Sunteți pe pagina 1din 6

TITLU: Hazarde naturale si antropice

I.TRASATURI GENERALE Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale (cutremure, furtuni, inundatii, secete), care afecteaza viata oamenilor, societatea si mediul inconjurator. Atunci cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele sunt denumite dezastre sau catastrofe naturale. Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti, al numarului de raniti, al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economie de catre un anumit fenomen natural sau grup de fenomene intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada. Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferite hazarde, indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. A fi vulnerabil inseamna a fi expus unor pericole potentiale care pot sa afecteze sanatatea, sa pericliteze viata si sa produca pagube. II.HAZARDE ENDOGENE 1.Cutremure de pamant sunt miscari bruste ale scoartei care dau trepidatii cu un impact puternic asupra asezarilor. Annual se produc pe Glob peste un million de cutremure, dar numai o mica parte dintre acestea pot fi considerate hazarde. 2.Eruptii vulcanice sunt hazardele endogene legate de energiile accumulate in rezervoarele subterane de materie topita ce determina ascensiunea acesteia la suprafata unde da lave, cenusa vulcanica, fragmente de roca si gaze fierbinti etc. III.HAZARDE EXOGENE 1.Hazarde geomorfologice a.Alunecari-reprezinta procese de miscare ale unor mase de pamant sub actiunea gravitatiei, in lungul unor suprafete cu plasticitate ridicata prin imbibare cu apa.(DCT, Podisul Getic, Podisul Moldovei) b.Prabusiri-deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupt prin cadere libera, rostogolire etc.; se produc in regiunile temperate, subpolare si etajele inalte din munti la inceputul primaverii. c.Curgeri de noroi si grohotisuri-se produc in urma imbibarii cu apa a depozitelor de materiale de pe versantii cu panta mare despaduriti, mai ales in regiunile montane si deluroase. d.Avalanse-hazardele natural care reprezinta un pericol pentru populatia Montana si pentru turisti; deplasarea rapida a zapezii, care se face pe versantii abrupt acoperiti cu zapada, este favorizata de ninsorile abundente, de schimbarile rapide de temperature ce determina topirea brusca a stratului de zapada. 2.Hazarde climatice si hidrologice a.Cicloni tropicali-furtuni violente, dezvoltate intre 5 si 15 grade latitudine Nordica si sudica, ce au viteze ale vantului de peste 118km/h. b.Tornade-vanturi ce au un character turbionar si care se produc pe continente intre 20 si 60 grade latitudine Nordica si sudica (SUA). c.Seceta-fenomen de durata, fiind caracterizat prin lipsa precipitatiilor; are ca efecte uscarea vgetatiei si a culturilor agricole, miscorarea debitelor raurilor, moartea animalelor si saracirea populatiei etc. d.Inundatii-se produc in luncile raurilor la debite foarte mari. 3.Hazarde oceanografice a.Valuri-de peste 10 m inaltime produse de furtuni, care sunt periculose pentru navigatie, pentru localitati de pe tarm si platformele petroliere.

b.Tsunami-valuri uriase produse de cutremurele puternice, eruptiile vulcanice si alunecari submarine de proportii. c.El Nino-fenomen complex care se manifesta prin incalzirea anormala, la suprafata, a apelor Oceanului Pacific, care se deplaseaza dinspre partea vestica spre pastea estica a lui sub impulsul unor mase de aer calde. Aceste perturbri se manifest prin secete, furtuni violente, nsoite de inundaii i cicloane puternice. nclzirea apei oceanului se produce n preajma Crciunului, fenomenul fiind denumit de pescari din Peru i Ecuador El Nio( Copilul Domnului ). Acest fenomen se repet n intervale neregulate, cuprinse ntre 3 i 7 ani, iar nclzirea poate s persiste 1-2 ani. d.La Nina- Rcirea anormal a apelor din estul Oceanului Pacific, aceasta fiind opusul fenomenului El Nio. . La Nia se manifest prin intensificarea vnturilor de est care mping cantitile mari de ap cald de la suprafaa oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de o ap mai rece provenind din adncuri. Acest fenomen, la rndul lui, o serie de hazarde, cum sunt ploile musonice puternice n India, ploi abundente i taifunuri n Australia, uragane n sudul Oceanului Atlantic, etc . 4.Hazarde biologice a.Epidemii-provoaca imbolnaviri in masa ale populatiei, din cauza unor agenti patogeni (virusuri, bacterii). b.Invazii de insecte-(in special lacuste) produc pagube in agricultura(Africa, Asia, estul Europei). c.Incendii naturale-provocate de descarcarile electrice din atmosfera sau de autoaprinderea vegetatiei uscate, determina distrugeri ale recoltelor, ale suprafetelor impadurite, constructii etc. IV.HAZARDE ANTROPICE SI TEHNOLOGICE 1.Degradarea solurilor-este o urmare directa a exploatarii irationale a potentialului edafic prin practicarea unei agriculture abusive; s-a ajuns la diminuarea fertilitatii solurilor, dar si la distrugerea sa prin activitati ce au favorizat torentialitatea, spalarea areala, alunecari de teren etc. 2.Reducerea biodiversitatii-pe Terra exista circa 1.500.000 de specii de anumale si 500.000 de specii vegetale; dintre acestea in ultimele secole au pierit 400-500 de specii de anumale si cateva sute de specii de plante, ca urmare a defrisarilor excessive, pasunatului intensive, braconajului etc. 3.Hazarde industriale-include accidente declansate de om, cu sau fara voia sa, emisii de substante nocive si depozitarea deseurilor care afecteaza solul, apa si aerul. 4.Hazarde legate de transporturi a.Transporturi rutiere-se deruleaza pe cca 15 milioane de kilometrii de drumuri modernizate, la care se adauga imensa retea stradala din asezari si drumurile nemodernizate. b.Transporturi feroviare-se produc uneori accidente foarte grave din cauza vitezei foarte mari de deplasare, dificultatilor traseelor strabatute, erorilor de semnalizare. c.Transporturi navale-prezinta riscuri mai mari in cazul celor maritime, in raport cu cele fluvial; cele mai grave si cu cele mai mari concesinte sunt accidentele petrolierelor. d.Transporturi aeriene-desi sunt considerate cele mai sigure, in cazut accidentelor aeriene, pierderile sunt totale. 5.Hazarde nucleare-produse de raspandisea necontrolata a unor substante radioactive in afara instalatiilor nucleare, in caderea unor sateliti artificiali cu propulsive nucleara si depozitatea deseurilor radioactive. V.SUBIECTE OBLIGATORII Catastrofa de la Ciurea este numele sub care a intrat n istorie cel mai grav accident feroviar din Romnia. Accidentul a avut loc n data de 13 ianuarie 1917, n plin desfurare a primului rzboi mondial, n gara din localitatea Ciurea, la sud de Iai, pe calea ferat Brlad - Iai. Bilanul a fost de peste 1.000 mori. La sfarsitul anului 1916, armata romana si populatia civila se retrageau inspre Moldova, pentru a iesi din calea armatelor Puterilor Centrale. Numarul celor evacuati in acea perioada se ridica la aproape un

milion si jumatate de oameni, in contextul in care populatia Vechiului Regat era de aproape opt milioane. Printre acestia se aflau si cei aproximativ 1.000 de pasageri din ultimul tren care a parasit orasul Galati, inainte ca acesta sa fie cucerit de germani. Trenul, o garnitur de 26 de vagoane, ncrcat pn la refuz cu solda i i cu civili refugia i din teritoriile ocupate de armatele lui von Mackensen, se deplasa spre Iai n primele ore ale anului 1917. Acesta intra in gara cu o viteza foarte mare. Pe linia 1 stationau vagoanele cu pacura. A fost activat macazul astfel incat trenul sa intre spre dreapta pe linia 2 si sa se evite coliziunea, dar datorita vitezei si unghiului foarte mare de cotire doar locomotiva si inca un vagon a reusit sa treaca. Celelalte au deraiat, mai putin 2 vagoane care au ramas pe linie. Se pare ca cel putin unul dintre vagoane s-a ciocnit de cisternele de combustibil. Imediat s-a declansat o explozie si a urmat un incediu enorm. Pana astazi au ramas o serie de semne de intrebare in legatura cu acest accident feroviar. Accidentul feroviar de la Ciurea, din anul 1917, ramane cel mai mare accident de genul acesta petrecut in tara noastra si al treilea ca marime la nivelul globului.

LICEUL TEORETIC NEAGOE BASARAB MUNICIPIUL OLTENITA

TITLU: Hazarde naturale si antropice

ELEV: Miroi Mihaela CLASA: a XI-a E

PROFESOR: Dubei Mihai

OLTENITA, APRILIE 2012

CUPRINS

I.Trasaturi generale (pag.1) II.Hazarde endogene (pag.1) 1.Cutremure de pamant (pag.1) 2.Eruptii vulcanice (pag.1) III.Hazarde exogene (pag.1) 1.Hazarde geomorfologoce (pag.1) a.Alunecari b.Prabusiri c.Curgeri de noroi si grohotis d.Avalanse 2.Hazarde climatice (pag.1) a.Cicloni tropicali b.Tornade c.Seceta d.Inundatii 3.Hazarde oceanografice (pag.1-2) a.Valurile b.Tsunami c.El Nino d.La Nina 4.Hazarde biologice (pag.2) a.Epidemii b.Invazii de insect c.Incendii natural IV.Hazarde antropice si tehnologice (pag.2) 1.Degradarea solurilor 2.Reducerea biodiversitatii 3.Hazarde inustriale 4.Hazarde legate de transporturi a.Rutiere b.Feroviare c.Navale d.Aeriene 5.Hazarde nucleare V.Subiecte oblogatorii (pag.2-3)

BIBLIOGRAFIE 1.S.NEGUT, M.IELENICZ, D.BALTEANU, MARIUS-CRISTIAN NEACSU, A.BARBULESCU, (2006):Geografie, Manual clasa a XI-a, Editura Humanitas Educational, Bucuresti 2.Internet

S-ar putea să vă placă și