Colegiul National Mihai Eminescu

Elev: Cimpei Alexandru

 Cutremurele de pamant fac parte din categoria hazardelor naturale endogene, ca si erupiile
vulcanice, a cror aciune este generat de energia provenit din interiorul planetei.

Hazardele naturale sunt manifestri extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele de
pamant, eruptiile vulcanice, furtunile, inundaiile, secetele, care au o influenta directa asupra vieii
fiecrei persoane, asupra societii si a mediului nconjurtor. Atunci cnd hazardele produc
distrugeri de mare amploare si pierderi de viei omeneti, ele sunt denumite dezastre sau catastrofe
naturale.

Cutremur sau seism sunt termenii folosii pentru micrile pmntului, ce constau n vibraii
originate n zonele interne ale Terrei, propagate n form de unde prin roci. Aceste vibraii rezult
din micrile plcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanic.

Cuvntul cutremur este folosit doar pentru acele micri ale plcilor tectonice care provoac
daune majore, seism sau micri seismice pentru cele care trec neobservate i micri non-
seismice pentru cele provocate de om.
 Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice
rspndite pe glob, cu ajutorul unui aparat de
nregistrare a cutremurului s-a constatat c aceste
micri ale scoarei pmntului au un centru n
adncime de propagare circular a undelor seismice.

Punctul de la suprafa (situat deasupra hipocentrului),

n care se msoar intensitatea cutremurului este
numit epicentru.

De aceea intensitatea cutremurului este definit nu

numai de intensitatea i direcia de propagare a undelor,
ci i de profunzimea hipocentrului (adncimi msurate
pn la 700 km).

Intensitatea cutremurului, msurat n epicentru, va fi cu att mai mare cu ct hipocentrul este mai aproape
de suprafa.
 Cauzele producerii cutremurelor pot fi de dou feluri:
1. Naturale:
deplasarea plcilor tectonice
erupii vulcanice
impactul cu meteorii
2. Antropice (non-seismice):
mijloacele de transport(produc minicutremure)
explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran)
edificii care se surp (mine abandonate de exemplu)

Anual se nregistreaz circa 500.000 de micri seismice, ns doar 0,2% din ele pot
provoca pagube.

Urmri ale micrilor seismice: energia eliberat declaneaz avalane i valuri seismice,
produce modificri ale mediului natural i antropic n funcie de intensitatea i de modul de
propagare a undelor, cu pierderi umane i economice.
 La un cutremur se pot deosebi micri orizontale, verticale
i de torsiune.

n funcie de cauzele care le produc, se deosebesc:

cutremure tectonice,
cutremure vulcanice i
cutremure de prbuire.

n funcie de adncime pot fi:

superficiale (cu hipocentrul sub 10 Km)
normale (intre 10-60 km)
intermediare (60-300km)
adnci (300-800km)

Undele seismice
Energia eliberata brusc din focar in momentul producerii
unui dezechilibru tectonic se propaga in toate directiile
sub forma undelor seismice, care sunt :
unde de adancime
unde de suprafata
Unde primare (P) de compresiune
(= longitudinale), care provoac oscilaii
caracterizate printr-o succesiune de
comprimri i oscilaii ale mediului, n sensul
direciei de propagare. Sunt undele cele mai
rapide: 7-13 km/s. Se transmit att prin medii
solide, ct i lichide. In cazul cutremurelor,
ele sunt primele care sosesc la suprafaa
terestr, fiind percepute ca micri de sltare
(sus-jos) ale suprafeei terestre;
Unde secundare (S) sau de forfecare (=
transversale), cu oscilaii caracterizate prin
deplasri perpendiculare (n acest caz pe
direcia de propagare a undei); se propag
numai n mediu solid. Vitezele lor sunt mai
mici: 4-7 km/s. Ele ajung cu ceva mai trziu
la suprafa, fiind percepute ca micri
laterale ale suprafeei terestre (nainte-
napoi).
 Undele Love - L (denumite astfel dup
Undele Rayleigh - R (denumite astfel dup
matematicianul englez A.E.H. Love, care a
englezul John William Strutt, Lord Rayleigh,
creat modelul lor matematic in 1911).
care a intuit matematic existena acetui tip de
Ele sunt cele mai rapide unde de suprafa
unde in 1885) sunt unde care mic pmntul
i mic pmntul stnga-dreapta fa de
i n sus i n jos i nainte i napoi n sensul
direcia de propagare, producnd doar o
de propagare, asemntor micrii valurilor.
micare orizontal.
Ele sunt resimite puternic n timpul
seismului.
 Seismograful nregistreaz grafic, n mod automat,
momentul, durata i intensitatea micrilor
seismice.
Principiul care sta la baza realizarii seismografului
este un pendul cu frecventa proprie mai mare decat
frecventa seismelor, pentru a putea permite o
inregistrare fidela, nedistorsionata, a variatiei
acceleratiei gravitationale din timpul seismelor.
Seismograful functioneaza pe principiul inductiei
magnetice. Astfel, un magnet, pozitionat pe o bara
metalica (ansamblu ce formeaza de fapt pendulul),
oscileaza in imediata apropiere a unei bobine fixe,
inducand in aceasta un curent electric proportional
cu variatia acceleratiei.
Mai departe, semnalul este preluat din bobina prin
intermediul unui cablu ecranat si inregistrat prin
intrarea "line-in" a placii audio.
 Intensitatea seismic descrie efectele distructive pe care un cutremur le are asupra construciilor,
modificrile de la suprafaa liber a terenului i impactul asupra comportamentului oamenilor,
iar magnitudinea seismic msoara energia eliberat n focar n momentul declanrii cutremurului.
Cei doi parametri msoar severitatea unui cutremur din perspective diferite, cu toate acestea
magnitudinea este frecvent confundat cu intensitatea.
n consecin mrimea magnitudinii pentru un eveniment seismic este unic, n schimb mrimea
intensitii este variabil pentru acelai eveniment, fiind exprimat n funcie de efectele pe diferite
amplasamente.

Exemplu:
In epicentrul unui cutremur situat ntr-o zon nelocuit, pentru o magnitudine de 7 grade (Richter),
intensitatea (msurat n general ca efect asupra construciilor i oamenilor) este zero.
Exemplul complementar este al unei zone locuite, cu construcii vulnerabile, n care acelai cutremur ar
putea fi apreciat cu o intensitate de 7..8 grade (Mercalli).

Cercetatori precum Mercalli sau Richter au clasificat cutremurele de pamant in functie de forta lor. Astfel
exista cutremure imperceptibile, foarte slabe sau slabe pana la cele foarte tari, distrugatoare, nimicitoaresau
catastrofale.
 Scara Mercalli - Masurarea intensitatii unui cutremur

Scara Mercalli, inventat de seismologul italian Giuseppe Mercalli, este o scar care stabilete intensitatea unui
cutremur pe baza observaiilor personale, subiective, din timpul cutremurului. Intensitatea seismelor se apreciaz dup
gravitatea distrugerii cldirilor, construciilor, dup tipul i amploarea deformrilor suprafeei terestre i dup reaciile
populaiei la ocul seismic. Efectele ocului se diminueaz proporional cu creterea distanei fa de epicentru. Cea mai
utilizat scar de intensitate este scara Mercalli Modificata CMMD (sau MM) i prezint urmtoarele caracteristici:
 Scara Richter - Masurarea magnitudinii unui cutremur

Scara Richter a fost imaginat n 1935 de Charles Richter i Beno Gutenberg, de la California Institute of Technology,
pentru msurarea puterii unui cutremur.
Este o scar logaritmic, pentru c magnitudinea, dup Richter, corespunde logaritmului msurrii amplitudinii undelor
de volum (de tip P i S), la 100 km de epicentru i este gradat de la 1 la 9. De obicei intensitatea cutremurelor nu se
exprim n numere ntregi, ci n numere fracionare. Deoarece scara Richter este o scar logaritmic, o modificare de un
grad pe scara Richter este corelat cu o modificare de 10 ori a amplitudinii undelor seismice i de aproximativ 30 de ori a
energiei eliberat de cutremur.
 Harta seismicitii evideniaz teritoriile n care seismele se manifest puternic i frecvent:
centura de foc a Pacificului, creia i revin circa 80% din cutremurele puternice globale i 90%
din toat energia seismic anual
brul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde i munii Carpai cu zona seismogen Vrancea

Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioar a Oceanului Pacific, Riftul Est-African
.a. au o activitate seismic mai redus.

ara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia.

Cele mai puternice cutremure din Romnia i au focarul n munii Vrancei, fiind produse de micri
ale scoarei terestre.

Exist i zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt urmtoarele:
scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma rus, Groenlanda .a..
 1977, 4 martie

1940, 10 noiembrie
 25 aprilie 2015 - un cutremur cu magnitudinea de 7,8 are loc la n Nepal, provocnd peste 8.000 de
mori.

12 mai 2015 - un cutremur cu magnitudinea de 7,3 are loc n Nepal, la doar dou sptmni dup cel
cu magnitudinea de 7,8

aprilie 2014 - un seism cu magnitudinea de 8,2 se produce n largul Chile i provoac ase mori.

februarie 2013 - un cutremur cu magnitudinea 8 are loc n largul Insulelor Solomon, soldndu-se cu
cinci victime.

septembrie 2013 - un cutremur cu magnitudinea de 7,7 are loc n Pakistan i provoac 350 de mori.

ianuarie 2010 un cutremur cu magnitudinea 7 n Haiti, soldat cu cel puin 230.000 de mori.

ianuarie 1995 - un seism cu magnitudinea de 7,3 are loc n Kobe, Japonia, i provoac moartea a
6.400 de persoane.
 Chile, 2014

Nepal, mai 2015

 Japonia, 1995

Insulele Solomon, 2013

 Nu parasiti locuinta, deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa va
surprinda pe scari, accidentandu-va.
Daca va aflati inauntrul unei cladiri, ramaneti acolo, departe de ferestre care se pot sparge, stati inspre
centrul cladirii, langa un perete structural rezistent.
Protejati-va sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa sau banca din clasa suficient de rezistenta spre a va
feri de caderea unor lampi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale.
Sprijiniti-va cu palmele de podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii spre a va asigura
stabilitatea.
In lipsa unei astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea, va puteti proteja stand la podea langa
un perete solid, pe genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul, iar cu
antebratele pe lateral, fata.
Daca va aflati in afara unei cladiri, ramaneti departe de aceasta, ferindu-va de tencuieli, caramizi, cosuri,
parapete, cornise, geamuri, care se pot prabusi in strada.
Daca seismul va surprinde in autoturism, opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis, evitand cladirile prea
apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si stati inauntru. Feriti-va de firele de curent.
electric cazute.
Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe locul dumneavoastra. pana se termina miscarea
seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usi1e, dar nu este indicat sa va imbulziti Ia coborare sau
sa spargeti ferestrele. In metrou pastrati-va calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a
oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele.
Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, sali de sedinte)
nu alergati catre iesire, imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. Stati calm si linistiti-va vecinii de
pe rand.