Definitie crusta si diferentiere geochimica geosfera - litosfera - crusta

Caracterizarea geochimica a elementelor majore din crusta

Speciile chimice stabile ale acestora
Caile de migrare ale acestora dintr-un rezervor in altul

Partea solida superioara numita scoarta sau crusta Pamantului este stratul cel mai subtire al litosferei cu
o grosime de 30 de km sub continente si 10 km sub bazinele oceanice. Este constituita in special din oxizi
si silicati, imbogatita cu elemente care nu se gasesc in mantaua Pamantului. Mediul inconjurator are
diferite compozitii chimice iar pentru a le intelege mai bine este nevoie de intelegerea schimbarilor
chimice care au loc. Concentratiile elementelor majore din Univers si Pamant se bazeaza pe ipoteze. De
exemplu crusta Pamantului este heterogena datorita numarului variat de roci care intra in constituia sa,
continutul crustei terestre fiind de 65% roci magmatice, 8% roci sedimentare si 27% roci metamorfice.
fiecare avand o compozitie chimica diferita si variaza de la o zona la alta. Crusta are in componenta sa o
multitudine de minerale, unde matalele fier, aluminiu, sodiu, calciu, potasiu simagneziu. Partea cea mai
mare din crusta este formata din silicati si oxigen. Prin urmare, analizele elementelor chimice din crusta
se bazeaza pe analizele chimice ale diferitelor tipuri de roci.
De exemplu oxigenul ocupa un loc deosebit in compozitia lumii. In geosfera este singurul element
prezent cantitate foarte mare, majoritatea rocilor din scoarta terestra fiind silicati a caror structura este
siliciul (SiO4). 95% din rocile scoartei terestre sunt fomate din silicati iar restul de 5% din oxigen (sulfati,
carbonati, fosfati).
Circuitul carbonului de asemenea reprezinta cel mai perfect ciclu biogeochimic ca urmare a vitezei sale
foarte mari cu care circula in diverse medii anorganice. Este prezent in natura sub foma de roci
calcaroase, carbonati minerali si foma gazoasa (Co2). Schimbul de dioxid de carbon intre atmosfera,
hidrosfera si litosfera se prezinta astfel:
- Acidul carbonic dizolvat in apele continentale poate intra in reactie cu rocile superficiale. Astfel,
in cazul reactiei carbonatului de calciu cu bioxidul de carbon din apa se poduce carbonat de
calciu transportat in ocean de catre apele de infiltrtie unde va fi reprecipitat sub forma de calcit
si ragonit in exoscheletul sau cochiliile nevertebratelor. Datorita acestei circulatii s-au ormat
numeroase depozite d carbonati in natura.
Fierul este si el esential in functionarea tuturor organismelor fiind un caraus al oxigenului. Exista multe
specii chimice dizolvate care pot influenta compotamentul chimic al fierului, intrand in reactie cu acesta,
pentru formarea altor compusi stabili. Este obtinut din diverse minereuri iar unul din motivele pentru
care fierul a fost folosit de oameni este ca obtinerea sa se realizeaza foarte usor folosind carbonul.
Aluminiul este un alt element major in crusta Pamantului, asemanator oxigenului, fiind un element
major in silicati. Proportia aluminiului este variabila in timp, cantitatea de aluminiu din sol fiind un
indicator al proceselor de alterare. Dupa fier, este al doilea material ca utilizare iar productia de aluminiu
pur este un proces care consuma multa energie si urmeaza o cale diferita de cea a fierului. Bauxita se
exploateaza minier iar din roca sfaramata, prin diferite tratari pentru indepartarea impuritatilor, se
poate obtine aluminiul pur. In controlul PH-ului apei acide din sol speciile de aluminiu joaca rol
impotant. Crascand aciditatea prin ploi acide sau descompunerea materiei organice din paduri, se va
favoriza transportul aluminiului din soluri.
Magneziul si calciul sunt componente majore in crusta Pamantului, avand un comportament de reactii
similar. Alaturi de fier, constituie baza rocior magmatice. Ciclurile lor geochimice sunt oarecum similare
cu diferente in solubilitate (carbonatul de calciu are solubilitatea mai scazuta decat cea a carbonatului
de magneziu). Diferenta de solubilitate conduce la formarea depozitelor sedimentare de calcar iar pate
din magneziu din aceasta compozitie formeaza dolomitul.
In oceane, comportamentul calciului a suferit transformari majore odata cu dezvoltarea formeor de
viata care au schelete calcaroase. Solubilitatea scazuta a compusilor anorganici de calciu le-au facut
potrivite pentru constructia scheletului.
Compusii sodiului, exceptand silicatii au o solubilitate mare ceea ce inseamna ca o data ce mineralele
pimare au fost lterate,sodiul a fost transportat in soluri si transferat in ocean. In apele dulci concentratia
sodiului este mai mica decat cea de calciu, consecinta a stabilitatii mai mari a silicatilor de sodiu si a
concentratiei medii mai scazute in scoarta Pamantului.
Sarurile simple ale potasiului si sodiului au solubilitati similare insa comportamentul lor geochimic
difera. Sodiul si calciul realizeazastructuri asemanatoare la silicati in timp ce potasiul se gaseste in alte
tipuri de silicati (feldspati, mice). Silicatii de potasiu prin alterare elibereaza ioni de potasiu acestia fiind
mai puternic absorbiti de argile dect ionii de sodu. Spre deosebire de sodiu, potasiul este reincorporat in
structuri silicatice formand minerale argiloase iar concentratia din materia organica este de 15 ori mai
mare decat cea a sodiului.
Mineralele argiloase au granulatie fina si sunt silicatii de aluminiu asociati cu apa care contin cantitati
mici de magneziu, fier, sodiu, potasiu si calciu. Iau nastere prin procese de degradare suferite de silicati
la suprafata scoartei pamantului sau pocese de presiuni si temperaturi ridicate.
Lichidele extracelulare din organisme sunt compuse dintr-o solutie apoasa care contine cationi de sodiu,
potasiu, magneziu si calciu, anionii majori iind clorul si bicarbonatul alaturi de proteine solubile si acizi
organici. In interiorul si in afara celulelor concentratiile de ioni sunt diferite. In interiorul celulelor exista
concentratii mari de ioni de potasiu si magneziu spre deosebire de serul sangelui care contine
concentratii mari de ioni de sodiu si calciu. Pentru functionarea corecta a organismelor, aceasta
caracteristica este foarte importanta.