CALITATEA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL OLT

Elev Malacu Geta

Prof. îndrumător Marian CROITORU
Colegiul Tehnic “Alexe Marin” Slatina

În ceea ce priveşte calitatea mediului în judeţul Olt avem în vedere situaţia emisiilor de gaze
cu efect de seră, situaţia emisiilor de gaze cu efect acidifiant, poluarea cu metale grele şi compuşi
organici volatili, precum şi poluări cu pulberi în suspensie şi sedimentabile.
În judeţul Olt, cel mai puternic centru industrial este Slatina, reşedinţa judeţului. S.C. ALRO
S.A. este una dintre cele mai moderne uzine din ţară, cu ramură principală de activitate metalurgia
neferoasă, şi aliaje de alumniu pentru necesarul intern şi extern, începând încă din 30 iunie 1965.
Alte unităţi industriale cu activitate dependentă de uzină sunt: S.C. ALPROM S.A., S.C. ALTUR
S.A. şi S.C. ELECTROCARBON S.A.
Acestora li se adaugă şi substanţele emise de uzine din oraşele apropiate: S.C. SMR SA şi
S.C. TERMEX SA din Balş, platforma industrială a oraşului Corabia cu S.C. MAY GROUP şi S.C.
ZAHĂR SA, platforma industrială a oraşului Caracal cu S.C. OLTZRE SA.
Prezenţa unor substanţe chimice în atmosfera terestră peste anumite valori, accentuează
fenomenul de efect de seră, determinând o încălzire evidentă a troposferei.
Principalii compuşi chimici care contribuie la producerea acestui fenomen sunt: dioxidul de
carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul azotos (N 2O), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburi
(PFC), hexafluorura de sulf (SF6).
În ultimii ani, situaţia prezenţei în atmosfera judeţului Olt a trei dintre aceşti compuşi era
următoarea:
-CO2 (800.766,30 tone în anul 2010, 539.833,60 tone în anul 2013)
-Nox (1855,7 tone în anul 2010,1678,1 tone în anul 2012 şi 1290,3 tone în 2013)
-CH4 (74,4 tone în 2010, 73,9 tone în 2012 şi 51,4 tone în 2013; (Sursa: Inspectoratul pentru
Protecţia Mediului Olt).
Emisiile atmosferice ale substanţelor acidifiante ca SO2, NOx rezultate în principal din
arderea combustibililor fosili, pot persista în atmosferă timp de câteva zile, putând fi convertite în
acizi (sulfuric, respectiv azotic).
Principalele substanţe acidifiante monitorizate de Inspectoratul pentru Protecţia Mediului
(IMP) Olt sunt dioxidul de sulf (SO 2), dioxidul de azot (NO2) și amoniacul (NH3). Prezenţa acestora
în atmosferă este redată astfel:
- SO2 (2.760,8 tone în anul 2009, 2.657,0 tone în 2013)
- NO2 (1.678,1 tone în 2009, 1.290,3 tone în 2013)
Atât metalele grele cât şi produşii organici persistenţi sunt compuşi chimici ce se
acumulează la nivelul lanţului trofic producănd modificări somatice şi fiziologice, de multe ori
ireversibile.
Cantitățile de plumb, cadmiu şi mercur emanate în atmosferă în ultimii ani sunt prezente pe
teritoriul judeţului după cum urmează:
- Pb (1.541,0 kg în anul 2010, 1.009,9 kg în 2013)
- Cd (64,1 kg în anul 2009 şi 47,8 kg în 2013)
În judeţul Olt, în urma analizelor gravimetrice pentru pulberi sedimentabile, în anul 2012,
efectuate în 29 de puncte de prelevare, s-a ajuns la concluzia că valorile găsite au depăşit frecvent
CMA(17g/mp/lună). Nu s-au înregistrat însă depăşiri CMA în ceea ce priveşte pulberile în
suspensie.
Se poate aprecia că în perioada 1995 - 2013 calitatea aerului în judeţul Olt, ca de altfel în
toată regiune Olteniei, s-a depreciat uşor datorită creşterii spectaculoase a unor indici de poluare,
dar fără să se depăşească CMA.
Astfel, concentraţia de amoniac a cunoscut o evoluţie contradictorie: după o scădere
vertiginoasă între 1995 şi 1998 (de la 95% din CMA în 1995, la 4 % în 1998), o creştere la fel de
abruptă între 1999 (2,22 %) şi 2012 (71,5 %) din CMA = 0,1 mg/mc).
Creşteri spectaculoase s-au înregistrat în aceeaşi perioadă la indicii:
- fluor - de la 0,0003mg/mc în 1995 la 0,00154mg/mc în 2011 (CMA = 0,005 mg/mc).
- dioxid de azot - de la 0,00119mg/mc în 1995 la 0,0043mg/mc în 2011 (CMA = 0,1
mg/mc)
- dioxid de sulf - de la 0,0173mg/mc în 1995 la 0,005942mg/mc în 2010, cu un vârf în 2001
de 0,07447 mg/mc (CMA = 0,25mg/mc), însă mult sub limita CMA (0,15 mg/mc).
Pe aria judeţului apar câteva zone critice în ceea ce priveşte poluarea atmosferică şi anume:
- platforma industrială Est a municipiului Slatina cu S.C. ARLO SA (fluor sub formă de acid
fluorhidric, săruri de fluor, pulberi de cocs, doixid de carbon, monoxid de carbon şi hidrocarburi,
oxizi de azot, compuşi organici volatili).
- S.C. ELECTROCARBON SA (pulberi ce cocs metalurgic, pulberi de cocs de petol,
pulberi de smoală, pulberi antracit, gudroane, monoxid de carbon şi dioxid de sulf);
- S.C.ALPROM SA (clor, fluor, pulberi, oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon);
- platforma industrială a oraşului Balş cu: S.C. SMR SA şi S.C. TERMEX SA (pulberi,
monoxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot).
Astfel, măsurile care se impun la nivel judeţean, au în vedere reducerea prin toate mijloacele
a surselor generatoare de praf, cenuşă, fum şi gaze toxice în atmosferă şi, dacă se poate, chiar
eliminarea totală a unora dintre ele, deoarece gazele industriale şi gazele rezulate din arderi (fie că e
vorba de încălzirea locuinţelor sau de gaze de eşapament eliminate de automobile), poluează
atmosfera cu numeroase substanţe dăunătoare sănătăţii care provoacă printre altele, boli respiratorii
şi alergii, precum şi ploi acide ce distrug vegetația (în special pădurile).
Calitatea apei în județul OLT este şi ea afectată de către apele reziduale provenite din
locuinţe, din industrie, din agricultură care ajung în proporţie mare în apele lacurilor şi râurilor, dar
şi în pânza freatică.
Tinând cont de încadrarea secţiunilor şi tronsoanelor de râu în categorii de calitate, zonele
critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă şi subterane, la nivelul judeţului sunt
următoarele: pârâul Gengea (în oraşul Balş), pârâul Bârlui amonte-confluenţa cu Olteţul, pârâul
Gologan (în oraşul Caracal), râul Teslui în zona comunei Pieleşti.
Datorită debitelor de diluţie mici ale acestor pâraie aproape în tot cursul anului influenţa
apelor uzate, ale infiltraţiilor, ale deşeurilor menajere depozitate pe maluri şi dezvoltarea vegetaţiei
(în lunile de vară) este semnificativă asupra calităţii acestora.
Agenţii economici cu impact asupra mediului de pe platformele industriale ale oraşelor
Slatina (S.C. ALRO SA, S.C. ELECTROCARBON SA, S.C. ALPROM SA, S.C. ARTROM SA,
S.C. ALTUR SA, etc), Caracal (S.C. OLTTYRE SA, S.C. ROMVAG SA), Balş (S.C. SMR SA,
S.C. TERMEX SA), Corabia (S.C. ZAHĂR SA, S.C. MAY GROUP SA), deţin instalaţii de
neutralizare sau staţii de epurare a apelor uzate industrial.
În privinţa poluării pe anumite secţiuni în bazinele hidrografice ale râurilor Olt, Olteţ,
Teslui, conform MAP, situaţia este sub control, însă există cazuri individuale de depăşire a limitelor
de clasa III pentru unul sau mai mulţi parametrii.
În anul 2011, astfel de cazuri s-au înregistrat în următoarele secţiuni (pe teritoriul judeţului
Olt): la Slatina şi Stoeneşti (P, Zn, Cd), pe râul Olt, la Fălcoiu (P), pe râul Olteţ, la Pieleşti şi la
Reşca (P), pe râul Teslui.
În urma prelucrării rezulatelor obţinute analitic şi raportării lor la standardele de calitate a
apei, se poate aprecia că, faţă de anul 2010, starea râurilor interioare s-a menţinut constantă între
2011-2013, după indicatorii de caracterizare încadrându-se în categoria l de calitate: 79,6% (în
creştere faţă de 74% anul 2010) şi în categoria a ll-a de calitate: 20,36% (în scădere față de 23,6%
anul 2010) în conformitate cu prevederile STAS 4706/88, în vigoare, dar şi cu prevederile Ordinului
M.A.P.M nr. 377/2001.
 Principalele surse staţionare de poluare în cadrul bazinului hidrografic Olt-curs inferior, sunt
cele ce aparţin industriei şi activităţilor economice orăşeneşti din Râmnicu Vâlcea, Slatina, Balş,
etc.
Calitatea solului este şi ea afectată datorită depozitării necorespunzatoare a deşeurilor
industriale de la marile platfome industriale şi a deşeurilor menajere de la oraşe, precum şi folosirea
în agricultură a unor cantităţi mari de îngrăşăminte chimice, produse fitosanitare, erbicide,
fungicide, insecticide, etc.
Solul judeţului Olt este considerat de înaltă calitate din punct de vedere agricol, făcând parte
din clasa cernisoluri cu o fertilitate ridicată.
Din suprafaţa totală a judeţului, suprafaţa agricolă reprezintă circa 440.016 hectare.
Exploatarea intensivă însă, creează presiuni uriaşe asupra solului rezultând o serie de
procese de degradare fizică, chimică şi biologică.
Numai în cursul anului 2012, s-au folosit pentru terenurile agricole ale judeţului, circa
112.072 tone îngrăşăminte chimice pe o suprafaţă de 183.377 ha. (49% din suprafaţa arabilă) şi
262.500 tone îngrăşăminte organice rezultate din gospodăriile populaţiei, pe o suprafață de 10.500
ha (2,8% din suprafaţa arabilă).
Sursa: IPM-OLT. Întrucât cantităţile de îngrăşăminte chimice complexe (NPK) sunt foarte
reduse şi scumpe, se foloseşte fertilizarea unilaterală cu azot care produce uneori dezechilibre în
nutriţia plantelor datorită acidifierii solului.
Aplicarea îngrăşămintelor s-a efectuat în doze echilibrate, în strânsă concordanţă cu recolta
programată, rezerva de umiditate din sol şi cartarea agro-chimică.
Ţinând cont că suprafaţa agricolă a Olteniei acoperă 12,25% din suprafața agricolă a
României, fertilizatorii chimici sunt utilizaţi mai mult decât în celelalte regiuni ale ţării.
În judeţul Olt s-au folosit cele mai mari cantităţi de fertilizatori chimici (18.932 tone, din
care 14.167 tone azotice, 4.624 tone fosfatice şi 141 tone potasice), pe o suprafaţă de 228.599 ha.
(Susa: Institutul Național de Statistică). În ceea ce priveşte utilizarea produselor fitosanitare,
pesticidelor putem aprecia că pe o suprafaţă de 224.735 ha (51,07% din suprafața agricolă a
judeţului Olt) s-au folosit 220.997 tone de pesticide, din care 112.003 tone erbicide, 41.891 tone
insecticide şi 67.103 tone de fungicide, în anul 2010.
O altă categorie de poluanţi ai solului o reprezintă deşeurile industriale şi mai ales deşeurile
periculoase ce provin în majoritate din industria chimică, metalurgică, din procesarea petrolului şi
din procesele termice.
Astfel, în judeţul Olt, unităţile metalurgice produc mari cantităţi de deşeuri periculoase, în
principal zgura provenită din industria aluminiului la Slatina.

Bibliografie

1. Barna A., Pop I., Moldovan A., Predarea biologiei în învățământul gimnazial, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998
2. Ciobanu N., Florica N., Pădurile județului Olt, Editura Alutus, Slatina, 2003
3. Șerban M., Bălteanu D., Modificări globale ale mediului, Editura C.N.I. ,,Coresi” S.A.,
Bucureşti, 2005
4. Mişcu, M., Poluarea mediului, Editura Hoffman, Caracal, 2011
5. *** Institutul de Protecţia Mediului Olt, Buletin informativ, Slatina, 2014
6. *** ECOS – 2013, Piteşti