Sunteți pe pagina 1din 3

Desertificarea

Desertificarea este procesul de degradare a solului in zonele uscate, ca urmare a schimbarilor climatice, activitatilor umane, etc.

Zone afectate
Zonele uscate ocup aproximativ 40-41% din suprafaa terestr a Pmntului i reprezinta casa a mai mult de 2 miliarde de oameni. Sa estimat c aprozimativ 10-20% din zonele uscate sunt deja degradate. Suprafaa total

afectat de fenomenul de deertificare fiind ntre 6 i 12 milioane de km2, si c aproximativ 1-6% din locuitorii din zonele uscate triesc n zone deja deertificate, i c un miliard de oameni locuiesc in zone n pericol de deertificare n continuare. Sahara se extinde in prezent spre sud, la o viteza de pn la 48 de km pe an.

Cauze
Ecosistemele din mediile uscate sunt fragile si rareori pot suporta presiunea cauzata de cresterea populatiei si de dezvoltarea prea puternica a unor zone. Cea mai comuna cauza a desertificarii este cultivarea excesiva a zonelor desertice. Acest lucru face ca nutrimentele din sol sa fie epuizate mai rapid decat se pot reface, iar irigarea necorespunzatoare poate duce la cresterea salinitatii solului si la epuizarea campurilor acvifere.

Vegetatia joaca un rol foarte important in compozitia biologica a solului. Studii au aratat ca, in multe medii, rata de erodare a solului este invers proportionala cu abundenta vegetatiei in zona respectiva. Suprapasunatul elimina vegetatia cauzand eroziune si pierderea solului vegetal.

Desertificarea si saracia
Cel puin 90% din locuitorii din zonele uscate triesc n rile n curs de dezvoltare, unde sufer de asemenea din condiiile economice si sociale precare. Aceast situaie este accentuata de degradarea terenurilor din cauza reducerii productivitii, precaritatea condiiilor de via i dificultatea de acces la resurse i oportuniti. O spiral descendent se creaza n multe ri subdezvoltate prin suprapasunat, epuizarea terenului i folosirea excesiva a apelor subterane n regiuni ale lumii cu producie mica, din cauza exploatarii zonelor uscate marginale pentru agricultura. Factorii de decizie sunt potrivnici investirii n zone aride, cu potenial sczut. Aceast absen a investiiilor contribuie la marginalizarea acestor zone. Cand conditiile agro-climatice nefavorabile sunt combinate cu lipsa de infrastructur, precum i tehnicile de producie prost adaptate i o populaie subnutrita si subeducata, cele mai multe astfel de zone nu se mai dezvolta. Deertificarea determin adesea ca terenurile din mediul rural s ajunga n imposibilitatea de a sprijini populaii de aceeai marime care, au locuit acolo anterior. Acest lucru duce la migraii n mas din zonele rurale n zonele urbane, n special n Africa. Din cauza acestor migraii n orae, exist adesea un numr mare de omeri care sfresc prin a tri n cartierele srace.

Masuri de prevenire
Exista tehnici pentru atenuarea sau chiar eliminarea efectelor desertificarii, insa sunt multe obstacole in calea implementarii lor. Unul dintre acestea sunt costurile adoptarii unor practici agricole sustenabile, acestea depasind uneori avantajele pentru micii fermieri, chiar daca masurile sunt benefice din punct de vedere social si al mediului. Un alt obstacol este lipsa de initiativa politica si lipsa de finantare pentru programe anti-desertificare.

Desertificarea este recunoscuta ca un pericol major pentru biodiversitate. Unele tari au dezvoltat masuri pentru a contracara aceste efecte, mai ales prin protectia florei si faune aflate in pericol. Impadurirea este o metoda care intervine direct la radacina problemei si nu doar la efectele acesteia. Organizaiile de mediu lucreaza n locuri n care despdurirea i deertificarea contribuie la srcie extrem. Acolo aceste organizatii se concentreaz n principal pe educarea populaiei locale cu privire la pericolele legate de defriri i, uneori, le angajeaz s creasc puiei, pe care ii transfer n zonele grav despdurite n timpul sezonului ploios. Tehnicile se concetreaza pe dou aspecte: aprovizionarea cu ap, precum i fixarea i fertilizare a solului. Fixarea solului se face de multe ori prin plantarea de arbori i arbuti i sunt utilizate pentru a reduce eroziunea solului i evaporarea apei. Aceste tehnici au fost ncurajate pe scar larg de ctre ageniile de dezvoltare de la mijlocul anilor 1980 n zona Sahelului, in Africa. Unele soluri, precum argila, din cauza lipsei de ap pot deveni consolidate, in loc sa devina poroase, ca n cazul solurilor nisipoase. mbogirea solului i refacerea fertilitii acesteia este adesea efectuat de ctre plante. Dintre acestea, plantele leguminoase, care extrag azotul din aer i se fixeaz n sol, i culturile alimentare sub form de boabe, orz si fasole sunt cele mai importante. Gardurile de nisip poate fi, de asemenea, utilizate pentru a controla eroziunea solului i miscarile nisipului. Deoarece exist mai multe tipuri diferite de deserturi, exist, de asemenea, diferite metode de recuperare a terenurilor ocupate de desert. Un exemplu pentru acest lucru sunt campiile de sare din desertul Rub 'al Khali n Arabia Saudit. Acestea reprezinta una din zonele cele mai promitoare pentru agricultura cu ap de mare i ar putea fi revitalizate fr utilizarea de ap dulce sau de prea multa energie.