosebi micri orizontale, verticale i de torsiune. n
funcie de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice,
cutremure vulcanice i cutremure de prbuire.
Un cutremur nu dureaza niciodata mai mult de cateva secunde.Cand
simtim zguduiturile pe o perioada mai indelungata e vorba de fapt, de un
lant de cutremure.De obicei, in acest lant de zguduituri, prima e cea mai
puternica.

Din cele peste 100 000 de cutremure care au loc annual, nu toate sunt la fel
de puternice.Unele sunt simtite doar de aparate speciale de masura.

Ceretatori precum: Marcalli sau Richter le-au clasificat in functie de forta
lor.Astfel exista cutremure imperceptibile,foarte slabe sau slabe pana la
cele foarte tari,distrugatoare,nimicitoare sau catastrofale.



Cei ce studiaza cutremurele se numesc seismologi,iar instrumental de
masurare a undelor seismice se numeste siesmograf sau
siesmometru.Acesta are un tambur si o penita suspendata.In timpul unui
cutremur, tamburul se misca, iar penita traseaza pe el o siesmograma.
I - Instrumental (cutremurul nu este simtit, pasarile si animalele sunt
nelinistite. Inregistrat doar de seismografe) - intre 1 si 2 grade pe scara
Richter.
II - Slab sesizabil (seismul este simtit numai de catre putine persoane care
se gasesc in repaus, in special la etajele superioare) - intre 2 si 3 grade pe
scara Richter.
III - Perceptibil (seism simtit de catre unele persoane din interiorul
cladirilor) - intre 3 si 4 grade pe scara Richter.
IV - Moderat (cutremurul este simtit de catre mai multe persoane din
interiorul cladirilor si de unele aflate in exterior) - 4 grade pe scara
Richter.
V - Serios (seismul este simtit de catre aproape de toata lumea, multi sunt
sculati din somn) - intre 4 si 5 grade pe scara Richter.


VI - Puternic (cutremurul este simtit de catre toata lumea, multi se sperie
si fug din locuinte, unele mobile grele se deplaseaza) - intre 5 si 6 grade
pe scara Richter.
VII - Foarte puternic (cei mai multi oameni parasesc locuintele, fiind
simtit si de persoanele aflate la volan. Stricaciuni considerabile in cladiri
prost construite) - 6 grade pe scara Richter.
VIII - Distructiv (casele se deplaseaza pe fundatiile lor, peretii usori sunt
aruncati in afara, unii pereti de caramida se prabusesc) - intre 6 si 7 grade
pe scara Richter.
IX - Ruinator (seismul creeaza panica generala, stricaciuni considerabile
si in structuri special construite, dar si crapaturi mari in teren) - 7 grade pe
scara Richter.
X - Dezastruos (sunt distruse cele mai multe structuri din caramida si se
produc mari alunecari de teren) - intre 7 si 8 grade pe scara Richter.
XI - Foarte dezastruos (putine cladiri din caramida raman in picioare.
Sunt distruse poduri. Sinele de cale ferata sunt indoite puternic) - 8 grade
pe scara Richter.
XII - Catastrofic (distrugerea este aproape totala. Obiectele sunt azvarlite
in sus. Au loc modificari ale reliefului) - mai mare de 8 grade pe scara
Richter.

I ntensitatea seismic descrie efectele destructive pe care un cutremur le
are asupra construciilor, modificrile de la suprafaa liber a terenului i
impactul asupra comportamentului oamenilor, iar magnitudinea
seismic msoara energia eliberat n focar n momentul declanrii
cutremurului.
Cei doi parametri msoar severitatea unui cutremur din perspective
diferite, cu toate acestea magnitudinea este frecvent confundat cu
intensitatea. n consecin mrimea magnitudinii pentru un eveniment
seismic este unic, n schimb mrimea intensitii este variabil pentru
acelai eveniment, fiind exprimat n funcie de efectele pe diferite
amplasamente.
In epicentrul unui cutremur situat ntr-o zon
nelocuit, pentru o magnitudine de 7 grade (Richter),
intensitatea (msurat n general ca efect asupra
construciilor i oamenilor) este zero. Exemplul
complementar este al unei zone locuite, cu construcii
vulnerabile, n care acelai cutremur ar putea fi
apreciat cu o intensitate de 7..8 grade (Mercalli).
Preveniti tendintele de a parasi locuinta deoarece durata redusa a fazei
seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa va surprinda pe scari,
accidentandu-va.

Daca va aflati in afara unei cladiri - ramaneti departe de aceasta, feriti-va de
tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de obicei se pot
prabusi in strada.

Daca va aflati inauntru - ramaneti acolo, departe de ferestre care se pot
sparge, stati inspre centrul cladirii, langa un perete structural rezistent.

Protejati-va sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa sau banca din clasa
suficient de rezistenta spre a va feri de caderea unor lampi, obiecte, mobile
suprapuse, tencuieli ornamentale. Sprijiniti-va cu palmele de podea sau
tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii spre a va asigura
stabilitatea. In lipsa unei astfel de posibilitati de a va mentine sub soc
stabilitatea, va puteti proteja stand la podea langa un perete solid, pe
genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul,
iar cu antebratele pe lateral, fata.


Nu fugiti pe usa, nu sariti pe fereastra, nu alergati pe scari, nu utilizati
liftul, dar daca puteti deschideti usa spre a preveni blocarea acesteia, in
vederea unei eventuale evacuari dupa teminarea miscarii seismice si
verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. Evitati aglomeratia.
Nu alergati in strada sau pe strada, deplasati-va calm spre un loc deschis
si sigur, feriti-va de versanti de unde pot cadea roci sau unde pot avea loc
alunecari de teren.
Daca seismul va surprinde in autoturism, opriti-va cat puteti de repede
intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de
poduri, pasaje, linii electrice aeriene si stati inauntru. Feriti-va de firele de
curent. electric cazute.
Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe
locul dumneavoastra. pana se termina miscarea seismica. Conducatorul
trebuie sa opreasca si sa deschida usi1e, dar nu este indicat sa va imbulziti
Ia coborare sau sa spargeti ferestrele. In metrou pastrati-va calmul si
ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre
statii in tunel, fara a parasi vagoanele.
Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru,
cinematograf, biserici, stadion, sali de sedinte) nu alergati catre iesire,
imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. Stati calm si
linistiti-va vecinii de pe rand.

1. CE SUNT CUTREMURELE?
2. CARE SUNT ELEMENTELE CUTREMURELOR?
3. CARE SUNT SCARILE DE MASURA PENTRU
CUTREMURE?
Imaginile din prezentare au fost luate de pe
www.google.ro-imagini
Prezentarea power-point a fost folsita ca
material didactic pentru inspectia de gradul I
la disciplina geografie.