Deșertificarea

Cauze, efecte, combater
e

•Ingineria Mediului, Anul I

•Stoia Cătălin - Andrei
   Termenul de „deșertificare” descrie un proces
complex care implică pierderea productivității
biologice a solului în urma schimbărilor climatice
și a activităților umane. 
 Acest fenomen poate rezulta în urma
schimbărilor climatice care se petrec în mod
natural, dar, cel mai adesea, apare în
urma activităților antropice. 
Cauzele
deșertificării
• Exploatarea excesivă a suprafețelor împădurite
   Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației. Vegetația are un rol important în
determinarea compoziției solului. Studiile au arătat că, în multe ecosisteme, rata eroziunii solului
descrește exponențial odată cu abundența vegetației. Suprafețele uscate și neprotejate de vegetație
sunt spălate de ploi sau de inundații, lăsând straturile infertile de la baza solului să se usuce la
soare. Aceste suprafețe devin astfel tari și neproductive.
• Păsunatul excesiv
      În general, deșertificarea este
determinată de o supraexploatare
locală, mai ales prin pășunat excesiv,
care provoacă o agravare a
eroziunilor, adâncirea pânzei
freatice și, ca urmare, instalarea
secetei. 
• Utilizarea excesivă a îngrășămintelor și pesticidelor
  
     Mulți fermieri folosesc cantități excesive de îngrășăminte și pesticide pentru a-și maximiza
randamentul culturilor pe termen scurt.
     Cu toate acestea, pe termen lung, acest lucru produce adesea daune semnificative solului,
care se transformă din teren arabil în teren arid.
  
• Încălzirea globală

   Creșterea temperaturii la nivel global va avea drept consecință o penurie de apă, aceasta urmând a deveni o resursă
limitată în multe părți ale planetei noastre.
   Mulți fermieri care în prezent se luptă deja să găsească necesarul de apă vor avea de suferit și mai mult în viitor.
   Acest lucru implică, la rândul său, faptul că suprafețe mari de teren care au fost utilizate pentru agricultură în trecut
vor deveni aride și nu vor mai fi potrivite pentru a fi cultivate din cauza lipsei de apă.
• Agricultura intensivă

   Deoarece în prezent practicile agricole sunt pe

deplin optimizate pentru a oferi cele mai mari
randamente posibile, acest lucru implică, de
asemenea, adesea, daune semnificative
solului.
   În multe zone, fermierii plantează doar
anumite tipuri de plante pentru o perioadă
lungă de timp, ceea ce duce la pierderea unor
resurse importante din sol.
• Poluarea solului

   În general, poluarea solului poate fi

considerată o cauză semnificativă
care poate accentua
fenomenul deșertificarii.
• Cauze naturale

      În afară de problemele provocate de om, deșertificarea poate fi cauzată și de fenomene

naturale.
    De exemplu, dezastrele naturale pot contribui, de asemenea, la deșertificarea zonelor de teren
afectate. Acest lucru poate duce la deșertificarea terenurilor pe termen scurt.
 Efectele
deșertificării
• Scăderea randamentelor culturilor

   Un efect major al deșertificării este scăderea randamentelor culturilor.

  Odată ce terenul se transformă din arabil în arid, devine inutilizabil în scopuri agricole.
  La rândul lor, mulți fermieri își pot pierde mijloacele de subzistență, deoarece adesea se
bazează exclusiv pe agricultură ca unică sursă de venit.
• Distrugerea habitatelor

   Deșertificarea poate duce, de asemenea, la pierderea habitatelor pentru multe animale și

plante.
  Flora și fauna locală sunt adesea sensibile la alterarea condițiilor naturale de
viață iar deșertificarea poate provoca schimbari iremediabile în cadrul diferitelor biotopuri,
aceste schimbări facând imposibilă susținerea populațiilor de animale și plante.
• Pierderea biodiversității

În general, distrugerea habitatelor și deșertificarea pot contribui, de asemenea, la pierderea

biodiversității.
În timp ce unele specii pot fi capabile să se adapteze în mod corespunzător noilor condiții de mediu,
multe specii nu vor putea face acest lucru și vor ajunge în pragul dispariției.
• Foamete

     Foametea poate fi una dintre

consecințele directe ale
deșertificării.
    Acest lucru este valabil mai ales
în regiunile izolate care se
bazează exclusiv pe agricultura de
subzistență.
• Migrație

       Deoarece deșertificarea implică

distrugerea mijloacelor de
subzistență ale multor fermieri,
aceasta contribuie, de asemenea, la
mișcări migratorii de amploare.
 Pentru a combate deșertificarea, este esențial să
existe reglementări destul de stricte care să
limiteze utilizarea gunoiului de grajd și a
pesticidelor.

Combaterea În plus, fermierii ar trebui să fie constrânși să

aplice principiul rotației culturilor, astfel încât
deșertificării solul să se poată recupera.

Prin introducerea acestor măsuri, agricultura va

deveni mult mai durabilă, solul va fi protejat
împotriva utilizării excesive și a contaminării,
ceea ce va preveni deșertificarea în multe cazuri.
Reîmpădurirea
zonelor
exploatate
Un alt aspect extrem de important
în vederea încetinirii procesului de
deșertificare este procesul de
regenerare a
suprafețelor împădurite.
• Evitarea poluării
Este esențial să reducem poluarea la scară globală, nu numai pentru
a reduce problema deșertificării, ci și pentru a combate alte câteva
probleme de mediu cu care se confruntă în prezent planeta noastră.

• Ajustări ale consumului

Comportamentul nostru de consum este una dintre problemele
principale pentru sustenabilitatea planetei.
De asemenea, contribuie la deșertificare, deoarece consumul
excesiv contribuie la emisia de gaze cu efect de seră, care, la rândul
său, contribuie la încălzirea globală.
Educație
 Poate unul dintre cele mai eficiente moduri de a lupta
împotriva încălzirii globale, a deșertificării și a tuturor
celorlalte probleme care amenință echilibrul precar al
planetei noastre este educația.
    Copiii ar trebui să fie învățați de la o vârstă fragedă
cu privire la modul în care comportamentul
nostru zilnic afectează planeta și la modul în care
fiecare dintre noi poate contribui la
rezolvarea problemelor de mediu.
 Degradarea terenurilor afectează aproape
Deșertificare 2 miliarde de hectare de teren la nivel
mondial și peste 1,5 miliarde de oameni.
a și
degradarea În fiecare an, 24 de miliarde de tone de
soluri fertile se pierd din cauza eroziunii.
solului în
12 milioane de hectare de teren sunt
cifre degradate în fiecare an – adică 23 de
hectare pe minut!