Sunteți pe pagina 1din 93

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Coninut:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.

Poveste de succes- Fermier la 24 de ani ............................................................................2


Ciuperci Champignon- O afacere de milioane! ..................................................................3
Trufia trufelor, ntre mit i realitate. Ct este de profitabil afacerea ...............................5
Cum faci profit din patru hectare de teren. Livada cu meri i peri....................................7
n business de la 15 ani .......................................................................................................9
Mica afacere de legume diverse ........................................................................................ 11
Mica afacere de legume diverse ........................................................................................ 12
Comuna clujean Jucu, o localitate de excelen legumicol ........................................ 14
Daniel Pan: De ce s mi se dea subvenie, iar eu s stau cu grul n hambar?........... 16
Investiii serioase n legumicultur, la Botoani .............................................................. 20
Profit din coriandru i mutar ........................................................................................... 21
Cel mai bogat fermier din Romnia este legumicultor .................................................... 22
n Romnia poi ncepe de la zero o afacere n agricultur ............................................. 23
Productorul romn cu cea mai mare suprafa de sere din Europa ............................. 24
Bani frumoi din plantaiile de ctin ............................................................................... 25
nfiinarea unei plantaii de cpuni .................................................................................. 26
Vnzarea direct a ciupercilor- o afacere prosper ......................................................... 28
Grupul Brateleg- Practic legumicultura la foc continuu.......................................... 29
2 idei de afaceri de succes cu ceap ................................................................................ 33
A pornit cultivnd un teren din grdina bunicii................................................................ 35
Culturi de hrean- o oportunitate pentru legumicultori ..................................................... 37
Cum se cultiv goji: Proprietarul celei mai mari plantaii bio din Europa i
povestete experiena. ....................................................................................................... 39
Shiitake- Regele ciupercilor face producie la Gherla ..................................................... 41
Cum i-au nfiinat o ciupercrie, pe lng jobul actual i acum...sunt pe val ............... 45
Cultura ciupercilor Lentinus edodes (SHIITAKE) pe buteni de lemn ............................ 46
Cultura ecologic a ciupercilor comestibile Agaricus bisporus ..................................... 58
Afaceri cu ciuperci cum s faci bani atunci cnd nu ai spaiu ..................................... 66
Cultura ecologic a ciupercilor Pleurotus spp.- burei sau pstrvi de fag ................... 67
Ctigai peste 40.000 de euro anual din cultivarea ciupercilor ..................................... 70
Tehnologii optimizate de cultur la principalele specii legumicole din spaii
protejate(solarii) ................................................................................................................. 72
Cum scpm de buruieni?................................................................................................. 78
Pregtirea i instalarea rsadnielor ................................................................................. 80
Sistemul de fertilizare a culturilor ..................................................................................... 82
Plantarea rsadurilor ......................................................................................................... 84
3 afaceri profitabile uimitoare din creterea rmelor ....................................................... 86
Compostul .......................................................................................................................... 88
Plan de afaceri n legumicultur, Viorel Prjea ............................................................... 90

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

1. Poveste de succes- Fermier la 24 de ani


Sursa: http://www.ruralantreprenor.ro/povesti-de-succes

"Am accesat 24.000 de euro, finantare nerambursabila. Nu a fost o incercare grea dar nici
usoara, stii cum e, multa alergare dupa fiecare hartie.
Levente Tobias-Nagy are 24 de ani si traieste intr-o comuna langa Cluj. La varsta la care alti
tineri inca evalueaza care este cel mai bun drum in viata, Levente stie deja foarte bine ce are
de facut. Avand in vedere ca, impreuna cu familia, detine o mica exploatatie agricola,
Levente a identificat oportunitatea finantarilor nerambursabile destinate mediului rural si a
cercetat aceasta oportunitate de dezvoltare pentru agricultura.
A aflat de masura 112 Instalarea tinerilor fermieri, prin care putea obtine o finantare de
pana la 25.000 euro nerambursabila. Pasul urmator a constat in discutiile cu un consultant,
care l-a sprijinit in scrierea proiectului. Dupa multa alergatura dupa fiecare hartie, in anul
2010 a depus un proiect pe masura 112 si a obtinut o finantare nerambursabila in valoare de
24.000 de euro.
In prezent, afacerea sa si a familiei e reprezentata de o exploatatie agricola ce insumeaza 10
hectare de teren luat in arenda, cultivat in special cu legume, De asemenea, detine sase vaci
si 40 de oi. In total, realizeaza o cifra de afaceri de aproximativ 25.000 de euro pe an. Pentru
a putea vinde produsele, parintii lui Levente fac, in fiecare saptamana, trei drumuri catre
pietele din Cluj Napoca. Asa cum spune tanarul antreprenor, cu banii obtinuti reusim sa
finantam afacerea si sa obtinem si un mic profit.
Finantarea nerambursabila de 24.000 de euro va fi folosita pentru achizitionarea unor utilaje
si a unui sistem de irigatii complet automatizat pentru o suprafata de 5.000 de metri patrati.
De asemenea, doreste ca in viitorul apropiat sa faca o sera si sa mai ia in arenda o suprafata
de aproximativ 2-3 hectare de pamant, pe care sa le cultive tot cu legume. Din experienta de
pana acum a lui Levente, cultura legumelor aduce rezultate financiare mai bune decat
cresterea anumalelor, asa ca decizia de extindere s-a indreptat catre acest domeniu.
Dincolo de agricultura, incearca sa diversifice activitatea pentru a rezolva problema
sezonalitatii si a scaderii veniturilor in perioada de iarna. De curand, a pornit o noua
activitate, in domeniul importului de produse pentru curatenie.
Lipsa de experienta in domeniul afacerilor l-au determinat sa caute programe de formare
profesionala care sa ii dezvolte cunostintele si abilitatile antreprenoriale si manageriale.
Astfel s-a inscris in programul Rural Antreprenor, despre care se declara convins ca ii va
consolida cunostinetele in domeniul antreprenoriatului si ii va deschide noi orizonturi de
dezvoltare a propriei afaceri.
Recomandabil de vizitat site-ul RURAL-Antreprenor sau FNTM.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

2. Ciuperci Champignon- O afacere de milioane!


Sursa: http://afacerimici.blogspot.ro/2013/02/idei-de-afaceri-la-domiciliu

Despre ele s-a spus ca aduc nemurirea. Creatii ale zeilor, acestea nu puteau fi dedicate
decat lor. Nu degeaba, in Egiptul Antic, doar faraonii aveau privilegiul de a le avea pe masa
regala. In viziunea creatorilor de piramide, consumul de ciuperci contribuia la nemurirea
chipurilor regale si niciun muritor de rand nu avea acces la acest aliment exclusivist.
Dar vremurile au trecut, caracterul divin s-a estompat, insa nu si calitatile acestui mix de
proteine, vitamine si minerale. Milioane de oameni din intreaga lume le aseaza astazi cu
regularitate pe masa si alte cateva mii se asigura ca ele ajung la consumatori.
Despre ciuperci s-ar putea scrie tomuri intregi, insa menirea noastra este sa iti aratam cum
poti deveni dintr-un simplu consumator, un producator.Pentru ca inainte de a fi asezate
in farfurie, ciupercile sunt o afacere si inca una de milioane!
Sunt aproximativ 200.000 de specii de ciuperci impanzite pe Terra, insa doar ciupercile
Champignon au primit statut de vedeta internationala, fiind cultivate in peste 70 de tari ale
lumii.
Botezate stiintific Agaricus bisporus, acest soi de ciuperci a primit numele de scena
Champignon de la cei mai iscusiti bucatari ai lumii, francezii, in semn de pretuire pentru
rasfatul culinar pe care il aduc.
De ce merita o astfel de afacere?
In trei cuvinte: investitie modica, concurenta minima, cerere in crestere. Acestea trei
conjugate conduc catre cuvantul cheie: PROFIT.
Cultivarea ciupercilor Champignon s-a dezvoltat in ultimele trei decenii de 9 ori in SUA, de
9,2 ori in Franta, de 5,8 ori in Anglia si de 350 de ori in Olanda. Romania insa abia paseste
pe acest drum. Asa incat ai toate sansele sa te dezvolti frumos si avantajos pe aceasta linie
de business.
Ciupercaria ta in cifre
Investitie intiala: 1.000 euro
Spatiu minim de productie: 50 mp (de pe un singur mp se obtin 80-100 kg de ciuperci/an)
Productivitate: 5-6 recolte/ an (este cultura cu cel mai mare randament pe metru patrat)
Concurenta: cererea de ciuperci este de 26 de ori mai mare decat oferta
Incasari: peste 55.000 de lei/an.
Asta in masura in care iti doresti o afacere mica. Daca vei creste suprafata de productie,
veniturile vor creste si ele.
Poti beneficia de fonduri nerambursabile si de sprijinul statului. PrinProgramul National
de Dezvoltare Rurala Masura 121 Modernizarea exploatatilor agricolesau Masura
123 Cresterea valorii adaugate la produsele agricole poti obtine finantarea necesara.
Iar noi iti vom arata cum sa convingi statul sa aloce bani nerambursabili afacerii tale cu
ciuperci.
Afaceri cu ciuperci cum sa faci bani atunci cand nu ai spatiu
Din ce in ce mai multa lume vrea sa manance sanatos. Din ce in ce mai multa lume tine post
sau prefera dieta vegetariana, iar cu ciuperci avem alegerea perfecta si delicioasa. Dintre
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

toate culturile, cea cu ciuperci aduce cel mai mare randament pe metru patrat. La o cultura
intensiva de ciuperci se obtin 5-6 recolte pe an!
Piata ta: magazine tip aprozar, lanturi de hypermarketuri si supermarketuri, piete agroalimentare, restaurante, unitati tip fast-food, pizzerii, fabrici de conserve, pensiuni, export.
De ce sa incepi o afacere cu ciuperci:
Beneficiezi de un cadru legislativ favorabil micilor intreprinzatori
Ai ACUM oportunitatea finantarii prin fonduri europene sauobtinerea de subventii pentru
culturile in solarii
Concurenta redusa. Cererea de ciuperci este de 26 de ori mai mare decat oferta!
Materialele necesare productiei de ciuperci sunt foarte ieftine si usor de procurat (paie,
balegar)
Reduci investitia intiala cu peste 40% daca folosesti planul de afaceri pe care ti-l oferim!
Obtii profit fulger! Ai nu mai putin de 5 sau 6 recolte pe an, deoarece ciupercile sunt
cultura cu cel mai mare randament pe metru patrat!
Nu-ti bati capul cu spatiul pentru ca poti cultiva ciuperci pe paturi suprapuse!
Lucrezi impreuna cu familia!
Ai piata de desfacere pentru ciuperci tot timpul anului dar in special in perioadele de post!
Vegetarienii si cei care au probleme de sanatate sau doresc sa-si mentina o buna forma
fizica se dau in vant dupa ciuperci pentru ca sunt bune si sanatoase.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

3. Trufia trufelor, ntre mit i realitate. Ct este de profitabil afacerea


SURSA: http://afacerimici.blogspot.ro/2013/02/idei-de-afaceri-la-domiciliu
Romania este una dintre putinele tari europene unde se gasesc toate tipurile de trufe,
inclusiv soiul alb, cel mai scump, ce poate depasi 3.000 de euro pe kilogram.
Daca acest lucru este confirmat de specialisti, in jurul diamantelor negre, asa cum mai sunt
numite trufele, s-a construit si o serie de mituri care nu au legatura cu realitatea.
Pentru multi antreprenori nefamiliarizati cu subiectul, afacerile cu trufe sunt sinonime cu
profitul garantat. In realitate, lucrurile sunt diferite, spune Dan Cautis, directorul general al
Trufa.ro si unul dintre membrii Asociatiei Cautatorilor de Trufe din Romania.
Acesta recunoaste ca in padurile de foioase din Romania exista toate speciile de trufe
comestibile, de la cea mai comuna, supranumita "trufa de vara", pana la cea alba, extrem de
rara si pretioasa. Pretul unui kilogram de trufe negre, de cea mai slaba calitate, porneste de
la 25 de euro pentru un kilogram si poate ajunge si la 250 de euro, in cazul unei trufe de
calitate superioara.
Cele albe pot fi mult mai valoroase si pot fi vandute pentru mai mult de 3.000 de euro pe
kilogram, dar numai in cazuri extrem de rare, mentioneaza specialistul. "In functie de
calitatea disponibila pe piata mondiala, tariful poate creste sau dimpotriva. Nu exista un pret
fix pentru trufe. Totusi, de cativa ani, pretul trufei albe s-a stabilizat in jurul valorii de 1.0001.500 de euro. Foarte rar trece de 2.000 de euro", explica specialistul.

Tocmai de la pretul mare porneste si "mirajul" antreprenorilor care fac un calcul simplu si
ajung la concluzia ca pot investi sume minime si pot ajunge la profit in scurt timp.
Folosirea cainilor dresati dupa ureche
"S-a format "mafia trufelor", cu oameni care vor sa se imbogateasca peste noapte si pun
presiune pe padure. Au aparut comerciantii de caini care, in realitate, nu fac nimic. Poate
doar sa distruga habitatul natural", mai spune Cautis.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

De altfel, principala problema care se intalneste pe piata locala este absenta unei legislatii.
Altfel spus, nu exista nimic care sa ii impiedice pe cei dornici sa se imbogateasca peste
noapte sa caute prin paduri si sa afecteze zonele trufiere. Daca nu se iau masuri in timp util,
Romania risca sa ajunga ca Italia, Franta sau alte tari unde padurile au fost distruse si, in
ciuda incercarilor de replantare, mediul a ramas distrus.
Antreprenorii amatori nu iau in calcul nici faptul ca o trufa veritabila are nevoie de 8 pana la
10 ani sa se dezvolte. In schimb, investesc sume considerabile de bani, care ajung pana la
10.000 de euro, in "cainii trufari falsi", care nu sunt dresati corespunzator si care fac mai mult
rau in padure, scormonind dupa trufe.
Adevaratii caini dresati pentru descoperirea trufelor se gasesc mult mai greu si sunt, in
general, dresati de firme si asociatii care incearca sa protejeze ariile trufiere. Specialistii spun
ca nu exista o singura rasa de caine potrivita pentru acest scop, asa cum crede publicul
nefamiliarizat cu situatia. Intr-adevar, cainele din rasa Lagoto Romagnolo este cel mai
cautat, dar la fel de utili pot fi si labradorii sau cei din rasa beagle, cu conditia sa fie pregatiti
special.
Italenii si francezii, mari consumatori de trufe romanesti
Vanatorii profesionisti de trufe exporta cea mai mare parte din cantitatea culeasa catre tari
precum Italia, Franta si Germania, exact statele care au avut aceasta resursa, dar au
supraexploatat-o. Intr-un an, un vanator de trufe poate avea un profit si de 10.000 de euro,
dar se poate confrunta si cu perioade in care sa nu obtina aceasi suma ci dimpotriva.
Trufa ca mirodenie, nu ca bomboana
Pe plan local, cererea ramane redusa, tinand cont de faptul ca romanii nu au "cultura
trufelor". Cei mai multi asociaza numele acestei ciuperci cu bomboanele de ciocolata. "In
urma cu 10 ani, cand am inceput afacerea, romanii nu stiau ce inseamna trufele si nu stiau
care este gustul acestui condiment", spune membrul Asociatiei Cautatorilor de Trufe.

Totusi, cateva restaurante din orasele mari, cum ar fi Bucuresti, Brasov, Timisoara si Iasi,
cauta trufe de calitate pe care sa le introduca in meniu. Din punct de vedere culinar, aceasta
are nenumarate intrebuintari. De la cele clasice, cum ar fi in sosurile pentru paste sau drept
garnitura pentru friptura, pana la cele mai nonconformiste, cum ar fi inghetata.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

4. Cum faci profit din patru hectare de teren. Livada cu meri i peri
Sursa: http://afacerimici.blogspot.ro/2013/02/idei-de-afaceri-la-domiciliu

O parcela de teren de patru hectare poate genera un profit brut de pana la 45.000 de
euro pe an din productia de meri si peri. Cu o investitie initiala medie, livada de meri si
peri reprezinta solutie pentru valorificarea terenurilor nefezabile pentru culturi de
cereale.
Dupa 1989, suprafata agricola a Romaniei s-a fragmentat foarte mult, un dezavantaj pentru
exploatarea la scara larga a terenurilor. In timp ce in Cehia, de exemplu, exploatatia agricola
medie este de 90 de hectare, in Danemarca de 60 de hectare, in Franta 53 de hectare etc.,
in Romania este de 3,5 hectare, valoare care o plaseaza pe penultimul loc in Europa.
In timp ce marii investitori in agricultura vad un dezavantaj in faptul ca terenurile din Romania
sunt divizate, micii agricultori pot intoarce situatia in favoarea lor. Parcelele de teren de pana
la 10 hectare pot fi utilizate pentru livezi cu pomi fructiferi.
Business24 prezinta un plan de afacere pentru o livada de patru hectare cu meri si peri:
Investitia initiala
Pentru a infiinta o livada de mar si par ai nevoie de o investitie initiala de 260.000 de lei
pentru o suprafata de patru hectare de teren. In aceasta suma sunt incluse atat cheltuielile
cu manopera, cele cu lucrarile mecanizate sau cheltuielile legate de transportul fructelor.
Cheltuieli cu manopera: 5672 lei
Cheltuieli cu lucrarile mecanizate: 1131 lei
Cheltuieli cu materii si materiale:49739 lei
Cheltuieli cu transportul: 8769 lei
Total general: 65.312 lei/ha x 4= 261.248 lei

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Pe langa cheltuielile legate de plantarea si intretinerea livezii, agricultorul trebuie sa


investeasca si intr-o baza de utilaje agricole.

Necesarul de utilaje agricole pentru o ferma pomicola. Sursa:www.madr.ro


Costurile totale:
Costurile initiale totale care includ atat costurile anuale pentru lucrarile agricole cat si
costurile pentru utilaje sunt de peste 110.000 de euro.
Plantatie: 261.248 lei
Utilaje: 262.240 lei
TOTAL: 523.488 lei adica 118.974 euro
Venituri obtinute
Pe un hecatr de teren sunt plantati in jur de 2083 de meri si peri. Productia de mere estimata
pentru un hectare de teren este de 25.000 kg iar in cazul perelor - 22.0000 de kg. Prin
urmare, rezulta ca veniturile din vanzarea produselor sunt de peste 460.000 lei.
Pret per kilogram: mar- 2 lei, par - 3 lei
Total productie 4 ha: 100.000 kg mere, 88.000 kg de pere
TOTAL venituri productie: 200.000 lei + 264.000 lei=464.000 lei adica 105.454 euro.
Profit brut obtinut: 464.000- 261.248= 202.752 lei adica 43%
*Nu sunt incluse amotismentele

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

5. n business de la 15 ani
Sursa: http://afacerimici.blogspot.ro/2013/02/idei-de-afaceri-la-domiciliu
Antreprenoriatul i-a gasit pe cei mai tineri antreprenori din Europa pe bancile scolii.
Dupa ce, timp de un an de zile, au invatat in cadrul unui proiect scolar ce inseamna sa
dezvolti o afacere din cresterea si livrarea de plante de gradina, la 15 ani, trei britanici
au decis sa transforme proiectul intr-o afacere adevarata.
David Garbera, Michael Jones si Benn Jessney invatau la Kelvin Hall School din Hull, un
oras din nordul Marii Britanii, si au avut sansa sa participe la proiectul Young Enterprise,
dezvoltat pe parcursul unui an de organizatia non-profit. Aceasta ofera tinerilor consultanta,
pentru a pune bazele si de a conduce propria companie.
Tinerii au preluat in septembrie 2003 o afacere-proiect cu datorii de 250 de lire sterline, pe
care niste colegi de-ai lor o abandonasera, si dupa ce au regandit-o, aceasta a ajuns in finala
nationala a competitiei Young Enterprise Award din Londra. La finalul anului, ne-am dat
seama ca putem avea succes ca afacere de sine statatoare, mai ales, pentru ca deja aveam
o baza de clienti. Aveam 15 ani cand am inregistrat compania KH Smilers, a povestit pentru
Business Standard Benn Jessney.
Varsta, atu si impediment
Varsta frageda a fost pentru cei trei si avantaj si dezavantaj. Avantaj pentru ca au avut astfel
sansa de a obtine bani pentru a-si finanta afacerea si dezavantaj pentru ca nu inspirau
incredere atat bancilor, cat si clientilor. Pentru ca eram tineri nu am putut sa obtinem niciun
imprumut sau credit de la vreo banca. Sunt insa organizatii infiintate special pentru a-i ajuta
pe tinerii care vor sa-si puna ideile in practica. In cazul nostru a fost Cracknell Youth Bank
din Hull, de la care am primit un grant de 750 de lire sterline, povesteste David Garbera. La
aceasta suma au adaugat si economiile personale si au investit banii in plante si intr-un utilaj
care sa ii ajute sa creasca plantele.
Investitia a fost recuperata in primul an de activitate, cand KH Smilers a vandut plante de
gradina de aproximativ 3.000 de lire sterline. In momentul de fata, afacerea inregistreaz o
cifra de afaceri anuala de aproximativ 8.000 de lire sterline.
Crearea unui cont bancar a fost una dintre dificultatile intampinate la inceput. Pentru ca
aveam sub 16 ani, am gasit cu greu o banca care sa ne ajute. Simteam ca eram luati in
deradere. Varsta noastra a fost un factor important, deoarece a fost dificil sa ii convingem pe
oameni sa ne ia in serios - nu doar bancile, dar si noii clienti. Dar, odata ce am dovedit ca
livram servicii de calitate, oamenii au fost foarte incantati de noi, isi aminteste David.
Afacerea, care nu are alti angajati decat pe cei trei tineri, a crescut exponential, dublandu-si
anual productia. In 2004, au crescut 3.000 de plante de gradina, iar anul acesta vor ajunge la
50.000 de plante si 200 de ghivece suspendate. Compania ofera gratuit serviciul de livrare,
iar, in timp, aria de livrare a fost extinsa. Am cumparat trei sere in care sa ne crestem
produsele. De asemenea, oferim cosuri cu flori si ghivece suspendate, dar si cadouri si
decoratiuni personalizate pentru evenimente si momente speciale. Pe piata sunt destule
companii care au produse similare. Noi ne diferentiem prin produsele si serviciile de calitate
superioara, la preturi rezonabile. Chiar am plantat florile in gradinile clientilor, ceea ce nu
face nicio alta companie din zona, spune Benn.
Tinerii antreprenori spun ca afacerea lor nu a fost afectata foarte mult de criza economica
mondiala. Am fost nevoiti ca, pentru prima data din 2004, sa crestem pretul ghivecelor cu
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

flori cu o lira sterlina, pentru ca furnizorii nostri au crescut preturile. Cresterea nu este mare
si suntem siguri ca nu ne va afecta relatia cu clientii, explica David.
Si studenti, si patroni
In momentul de fata, cei trei tineri sunt studenti. Doi studiaza medicina, Benn la Hull York
Medical School, Dave la Universitatea din Liverpool, iar Michael studiaza Tehnologia
Informatiei la Universitatea din Leeds. In acelasi timp, afacerea merge. Obiectivele noastre
sunt simple - sa pastram afacerea si chiar sa o extindem pe cat posibil. In acelasi timp, ne
dedicam din timp cursurilor universitare. Mie mi-ar placea sa devin doctor, dar vom continua
sa conducem noi insine afacerea cat mai mult timp, spune David.
A avea propria afacere de la o varsta atat de frageda i-a ajutat sa se dezvolte personal foarte
mult. Am impresia ca sunt antreprenor dintotdeauna. Ne ocupam de KH Smilers de aproape
sase ani si asta mi-a schimbat, cu siguranta, viata, spune David. Acesta a terminat, recent,
de scris o carte despre intreaga experienta KH Smilers, care urmeaza sa iasa pe piata la
sfarsitul acestei luni. Scopul cartii este de a inspira pe altii care vor sa devin antreprenori.
Afacerea celor trei tineri a fost nominalizata in cadrul competitiei anuale organizate de revista
Business Week, European Young Entrepreneur 2008.
3 CV
Benn Jessney (stanga), 19 ani - studiaza medicina la York Medical School din Hull
Michael Jones (mijloc), 19 ani - studiaza tehnologia informatiei la Universitatea din Leeds
David Garbera (dreapta), 20 ani - studiaza medicina la Universitatea din Liverpool
Sfaturile lui David Garbera si Benn Jessney pentru antreprenorii romani

Cercetarea de piata este foarte importanta. Asigura-te ca exista o cerere pentru ceea
ce oferi tu. Nu trebuie sa risti, daca nu sunt sanse ca afacerea sa mearga.
Ai rabdare! Nu este o idee foarte buna sa te grabesti sa incepi o afacere. Intai
cerceteaza si planifica, in functie de cum vrei sa conduci firma.
Accepta sfaturi de la alti oameni din mediul de afaceri. Este uimitor cate poti invata de
la altii.
Cauta o sursa de finantare. Exista posibilitatea de a obtine un imprumut rambursabil
sau nerambursabil de la organizatii nonguvernamentale care sa te ajute sa incepi
afacerea.
Sa ai o minte deschisa si sa fii pregatit sa iti schimbi planurile. Trebuie sa faci
modificari pe parcurs, daca observi ca lucrurile nu merg cum trebuie.
Sa nu iti fie frica sa iei decizi grele, daca nu incerci niciodata nu o sa stii ce s-ar fi
putut intampla. Dar, intotdeauna, sa iei in considerare toate posibilitatile, inainte de a
lua decizia finala, pentru ca doar tu esti responsabil de ce se va intampla.
Dezvolta-te incet la inceput, nu te forta sa cumperi prea mult, prea repede.
Reinvesteste profitul obtinut in dezvoltarea afacerii.
Sa nu fi descurajat de varsta. Tanar sau batran, oricine poate porni o afacere.
Reputatia este singurul lucru care conteaza.
Asigura-te ca faci totul cu pasiune, acest lucru se va vedea in produsele si serviciile
tale.
Incearca sa te vinzi cat mai bine pe tine si pe compania ta. Lasa-ti clientela sa te
cunoasca si sa stie ceea ce vrei sa faci.
Incearca sa fii diferit. Nu te stradui sa copiezi lucruri care s-au facut deja.
Inscrie-te in competitii! Chiar daca nu castigi, este o metoda foarte buna de a-ti face
reclama si a cunoaste pe altii.
Ai incredere in tine si in instinctele tale.
Nu in ultimul rand, distreaza-te. Este o experienta uimitoare care iti poate aduce
multe satisfactii. Sa nu renunti, daca nu reusesti din prima. Continua sa incerci, o sa
reusesti!

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

10

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

6. Mica afacere de legume diverse

Sursa: http://www.legume.go.ro/despre-noi.htm
Mica afacere de legume diverse
Firma situata la 25km de Bucuresti, cu piata de desfacere - Capitala.
Despre noi
Noi suntem producatori particulari de legume si zarzavat proaspat in solarii si la cimp . Satul
nostru este situat la 25 km de Bucuresti ceea ce inseamna ca principala noastra piata de
desfacere este capitala .
Produsele noastre sunt comercializate in stare proaspata in pietele Bucurestene .
De exemplu produsele care sunt recoltate astazi, miine ele ajung pe piata pentru a fi
comercializate .
Pentru ca produsele noastre proaspete sa ajunga la consumatori, ciclul de productie incepe
de toamna cu infiintarea culturilor de ceapa verde , usturoi verde, salata, marar continuind in
decembrie cu pregatirea patului cald pentru infiintarea rasadului de rosii , ardei iute, gras ,
capia, rasadului de varza apoi cind acestea ajung la un anumit stadiu de dezvoltarea
urmeaza repicarea lor iar primavara se muta in solar rosiile , ardeiul iar varza in cimp .
Dupa ce se termina cu rosiile din solar se infiinteaza cultura de catraveti de toamna .
Odata cu terminarea culturi de castraveti de toamna se curateste cimpul si se pregateste
terenul pentru un nou ciclu de productie .
Sursa: http://www.fresh-fruits.ro
Firma de distributie legume-fructe
Se ocupa cu achizitionarea, depozitarea si livrarea de produse. A inceput in 2010 de la 2
angajati, in prezent ajungand la 18.
Distributie legume fructe
Compania noastra va ofera solutii si servicii complete pentru aprovizionarea cu alimente si
produse agroalimentare, legume, fructe, de cea mai buna calitate, livrate cu promptitudine
conform comenzilor, toate acestea la cel mai bun raport calitate/pret, atat din import cat si din
productie locala.
Tinta noastra a fost inca de la inceput sa oferim clientilor nostri produse agroalimentare de
inalta calitate. Astazi, putem spune cu mandrie ca produsele pe care le distribuim si serviciile
noastre inseamna calitate. Suntem dedicati unor relatii de colaborare pe termen lung cu toti
clientii si furnizorii nostri si dezvoltarii unei retele de distributie bazata pe servicii si produse
de calitate.
Suntem intr-o continua cautare de parteneri de afaceri, furnizori si distribuitori.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

11

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

7.

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Mica afacere de legume diverse

Sursa: http://www.ziuaonline.ro/societate/un-sfat-de-la-un-legumicultor-tinerii-sa-se-apucede- agricultura-si-sa-se-organizeze-in-forme-asociative.html


Un sfat de la un legumicultor de succes: Tinerii s se apuce de agricultur i s se
organizeze n forme asociative

Un agricultor din Pleoiu d o lecie de curaj celor care vor s scoat profit din agricultur.
Marin Punel are un solar modern n care cultiv roii pe care le vinde n piee i
supermarketuri. mpreun cu familia lui, cultiv legume n fiecare an pe o suprafa de un
hectar. Schimbrile de temperatur i verile din ce n ce mai clduroase l-au determinat pe
acesta s i construiasc unul dintre cele mai moderne solarii pentru legume din ntrega
ar.
Acesta a neles c numai innd pasul cu noile apariii din domeniu va putea s aib o
producie mult mai mare i mult mai bun calitativ. Legumicultura, i mai ales cultivarea de
tomate, este una dintre cele mai profitabile ramuri ale agriculturii. Cea mai rentabil plant
este roia, care d cea mai mare producie pe metrul ptrat, a spus legumicultorul din
Pleoiu. Dei nu mai este la prima tineree, Marin Punel sper ca i anul viitor s poat s
lucreze aceeai suprafa de teren, iar recoltele s fie i mai mari ca anul acesta.
Pentru a avea o producie mult mai mare, Marin Punel s-a hotrt s nlocuiasc solariile
vechi cu unul nou mult mai performant, iar smna pe care o folosete este foarte bun
calitativ, diferit de cele utilizate pn acum. Noul solar are o suprafa de 1.200 de metri
ptrai, sistem de irigat prin picurare, iar folia cu care este acoperit este de tip gonflabil. Acest
tip de ser la rece, cum mai este numit, este unul dintre cele mai moderne solarii. Dei
suntem n noiembrie, aici se pot cultiva tomate, ntradevr de o calitate mai slab. Producia
care este obinut ntr-un an nu se poate compara cu cea din solariile obinuite, plus
condiiile de lucru sunt foarte bune, iar volumul de munc este mult mai mic. i soiul de
smn folosit are un rol foarte important. Cele dou coroborate nu ne pot aduce dect
satisfacia muncii, a explicat legumicultorul pentru Gazeta de Olt.
Legumicultorul din Pleoiu a reuit s i comercializeze legumele chiar i n supermarketuri,
n pieele volante din Bucureti i din Slatina, ajutat de Federaia Agrostar, al crui membru
este. Acesta i ndeamn pe toi legumicultorii s se organizeze ntr-o form asociativ
pentru a avea pe cineva care s-i reprezinte i s i ajute. Toi legumicultorii din Uniunea
European sunt organizai n grupuri de productori, iar noi trebuie s nelegem, mai
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

12

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

devreme sau mai trziu, c doar aa putem s reuim s accesm fonduri europene, s
avem mai multe piee volante, subveniile s vin la timp, a spus Marin Punel.
Marin Punel i sftuiete pe tinerii care stau la ar s se apuce de legumicultur. Chiar
dac la nceput nu vor obine profituri foarte mari, n civa ani vor reui s fac bani din
acest domeniu. Acum, este problem cu locurile de munc. Este pcat ca tinerii care au
suprafee de pmnt, mai mari sau mai mici, s nu se apuce de legumicultur. Cu puin curaj
i ceva investiii succesul este garantat, a adaugat legumicultorul din Pleoiu.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

13

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

8.

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Comuna clujean Jucu, o localitate de excelen legumicol

Sursa: http://www.recolta.eu/comuna-clujeana-jucu-o-localitate-de-excelenta-legumicola/

Comuna clujean Jucu s-a aflat mult timp n atenia presei datorit investiiei realizate
aici de Nokia. Puini tiu, ns, c locuitorii de aici sunt renumii pentru legumele pe
care le produc.
Potrivit autoritilor locale, activitatea principal n comun este legumicultura, care se
bucur de tradiie i de condiiile prielnice de clim. Nu n ultimul rnd, apropierea de oraul
Cluj rezolv n bun parte desfacerea produciei.
Potrivit primarului Dorel Pojar, sectorul legumicol ocup 290 hectare din suprafaa arabil a
comunei, din care 6 hectare sunt ocupate cu solarii. Majoritatea cultiv ardei, vinete, tomate
sau varz. De civa ani, muli au nceput s cultive broccoli, care are cutare printre clujeni.
Cercetarea agricol este i ea reprezentat la Jucu, unde Staiunea de Cercetare-Dezvoltare
ce aparine de USAMV Cluj deine 1300 ha teren agricol i un nucleu valoros de animale de
rasa.
SC Transilvania Sport Horse Company SRL, firma mixt romno-norvegian, a concesionat
terenurile fostei Herghelii de stat (inainte de 1948, herghelie regala), continund activitatea
de cretere a cailor de ras pentru sport, dar diversificnd domeniul de activitate prin
cultivarea plantelor ornamentale.
Sursa: http://www.ziarulfaclia.ro/legumicultorii-din-jucu-s-au-apucat-de-lucru/ -tot despre
Jucu, in mai multe detalii
Vestiii legumicultori din comuna Jucu au mult treab n aceast perioad. Cunoscui n tot
judeul (dar, i n afara lui, fiindc duc marf i pe la vecini!) agricultorii de pe Valea
Someului Mic au nceput deja lucrrile de sezon, chiar dac ne gsim numai la sfritul lunii
februarie i iarna ne poate juca nc feste, dei n aer se simte mirosul primverii.
Primarul comunei, Dorel Pojar este i el preocupat de soarta legumiculturii i colaboreaz cu
gospodarii celor cinci sate componente ale comunei. Nu este de mirare c primarul are astfel
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

14

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

de preocupri, fiindc sectorul legumicol ocup nu mai puin de 290 hectare din suprafaa
arabil a comunei, iar, ca n fiecare an, familiile care au aceast veche ndeletnicire
amenajeaz solarii i sere pe 6 hectare.

Aproape c nu gsim curte n localitile Jucu de Jos i Jucu de Mijloc, unde s nu vedem un
solar sau sere. Mai ales n Jucu de Mijloc triesc legumicultori cu mare experien, care s-au
profilat pe cultivarea ardeilor, tomatelor i verzei, aa c, la Zilele Recoltei, produsele unor
gospodari cum snt Cornel Chereche, Ioan Lazr, Cosmin Turbuan sau Alexandru Danciu
se claseaz mai mereu primele locuri. Trecnd zilele trecute prin satele comunei Jucu am
vzut muli agricultori muncind la amenajarea solariilor (deocamdat se lucreaz la
schelete), dar i la fertilizarea suprafeelor pe care vor fi cultivate legume. Aa c ne putem
atepta, ca la nceputul lui aprilie s plece din Jucu primele legturi de ceap verde sau de
ridichi.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

15

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

9.

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Daniel Pan: De ce s mi se dea subvenie, iar eu s stau cu grul n hambar?

Sursa: http://www.recolta.eu/daniel-pana-de-ce-sa-mi-se-dea-subven-ie-iar-eu-sa-stau-cugraul-in-hambar/

Chiar dac pentru un legumicultor de soi, o cheltuial de 1.000 2.000 de lei cu un


concediu de o sptmn pe an, la mare sau la munte, nu ar fi o mare povar prea
mare, acesta nu se ndur s lase de izbelite solarul i cultura de pe urma crora
mnnc un an ntreg i el, i familia sa.
Mai mult, chiar dac scoate producia n pia, legumicultorul nu-i permite s dea chix cu
munca sa, prin simplul fapt c nu este att de bine subvenionat precum colegii si de
breasl din agricultur.
Daniel Pan, interlocutorul nostru, este i legumicultor, i viceprimar al comunei Giuvrti,
judeul Olt. Localitatea pe care o pstorete are circa 2.000 de ha de teren arabil, din care n
jur de 200 ha sunt acoperite cu solarii.
Comuna din care provine Pan are aproximativ 1.400 de locuitori i toi se ocup exclusiv cu
legumicultura i cultra mare. n localitatea din judeul Olt activeaz inclusiv societi
comerciale cu profil agricol care au arendat suprafee ntinse de teren.
Avem vreo trei societi care au luat terenurile n arend, ns loturile apropiate de sat,
locuitorii le-au pstrat pentru cultivarea legumelor, a declarat pentru Recolta.eu,
viceprimarul giuvrtean.
Politicianul-legumicultor cunoate msura vorbelor i spune despre confraii si din
legumicultur c trudesc din greu, iar hrograia necesar pentru a-i ine n legalitate este
greoaie.
Pan nu vede cu ochi buni proiectul cu cardurile de productor, consider c nu avem
nevoie de noile Camere Agricole, atta vreme ct avem deja specialiti n Primrie i crede
c subveniile ar trebui s fie date celor care scot marfa n pia i nu o stocheaz.
Omul s-a nvat s produc roii i castravei. Cu hrtiile se mic mai greu un pic. () Ar
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

16

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

trebui simplificat chestia asta, astfel nct totul s in strict de Primrie. Aceast instituie l
cunoate bine pe productor i tie ce face acesta din urm. De ce s mai plteasc
productorul la Administraia Financiar, fiind i mai greoaie procedura? () Nu vd din asta
(n.r. - noile Camere Agricole) o soluie. Cea mai bun soluie rmne tot la Primrie. Aceste
instituii tiu i gestioneaz cel mai bine situaia productorilor i a localnicilor i, dect s
mai nfiinezi nc o structur, nc nu tiu ci directorai i directorate, mai bine mai
angajezi specialiti la Primrie, pe care noi deja i avem, a declarat Daniel Pan.
Recolta.eu: Ne-ai spus c, n Giuvrti, avei trei societi profilate pe cultura mare i
care au arendat suprafee de teren. tim ns c aceast comun este vestit pentru
legumele sale. Avei i cooperative specializate? Dac da, care sunt problemele cu
care se confrunt aceast form de asociere?
Daniel Pan: Avem o cooperativ agricol care se numete Tomato Prod SRL,
specializat pe producia de legume, varz, roii i castravei. La ora actual, n cooperativ
sunt 44 de membri cu drepturi depline i avem i posibilitate de extindere. Chiar dac exist
aceast soluie, pentru a aduce noi membri este foarte greoaie hrograia. Trebuie practic
refcut procedura la Registrul Comerului.
Recolta.eu: Nu ne-ai vorbit de ferma dumneavoastr. Ce suprafee cultivai?
D.P.: mpreun cu familia mea dein cinci hectare de teren. Din acest total, pe o suprafa de
30 de ari cultivm legume n spaiu protejat, n solarii tip tunel. ntr-o parte din ele realizm
un ciclu de trei culturi pe an, cum ar fi una de salat i dou culturi de roii sau una de
salat, una de roii i una de ardei.
Recolta.eu: Ce fel de material semincer utilizai?
D.P.: Noi achiziionm n mod frecvent semine de legume de la IndAgra. Din pcate ns,
suntem nevoii s cumprm doar semine din Bulgaria, Olanda i Frana. i asta din cauz
c productorii autohtoni n-au mai putut ine pasul cu piaa. Am spus c achiziionm
semine din Bulgaria pentru c produsul final este deosebit de apreciat de ctre cumprtorii
din pia. Este vorba de acele tomate uguiate.
Oamenii deja tiu s fac diferena dintre roiile bulgreti i celelalte pe care le punem
pentru perioada de var i care provin din seminele olandeze ori franuzeti. Acestea rezist
mai bine pe perioada cald la condiiile de transport.
Recolta.eu: Care sunt problemele cu care se confrunt productorul din Giuvrti?
Nu ai fost foarte darnic n explicaii, puin mai devreme. tim din surse sigure c sunt
discuii pe tema productor autorizat prin Msura PNDR 141 vs. legumicultor deintor
de certificat de productor.
D.P.: Noi suntem singura comun din jude care are cele mai multe proiecte depuse pe
Msura 141, mai exact 150 la numr, dintr-un total de 700 de productori existeni. Toi
aceti fermieri s-au autorizat i nu mai primesc de la Primrie certificat de productor. Ei au
borderouri sau avize de expediie i vnd n baza acestor documente. Procedurile sunt ns
greoaie pentru ei, din cauz c trebuie s depun documentaie n fiecare an. tii cum este.
Omul s-a nvat s produc roii i castravei. Cu hrtiile se mic mai greu un pic. Cu toate
c nu este mare lucru, mi se pare c totui ei intr undeva n necunoscut.
Cred c ar trebui simplificat activitatea aceasta, astfel nct totul s in strict de Primrie.
Instituia Primriei l cunoate bine pe productor i tie ce face. De ce s mai plteasc un
productor la Administraia Financiar, fiind i mai greoaie procedura?
Recolta.eu: Muli spun c noua Camer Agricol ar fi soluia la problemele de acest
gen. Ce prere avei?
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

17

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

D.P.: Nu cred... nu. Nu vd din asta (n.r. - noua Camer Agricol) o rezolvare a problemelor.
Cea mai bun soluie rmne tot la Primrie. Primriile tiu i gestioneaz cel mai bine
situaia productorilor i a localnicilor i, dect s mai nfiinezi nc o structur, nc nu tiu
ci directorai i directorate, mai bine mai angajezi specialiti la Primrie, pe care noi deja i
avem. n Giuvrti, avem deja doi oameni care lucreaz la Registrul Agricol i pe care i-am
putea reprofila.
Recolta.eu: Ce prere avei de propunerea ministerului Agriculturii de a emite carduri
de productor? Care este procedura actual de emitere a certificatelor de productor?
D.P.: Cum st treaba acum. Omul nti vine i depune o cerere la Primrie, prin care i
exprim dorina de a beneficia de certificat de productor i prin care i prezint structura de
culturi pe care el o deine. La Primrie se nfiineaz o comisie care merge la faa locului,
verific culturile pe care productorul le-a solicitat n cererea respectiv i, apoi, se
elibereaz certificatul de productor cu nite cantiti estimate.
Acest certificat de productor nu se elibereaz dect pe numele titularului de teren, la care
poate s mai treac pe certificatul de productor unul dintre memebrii gospodriei fiu, fiic
etc, nu rude ndeprtate din alte orae, spre exemplu.
Pe de alt parte, prin ideea asta cu cardurile de productor se bat cmpii. Eu sunt
productor, trebuie s produc. Comerciantul este comerciant, s-l lsm s vnd. S-i
lsm pe fiecare n parte s-i fac treaba. Facem carduri, facem certificate, toat lumea
fuge, face dublu borderou, cu unul se pleac pe drum, cu altul Dumnezeu mai tie ce se
face.
Aa cum am mai spus, trebuie s-i lsm pe cei care vor s produc, s-o fac. i autorizm
ns, pentru c fermierul trebuie s-i asume i o anumit rspundere atunci cnd produce i
apoi scoate n pia, din punct de vedere fitosanitar. Altfel, el va face totul dup ureche.
Ideea cu cardurile, n sine, este bun pentru cei care vnd n pia. ns, n schimb, cel care
produce, nu poate vinde i n pia. S fie clar. Ei trebuie s se ocupe de plante, aib grij de
ele, s fie tratate etc.
Problema este alta. n momentul n care ai plecat de acas cu marfa conform legilor actuale,
cu aviz de nsoire a mrfii n care este specificat locaia ctre care te deplasezi, marfa nu o
mai poi vinde dect cu cas de marcat sau pe factur. Or, nu vrea nimeni s cumpere marf
pe factur.
Aceasta este aberaia sistemului. M-ai pus s m autorizez c am obinut 1.500 de euro pe
an i nu-mi mai cumpr nimeni produsul cu factur. Bineneles c marfa se vinde... fr
documente.
Recolta.eu: Ai ncercat s gsii soluii la problemele pe care ni le-ai prezentat? Ai
ncercat ca, mpreun cu membrii Tomato Prod s v gndii la un proiect de act
normativ pe care s-l naintai Ministerului Agriculturii?
D.P.: Soluia o putem gsi mpreun cu Camerele Agricole existente, cu reprezentanii
Ministerului de Finane, cu reprezentanii MADR i comercianii (cei de bun credin).
Numai mpreun putem gsi o soluie, pentru c, fiecare, i spune punctul de vedere.
Prerea mea c dac am construi n zonele de producie a legumelor ceva de genul burs
de mrfuri, nite hale cu o anumit temperatur s rceasc legumele, s-ar rezolva multe
dintre problemele fermierilor. Acolo, fiecare productor sau asociaie i-ar putea vinde lotul
de marf. Ar fi nemaipomenit s existe cel puin un centru de preluare a mrfii la dou
localiti, cu un maximum de stocare de 100 de tone. Fiindc nu exist aceste centre i nici
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

18

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

utiliti, procesatorii de legume nu vin aproape de productori. S-a ncercat ceva de ctre
firmele particulare de consultan, pe Msura 322, ns doar au ppat banii i n-au fcut
nimic.
Recolta.eu: Ce prere avei de actualul sistem de subvenionare? Este el unul echitabil
n Romnia?
D.P.: Eu nu sunt de acord cu subvenia, dect pentru cei care scot produsele n pia. De ce
s mi se dea mie subvenie i eu s pun grul n hambar? Eu, ca legumicultor, primesc plat
doar pe suprafa. ns, dac eu a ti c primesc subvenie i pe kilogram, 50 de bani, un
leu, atunci a scoate un produs mai ieftin pe pia.
Recolta.eu: Suntei un om tnr. Avei timp s v mai i relaxai mpreun cu familia,
dup truda de un an de zile?
D.P.: La noi, n Giuvrti, este un caz fericit c nc au mai rmas ceva tineri. Nu numai la
noi, ci n general, oamenii de la ar nu-i permit s plece la mare sau la munte, nici mcare
cte-o sptmn. Cultura pe care o lucrm nu-i las s plece de acas. Aceasta trebuie
udat, tratat, aerisit. Trebuie acordat o atenie mare la vntul i ploaia care bat pe solar.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

19

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

10. Investiii serioase n legumicultur, la Botoani


Sursa: http://www.recolta.eu/investitii-serioase-in-legumicultura-la-botosani/

Investiiile n agricultura judeului Botoani continu. Dup ce a pus pe rod o livad de


meri, omul de afaceri Traian Popa a investit n producia de legume n comuna Sulia,
unde pe cteva hectare produce legume, att n cmp ct i n solar.
Pe 800 mp, omul de afaceri a construit un solar n care a pus roii, ardei i gogoari.
Sptmna trecut, rsadurile au fost puse n cmp deschis, aproape 5 hectare.
Am muncitori care au lucrat n strintate, mai ales n Italia, i spun c aa ceva nu au vzut
dect acolo. E drept c este pentru prima dat cnd se face aa ceva n judeul Botoani pe
o asemenea suprafa, a declarat Popa pentru cotidianul regional Evenimentul.
Rsadurile produse n solarul propriu au fost puse n cmp, apoi au fost montate instalaiile
pentru irigarea prin picurare i zona a fost acoperit cu folie agricol.
Pe lng cele cteva hectare de ardei i roii, omul de afaceri Traian Popa a mai pus anul
acesta i 10 hectare de ceap i 5 de usturoi.
Pentru a da umiditatea necesar usturoiului, investitorul a achiziionat i o arip de ploaie.
Oprete lumea pe strad i se uit cum irigm. Muli spun c nu au mai vzut aa ceva, alii
c nu credeau c vor mai vedea irigat astfel la noi n Botoani, a completat omul de afaceri
Traian Popa.
Acesta a precizat c n 2012 va extinde i capacitile de depozitare a fructelor i legumelor.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

20

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

11. Profit din coriandru i mutar


Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-medicinale-si-aromatice/480plante-aromatice/13219-profit-din-coriandru-si-mustar.html

Un fermier din Agigea scoate profit din coriandru si mustar pentru care are cerere atat
in tara cat si in strainatate.
Lamureanu, de profesie zootehnist, seamana in fiecare an circa 100 de hectare de mustar si
coriandru, iar chiar daca are ani mai prosti, tot obtine cat sa fie rentabil. Mustarul se cultiva
devreme primavara, undeva la inceput de martie, in general pe terenuri in care au fost
semanate in anul anterior cereale. Plantele sunt rezistente la seceta, dar sunt sensibile la
boli, motiv pentru care si trebuie facute 1-2 tratamente.
Recoltatul se realizeaza la nceputul lunii iulie. Costurile pentru infiintarea si intretinerea unui
hectar ajung in general la circa 2.000 de lei. Si la coriandru, tehnologia este aproape la fel,
cu observatia ca perioada de vegetaie este mai mare, respectiv 5-6 luni.

La o productie de peste o tona la hectar, in


conditiile in care vinde mustarul cu 625 de euro
pe tona, iar coriandrul cu vreo 420 de euro,
Lamureanu se declara multumit. Nici de
cumparatori nu duce lipsa, mustarul il vinde in
tara, dar si in tarile vecine, in timp ce coriandrul
ajunge pana in China, Coreea sau Indonezia,
tari cu un consum mare de condimente.
Daca seceta va persista si nu va putea semana
in toama rapita, Lamureanu se gandeste ca la
anul sa mareasca suprafetele cu mustar si
coriandru.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

21

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

12. Cel mai bogat fermier din Romnia este legumicultor


Sursa: http://www.agrointel.ro

Horia Culcescu este cunoscut ca fiind cel mai mare producator de conserve din
legume si fructe din Romania, cu o avere de 180-200 de milioane de euro.
Culcescu este de profesie inginer agronom si are afaceri in agricultura, viticultura, si
domeniul imobiliar. Culcescu detine nu mai putin de 230 de hectare de sere si 1.200 de
hectare de vie

In urma cu trei ani, Culcescu a investit 15 milioane de euro intr-un complex modern de sere
incalzite pe un amplasament de 13 hectare, la Pipera. Omul de afaceri are in portofoliu mai
multe firme cu activitati In domeniu, In special In zone apropiate Capitalei: SC Leoser (sere
cu o suprafata de 90 de hectare n localitatea Popesti-Leordeni) si Berser (un complex de
sere langa cartierul Berceni din Bucuresti). De asemenea, detine mai multe ferme de
legume la Turnu-Magurele, Isalnita si Craiova. O alta companie detinut de Horia
Culcescu este Leader International din Caracal, infiintata n 1994, producatoare de
conserve din legume. In ultimii ani, Horia Culcescu a investit peste 20 milioane de euro in
plantatia de vie, de pe malul Dunarii, de la Ostrov. Domeniile viticole detinute de omul de
afaceri insumeaza aproximativ 1.600 de hectare, din care 1.200 de hectare sunt plantate cu
vita-de-vie. Compania dispune de o fabrica noua, cu o capacitate de depozitare de 130.000
de hectolitri de vin pe an, in urma unei investitii de circa cinci milioane de euro.
Culcescu a anuntat ca are semnate contracte de livrare a peste 20% din vanzarile de rosii
unor lanturi comerciale precum Metro, Real sau Carrefour. Romnia este dependenta de
importurile de legume, mai ales n extra sezon. Pentru a acoperi necesarul intern, ar fi nevoie
de 2.000 hectare de sere, fata de numai 420 hectare, cat exista in prezent in Romania.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

22

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

13. n Romnia poi ncepe de la zero o afacere n agricultur


Sursa: http://www.lemonde.fr

Maxime Laurent a terminat colegiu agricol in Chateudun, Franta, in 2009. Apoi, el a incarcat
cateva camioane cu masini agricole si a pornit spre Macesu de Sus, un sat din sud-vestul
Romaniei.
Intrebat ce la determinat sa plece in tara noastra, el a spus: "Parintii mei conduc o ferma de
300 de hectare in Beauce Ei au vrut sa se extinda, dar nu au put sa astepte o viata intreaga
sa cumpere pamant de la vecini lor si au hotarat sa mearga in alta parte
Cazul sau nu este ceva neobisnuit: Romania, cu cele 15 milioane de hectare de teren agricol
atrage mii de fermieri britanici, danezi, francezi, germani, italieni si spanioli in urma aderarii la
UE n 2007.
Parintii lui Laurent au decis sa investeasca in terenuri la Macesu si de a profita de fluviul
Dunarea, care este in apropiere. Fiul lor, care a dorit intotdeauna sa fie fermier, este
incantat. "La varsta de 19 ani, m-am gasit responsabil de o ferma de 1.400 de hectare",
explica el. "Pentru a realiza ceea ce am facut aici, in ultimii trei ani ne-ar fi luat mai multe
generatii in Franta unde investitiile initiale sunt colosale... Aici poti face o multime de lucruri
cu resurse destul de limitate."
La Macesu el cultiva grau, orz, floarea soarelui si rapita. Are 5 angajati care lucreaza pe
patru tractoare, doua combine de recoltat. A importat si doua silozuri din Franta, fiecare cu o
capacitate de stocare de 2000 tone. Dar Laurent este ambitios si vrea sa profite de
subventiile europene. El intentioneaza sa ajunga la o capacitatea de 7.000 de tone si sa irige
500 de hectare de teren. Maxime Laurent este acum casatorit cu o olteanca, au casa in sat,
un apartament la Craiova si planuiesc sa mai ridice o casa, pe terenul agricol.
"In Europa de Vest nu este loc pentru tineri," spune Christian Hani, un alt fermier de 29 de
ani. "Aici puteti incepe de la zero si cred ca este foarte important pentru tineri de a face ceva
nou.".

Acest articol a aparut initial in www.lemonde.fr

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

23

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

14. Productorul romn cu cea mai mare suprafa de sere din Europa
Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info

Oana Belu, consilier in cadrul Leoser, spune ca suprafata cu 90 de hectare cu sere


reprezinta cea mai mare din Europa detinuta de un singur producator.
Datele citate de Oana Belu mai arata ca in Romania exista in total 150 de hectare de sere.
Actionarii Leoser sunt Vasile Geambazi (50%) Horia Culcescu (14,97%) si Marin
Culcescu, conform informatiilor de la Registrul Comertului. Potrivit presei, se pare ca in
spatele intregii afaceri s-ar afla Gigi Becali care ar fi cumparat serele cu aproximativ 40 de
milioane de euro.
Producatorul de legume Leoser,-estimeaza ca va realiza anul acesta o recolta record de
18.000 de tone de castraveti si 4.500 de tone de rosii, cantitatea intreaga de produse fiind
deja contractata. Potrivit datelor furnizate, productivitatea este de 200 de tone la hectare
pentru castraveti si 100 de tone la hectar pentru rosii anul acesta.
Leoser asteapta in acest an o cifra de afaceri de 52 mil. lei (aproape 12 mil. Euro). In cadrul
firmei lucreaza 500 de angajati, atat in regim sezonier cat si full time. La conducerea
companiei se afla inginerul agronom Victor Nitu.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

24

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

15. Bani frumoi din plantaiile de ctin


Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/plante-medicinale/636-catina/1966-bani-frumosidin-plantatiile-de-catina.html
Ati auzit vreodata de catina? Probabil ca da. Dar vati gandit vreodata ca ati putea cultiva micutul
arbust si sa mai scoateti si bani din asta? Probabil
ca nu.
Daca nici macar nu ati auzit noi va spunem ca
arbustul de catina este un pomisor fructifer,
cunoscut ca facand parte din flora spontana a
Romaniei, care se utilizeaza deopotriva in
industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar
si ca planta ornamentala.

In Romania se cultiva pe suprafete insemnate in judetul Bacau. In Arad a fost introdus de


familia Corina si Lucian Uncu, doi tineri din Nadab. "Am auzit de la televizor de acest arbust
si ne-am gandit sa plantam si noi. Acum cativa ani am reusit sa facem primii pasi si am
infiintat firma Dano Plant SRL" au spus tinerii fermieri.
In Romania sunt multe plantatii, insa putine sunt pe rod, pentruca intra pe rod abia dupa 5
ani. Plantatia de la Nadab este destul de mica, pe 4,15 ha, insa familia Uncu dar mai sunt
pregatite pentru catina alte 7 ha. "Este o planta foarte cautata, cu mare cerinta la export,
exista piata pentru asta. Dar costa mult. Infiintarea culturii a costat 25000 de euro, inclusiv
pentru sistemul de irigare si imprejmuiri, care nu se pot face decat cu gard viu pentru a primii
certificarea. Plantele au costat 1 euro/bucata. Si intretinerea este destul de anevoioasa si de
costisitoare pentruca necesita irigare si utilaje performante" ne dezvaluie fermierii.
Teoretic, catina se adapteaza la orice fel de sol, dar familia Uncu spune ca nu le-a fost
simplu. "Am invatat pe pielea noastra si am ingrijit plantatia doar cu familia noastra. Pe viitor,
insa, vom face angajari."
Sistemul ecologic de certificare presupune ca arbustii de catina sa fie sapati din 3 in 3
saptamani. Recoltarea se face manual, prin tunderea de lastari. Dupa taiere, lastarii se
introduc intr-un tunel de congelare, care costa 30 000 de euro. Acolo bobitele cad de pe
lastari. Pe urma bobitele sunt mutate in camera de frig. Si abia dupa aceea sunt gata de a fi
valorificate pe piata.
Rezultatele muncii? Ei bine, acestea vin doar dupa cativa ani. Plantatia de la Nadab este in
anul trei si se preconizeaza o recolta de o tona/ha. Din anul 5, plantatia va produce 20 de
tone/ha. Care se vinde cu 1000 euro/tona. Deci bani frumosi, dar greu de obtinut.
Rentabilitatea apare doar la cultivarea a minim 10 ha de teren.

CONTACT
Adresa: Sat. Nadab,Str. Octavian Goga, Numar: 37, Oras Chisineu Cris, Cod: 315101
Judetul: Arad Fax: 0040-257-352-875

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

25

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

16. nfiinarea unei plantaii de cpuni


Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/pomicultura/463-arbusti-fructiferi/capsuni/2730infiintarea-unei-plantatii-de-capsuni.html
SC BIO PLANT SRL ofera intreg sprijinul pentru
infiintarea unei plantatii de capsuni.

Pentru a infiinta o plantatie de capsuni aveti nevoie


de un teren fertil, fara exces de umiditate, amplasat
intr-o zona cu expunere nord-sud, terenul sa fie arat la
o adancime de 35-45cm si ar fi ideal daca s-ar putea
face o scarificare. Este nevoie de o trecere cu freza
pentru a pregati terenul in vederea plantarii.

BIO PLANT Seleus foloseste un sistem de cultura pe bilon cu folie de plastic si sistem de
irigatii sub folie, materiale care rezista 3 ani in camp.
Pentru o plantatie de 1ha avem nevoie de:
40.000 stoloni de capsuni care sunt de 2 tipuri: cu plantare in martie iunie si recoltare la 60
zile dupa plantare si cu plantare in iunie iulie si recoltare in primavara anului viitor in luna
mai. Costul stolonilor pentru un ha este de 6000 7000 euro.
400 kg folie speciala pentru capsuni la pretul de 2,7 euro / kg
14.000 m system irigatii cu tub de 8 ml (22) la pretul de 1400 euro.
Preturile variaza in functie de comanda.
In aceste preturi sunt cuprinse serviciile noastre si utilajele de care aveti nevoie.
Productia va fi intre 500 gr 1 kg pe planta in conditiile in care cultura este foarte ingrijita.
Culturile pot fi infiintate si in cadrul proiectelor de cofinantare europeana.
Va stam la dispozitie cu mare placere oricand aveti nevoie.
Soiuri recomandate:
ASIA
Planta: viguroasa, rezistenta la frig, toleranta la cele mai comune boli de radacina.
Fruct: foarte mare, atractiv, forma lunga, conica, de consistenta medie si culoare rosu aprins.
Datorita nivelului ridicat de zahar, gustul este foarte bun.
Perioada de inflorire: cu 5 zile dupa Alba.
Perioada de recoltare: medie-timpurie ( la 4 zile dupa Alba ).
Utilizare: varietate preferata pentru cultura de primavara si toamna in tunele (cultura
protejata) si in camp deschis.
Puncte tari: productivitate mare, fruct foarte frumos, foarte mare si cu o aroma placuta.
ALBA
Planta: viguroasa, rezistenta la frigul iernii si la bolile de radacina.
Fruct: de marime foarte mare pana la sfarsitul recoltei, are o forma conica atractiva, fruct
consistent, culoare rosu aprins, aroma placuta.
Perioada de inflorire: timpuriu
Perioada de recoltare: foarte devreme
Utilizare: una dintre varietatile cele mai cultivate, in tunele si in camp deschis , este cultivata
primavara;
Puncte tari: perioada timpurie de recoltare, productivitate mare, fructe foarte mari pe toata
perioada recoltei,caracteristici comerciale foarte bune.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

26

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

ROXANA
Planta: foarte viguroasa, foarte rezistenta la inghetul iernilor grele si la cele mai comune boli
de radacina.
Fruct: foarte mare si uniform, foarte atractiv, forma lunga conica, de culoare rosu aprins,
valoare comerciala buna. In productia in afara sazonului, caracteristicile globale ale fructului
sunt excelente.
Perioada de inflorire: tarziu (la 6 zile dupa Alba).
Perioada de recoltare: mediu-tarziu (la 8 zile dupa Alba).
Utilizare: este o varietate foarte importanta in Italia, se cultiva primavara si toamna, in cultura
protejata sau in camp deschis . In culturile inchise (sere) au o productie excelenta care
dureaza pana in decembrie.
Puncte tari: performante mari la cules, fructe foarte frumoase, de marime maresi caacteristici
comerciale foarte bune.
MAYA
Planta: viguroasa si rustica, rezistenta la cele mai comune boli si bacterii.
Fruct: mare, foarte atractiv, de forma conica alungita, consistenta medie, de culoare rosuportocaliu aprins, aroma placuta.
Perioada de inflorire: la 2 zile dupa Alba.
Perioada de recoltare: medie-timpurie (la 4 zile dupa Alba).
Utilizare: foarte raspandita in Italia intre anii 2000-2005 in culturi protejate si in camp deschis
. Maya este potrivita si pentru solul obosit si mai putin fertil sau unde este putina apa.
Puncte tari: performante mari de recoltare datorita productiviatii concentrate.
SYRIA
Planta: viguroasa, rustica, toleranta la cele mai comune boli.
Fruct: foarte atractiv, de marime medie, forma conica, consistenta buna, de culoare rosu
intens, aroma buna. Syria are viata lunga si este foarte rezistenta la transport.
Perioada de recoltare: intermediara (intre Asia si Roxana).
Utilizare: de preferat pentru cultura in camp deschis, pentru folosirea proaspata,
Puncte tari: planta foarte rustica, fructele sunt foarte rezistente la stricaciunile provocate de
ploi. Aroma foarte buna. Potrivita si pentru procesare.ate si recoltarii foarte usoare.
ALBION
Planta: viguroasa, productivitate ridicata, rezistenta la patogeni din sol.
Fruct: mare, forma conica, de culoare rosu intens, foarte consistenta si stralucitoare. Pulpa
are o culoare rosu intens, foarte dulce si are o calitate organoleptica ridicata.
Utilizare: aceasta noua varietate cu inflorire continua este rustica si are fructe de inalta
calitate cu aroma si dulceata. Se utilizeaza mai mult ca si planta conservata decat proaspata.
Pe langa plantatiile de capsuni, Bio Plant va ofera servicii, materiale si puieti pentru
plantatiile de pomi fructiferi: mar, par, visin, cires, nuc, dar si arbusti, coacaz , zmeura, afine,
mure etc.
Plantele sunt de o inalta calitate biologica si rezistente la daunatori.
SC BIO PLANT SRL
Seleus, nr.122, Jud. Arad
Contact:
Fix 0257 895522

Mobil 0757 021960

E-mail: bioplant_horga@yahoo.com

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

27

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

17. Vnzarea direct a ciupercilor- o afacere prosper


Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/plante/ciuperci-si-trufe/12167-vanzare-directa-aciupercilor-o-afacere-prospera.html

Un producator de ciuperci din Cluj a scapat de


problema intermediarilor, vanzand productia direct
de acasa.

Am vrut s evit problema intermediarilor de la bun inceput", explica Augusta Muresan, un


producator de ciuperci din Cluj. Aceasta a inceput sa cultive Pleurotus" in urma cu opt ani. A
investit aproximativ 2.000 de euro la inceput, dupa care a hotarat sa-si dezvolte afacerea si a
mai investi din profit in decursul a cativa ani pana la suma de 20000.
Acum, suprafaa cultivata este de aproximativ 300 de metri patrati, pe trei niveluri. Zilnic
vinde de acasa aproximati 55 de kilograme cu 10 lei/kg. Augusta Muresan se lauda ca
afacerea sa nu a resimtit criza, ba chiar ca a vandut in fiecare an mai bine decat in cel
precedent.
Strada Valea Chintaului, din Cluj, unde locueste Augusta Muresan, a ajuns celebra iar
clujenii fac coada la poarta ei sau se inscriu pe lista de asteptare, pentru a-si culege singuri
buchetele de Pleurotus de pe sacii pe care cresc. Augusta are in ciupercarie in jur de 1.000
de saci de compost, pe trei niveluri.
Miceliile le cumpar din Iasi. Sporii ciupercilor se dezvolta pe boabele de porumb sau de orz.
Asamblez singura ceea ce se numeste compost - substratul pe care se dezvolta aceste
ciuperci, format din resturi vegetale, bogate in celuloza", explica femeia.
Dupa insamantare, sacii se tin la intuneric timp de trei saptamani si se uda regulat. Apoi apar
si buchetele de ciuperci, care au un gust deosebit.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

28

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

18. Grupul Brateleg- Practic legumicultura la foc continuu


Sursa: http://www.revista-ferma.ro/articole-horticultura/grupul-bratesleg-practicalegumicultura-la-foc-continuu.html

Brateleg Galai - un grup de legumicultori care a nvat din mers geografia


succesului n agricultur
n zona Bdlan, din apropierea muncipiului Galai, situat ntre Lacul Brate, rul Prut i
drumul european ce leag municipiul Galai de Vama Galai - Giurgiuleti, exist un puternic
bazin legumicol. n urm cu aproape zece ani, doi tineri entuziati au nceput cu cteva
hectare.
Dac Oreste Mndru avea ceva n comun cu horticultura, fiind economist la una din fermele
fostului IAS Galai, Daniel Ciuhureanu i-a lsat cariera didactic de profesor de geografie i
a trecut la geografia cultivrii legumelor. Acum, cei doi fermieri au ajuns s administreze
un grup de productori. Unul recunoscut de MADR.
Brateleg Grup SRL din Galai funcioneaz din anul 2008 ca grup de productori, fiind
recunoscut oficial n 2009, conform Avizului de recunoatere emis de MADR. Grupul are ca
acionari cinci societi comerciale agricole cu circa 10 ani vechime i experien n producia
de legume, cartofi, cereale, plante tehnice i furajere. Scopul urmrit este gestionarea i
valorificarea n comun a produciei agricole, n beneficiul exclusiv al membrilor.
Ceapa, principala cultur legumicol
Grupul deine o suprafa de peste 800 de hectare, situate n balt i cteva zeci, pe teras
n comuna Vntori, cultiv 250 hectare cu legume - cartof, morcov, pstrnac, elin, sfecl
roie, varz - din care ceapa ocup cea mai parte din suprafa - 165 ha. n structura de
producie intr i cultura mare - gru, porumb i soia. Principalul obiect de activitate const n
depozitarea, condiionarea i vnzarea legumelor.
Marfa este cumprat de la membrii grupului i comercializat, n special, pe reelele
naionale ale marilor retaileri. Fa de anul trecut, preurile la legume sunt mai mici cu pn
la 50 la sut. Am avut un an agricol greu, nu ne-a plouat la timp, ne-a declarat Oreste
Mndru.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

29

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Unul dintre cele mai mari depozite de legume din zon


Membrii grupului Brateleg au accesat prin programele SAPARD i FEDAR un numr de
ase proiecte pentru modernizarea exploataiilor legumicole. n anul 2009, s-a pus n
funciune o linie de condiionat legume complet automatizat, s-au achiziionat utilaje i
echipamente pentru recoltat ceap i morcov, utilaje pentru sortarea i splarea
rdcinoaselor, mijloace de transport.
ncepnd din 2010, marfa se livreaz n camioane, paletat i nfoliat, ca urmare a achiziiei
unei maini de paletat. De asemenea, oferta de legume i va prelungi valabilitatea pe tot
parcursul anului n urma construirii unui nou i modern depozit cu ventilaie i frig cu o
capacitate maxim de stocare de circa 4.000 de tone. Aici se realizeaz activitile de
depozitare, sortare, condiionare, ambalare i livrare a legumelor aduse din cmp.
Solul de balt trebuie pregtit bine
Eugen Tudose este inginer agronom, are 37 de ani i este specialistul grupului. Iat ce ne
spune: Avem terenul situat n zon de balt, rezultat din desecarea lacului Brate. Solul este
alcalin, luto-argilos, parial nisipos. Deci, un sol cu textur grea ce nu permite semnatul
direct n mirite! De aceea, trebuie s scarificm o dat la doi ani cu utilaje adecvate, iar
pregtirea patului germinativ necesit cea mai mare atenie.
Loturi de testare a hibrizilor
Membrii grupului se aprovizioneaz cu materiale de calitate de la parteneri din Olanda.
Inputurile sunt scumpe, dar dac vrei s faci producie trebuie s investeti. Ca s nfiinm
un hectar de ceap, numai seminele ne cost n jur de 40-50 de milioane de lei vechi,
pentru unul de morcov cheltuim ntre 25-30 milioane.
La acestea se adaug cheltuielile cu celelalte lucrri, cu substanele... Avem aceiai furnizori
de smn, de ngrminte, de pesticide, a precizat Daniel Ciuhureanu. Apoi a continuat:
n fiecare an, avem loturi demonstrative, amplasate pe o suprafa de 10 hectare prin care
testm hibrizii noi. Din experiena noastr, dar i din crile de specialitate, am nvat c
fiecare hibrid are doi - trei ani de stabilitate dup care urmeaz o curb descendent de
productivitate.
Profit n fiecare an
Totui, trebuie spus c Grupul de productori Brateleg face afaceri bune, este pe profit, fapt
care l ajut s fie cu drile fa de stat la zi i s scape de presiunea mprumuturilor
bancare. Marea noastr ans este c terenul este la irigat. Apa face minuni n dezvoltarea
plantelor. La nceput, cu peste trei decenii n urm, reeaua hidrotehnic a fost proiectat
pentru un singur beneficiar, iar acum, la vrf de activitate, face fa cu greu cererii de ap.
Apoi, energia electric este foarte scump, oare nu am putea i noi, agricultorii, s o lum,
ca i bieii detepi, la un tarif privilegiat? - se ntreab, retoric, Oreste Mndru. n
Bdlan, pnza freatic este la suprafa, unele solele sunt mai joase. Anul trecut, a plouat
mult i a fost nevoie s intre n funciune staiile de desecare.
Zilnic, un tir cu marf pleac spre supermarketuri
Recoltm ceap, morcov, elin. Ritmul este bun, realizm cam 100 tone pe zi. La sortat i
ambalat, ajungem i la 20 tone. Cel puin un tir ncrcat cu marf proaspt pleac, zilnic,
spre Bucureti. Este o pia bun, Capitala preia cam 40 de sut din producia de legume a
rii. Ceapa se termin ntr-o sptmn, celelalte culturi dureaz puin mai mult, dac
vremea va fi bun, cam dou-trei sptmni, declar Oreste Mndru.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

30

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Mecanizarea a redus fora de munc


Grupul de productori a absorbit fora de munc disponibilizat de la fostul IAS Galai. Zilnic,
erau pe cmp 2-300 de oameni la munc. Odat cu mecanizarea, au rmas mult mai puini.
Cam 20 de muncitori permaneni i tot atia zilieri. O parte dintre cei tineri s-a colit n
mecanica agricol, lucreaz pe maini, pe tractoare. Oamenii sunt, n general, mulumii, au
salarii bune, n jur de 15 milioane lei vechi lunar.
1 milioane de euro n fiare!
Trecnd n revist parcul tehnic, surprind un gnd rostit cu voce tare de Oreste. Iat,
mainile i utilajele, am investit n fiare peste 1,5 milioane de euro. Peste cinci - zece ani nu
le vom mai putea folosi. Va trebui s o lum de la capt. Dar, fermierul este... mndru!
Lucrat ca la carte, fundul fostului lac Brate realizeaz recolte bune, de la un an la altul. n
urm cu dou cicluri agricole s-a nregistrat i un record.
Pe o sol de cteva hectare s-a obinut aproape 70 tone de ceap la hectar, fa de cele 3040 tone, n medie. O mic parte din producia obinut aici a plecat la export n rile
comunitare. Anul acesta, exportul a lipsit, piaa intern a oferit condiii mai bune de pre, de
livrare.
Totui, una din ansele pe care Grupul de productori Brateleg nu vrea s le piard ar fi
pieele din est, ndeosebi Moldova, Bulgaria... De cinci-ase ani n balt se produc varietile
de ceap overwinter, extratimpurie, care se recolteaz n iunie i, totodat, e rezistent,
foarte cutat i cu pre bun.
Ceapa - o cultur la voia Celui de Sus
Peste ctva timp se va instala iarna. Legumicultorii se tem pentru cultura de ceap ce va fi
nfiinat. S nu nghee. Firmele asigur culturile la nceputul i sfritul iernii. Nu peste
iarn; nu asigur riscul de nghe.
n ziua documentrii noastre, activitatea din era n toi. n cmp, spre sear, recolta de ceap
de pe dou hectare era la adpost, n depozit, la sortare. Pe o sol cultivat cu soia, o
combin Claas realizase o vitez de lucru de 10 hectare. Utilajele de recoltat rdcinoase nu
aveau timp de oprire... n legumicultur este foc continuu!
Soia, o cultur prea ieftin!?
Din discuia cu cei doi administratori ai Grupului de productori, am aflat despre un fenomen
de pia, cel puin ilogic i incredibil! Cultivm i soia, avem nfiinat o suprafa de 200 de
hectare cu soia. ns, pe pia, preul este incredibil de mic, sub 1,1 lei/kg. Anul trecut a fost
de 1,25 lei/kg, n condiiile n care, pe burs, tona de soia era cotat la 500 dolari.
n Romnia se cultiv o suprafa mic, sub 50 mii de hectare. n 2010, producia medie la
hectar a fost undeva la 4.000-4.500 kg/ha, iar n acest an, 3.000-3.500 kg/ha. Dolarul s-a
scumpit n comparaie cu leul, iar preul la soia a rmas tot mic!
O explicaie ar putea fi faptul c, la ora actual, silozurile sunt pline cu cereale i floareasoarelui, Dunrea este sczut, nu au plecat exporturile! De aceea cererea este mic, pentru
c nu mai sunt libere capacitile de preluare a boabelor de soia.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

31

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Din secretele produciei de ceap


Fiecare hibrid are doi - trei ani de stabilitate, dup care urmeaz o curb descendent de
productivitate
Daniel Ciuhureanu
Daniel Ciuhureanu: Ca orice meserie, i aceasta de legumicultor se fur! Avem ansa c
n vecintatea noastr sunt exploataiile agricole conduse de Petre Grigore i Ion Popa,
fermieri recunoscui pentru produciile realizate. Aa c, am tras cu ochiul la secretele
tehnologice!
n continuare, interlocutorul ne-a expus succint cteva fiuici din examenul de tehnologie a
cepei:
Sunt folosii hibrizi olandezi de mare productivitate;
Rotaia culturii de face cu atenie, pentru ca amplasarea culturii de ceap s nu se fac pe
aceeai sol timp de patru ani;
Lucrarea de baz - artura - se execut din toamn, la o adncime de peste 25 de cm, se
grpeaz imediat, apoi se las cteva zile s se aeze pmntul sau se tvlugete;
Fertilizarea se execut fazial cu azotat, n doze de 100-150 kg/ha; cu potasiu, 150-200
kg/ha i fosfor, 200-300 kg/ha;
Patul germinativ, pregtit cu combinatorul i modelat cu mare atenie;
Semntorile trebuie reglate pentru a lucra la o adncime de 1,5-2 de cm;
Tratamentele pentru man sunt mai mult de 8-10 cu fungicide, la combaterea bolilor i
duntorilor, soluia de lucru recomandat este 500 l/ha;
Recoltarea se face atunci cnd 70% din frunze sunt vetede.
INFO BRATELEG
Principalele produse comercializate
Ceapa - disponibil ncepnd cu luna iunie - ceapa overwintering; n iulie din arpagic, iar
n august din smn. Se livreaz n saci rashel, cusui i egalizai, n greutate de 10, 15, 20
i 25 kg. Culori disponibile: galben, roie, alb. 3 sortimente de mrime: ceap mic, 3,54,5 cm, ceap potrivit, 4,5-7 cm i ceap mai mare de 7 cm.
Morcov - ncepnd cu luna iunie. Se poate livra ambalat n saci de rafie de 25 kg, n saci
rashel de 15 kg, n saci de celofan transparent, n saci gurii de 15 kg, splat sau direct din
cmp.
elina - din luna august. Se livreaz cu sau fr frunze n saci de rafie, n saci rashel,
splat sau curat.
Sfecla roie - n luna octombrie n saci de rafie, n saci rashel, splat sau direct din cmp.
Pstrnac - ncepnd cu luna august. Se livreaz n saci de rafie, n saci rashel, splat sau
direct din cmp.
Varz de toamn - disponibil pentru murat sau pentru pstrare, din luna octombrie, n
vrac, boxpalei sau n saci rashel. Principalele produse sunt ceapa i morcovul, toate livrrile
se fac de la sediul punctului de lucru i nu din cmp.
Brateleg Grup SRL Galai este format din cinci ageni economici membri - Orestagro,
Ecoagra, Agrofin Invest, PFA Tunsu Vasile i PFA Mndru Mihaela.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

32

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

19. 2 idei de afaceri de succes cu ceap


Sursa: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/ceapa/2-idei-de-afaceri-de-succes-cuceapa/
Ceapa este leguma care l-a imbogatit pe un fermier din republica Moldova dar si cea care a
creat o afacere fara lacrimi: ferma bio de productie si procesare ceapa.
Pornind de la idei simple si de la banala ceapa, iata doua afaceri de succes!
1. Ceapa leguma care l-a mbogatit pe fermierul din Cantemir
Nicolai Caireac din Republica Moldova a ajuns la concluzia ca poti dezvolta o afacere
profitabila in agricultura chiar daca este vorba de o leguma cat se poate de banala ceapa.
El s-a axat pe doua domenii: productia de ceapa destinata consumului si productia de
samanta. Semintele de ceapa au cerere atat pe piata interna, cat si pe cea din Romania,
Rusia si alte tari.
Totul a inceput in 1996 cand a infiintat o Gospodarie Taraneasca si, in timp, mica lui afacere
a crescut. Acum Nicolai este un om de afaceri cu renume atat pe plan local cat si
national.
In plus, a perfectionat metode de cultivare pe care le poate oferi si altor producatori.
Considera ca aceasta cultura are mai multe avantaje fiind o afacere profitabila, dupa cum
declara pentru stirilocale.md:

ceapa se intrebuinteaza pe larg in alimentatie si industrie;


ceapa se bucura de cerere sporita pe piata locala si pe pietele vecine;
ceapa se pastreaza bine in depozite specializate si poate fi comercializata la preturi
avantajoase pe tot parcursul anului;
cultura de ceapa este rentabila si permite obtinerea de profit avantajos;
ceapa este relativ rezistenta la temperaturi scazute si ingheturi etc.

2. Ferma bio de productie si procesare ceapa


Despre cel sau cei care stau in spatele afacerii nu am reusit sa aflam nimic dar despre ceapa
si ceea ce poate oferi Ferma de ceapa procesata, adica taiata, am aflat foarte multe lucruri
interesante. Credeam ca o astfel de afacere nu foloseste nimanui dar m-am inselat.
Iata cui se adreseaza in special produsele Fermei de Ceapa:

industriei de prelucrare a carnii / macelarii;


producatorilor de delicatese si produse tip salate;
producatorilor de produse alimentare conserve;
producatorilor de semipreparate;
furnizorilor pentru industria de catering si cantine;
pizzerilor, restaurantelor, patiseriilor
industriei farmaceutice;
industriei chimice (foile de ceapa).

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

33

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Avantajele consumului de ceapa procesata, gata de utilizare, sunt si ele demne de luat in
calcul:

folosirea 100% a produsului platit;


reducerea consumului de apa cu 30%;
reducerea timpului si a costurilor cu angajatii;
produsul ceapa taiata este gata de utilizare;
fara lacrimi ceea ce inseamna si angajati mai fericiti;
fara conservanti, ceapa este 100% bio;
reducerea gunoiului menajer.

Stiai ca:

in Egiptul antic, ceapa reprezenta nemurirea?


in prezent, cel mai mare consumator al acestei legume de pe planeta este Libia?
datorita substantelor antibiotice, ceapa este folosita ca antiseptic, emolient in infectii
faringiene si in astm alergic?
este unul din cele mai puternice hipoglicemiante, fiind in mod special recomandata
diabeticilor?

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

34

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

20. A pornit cultivnd un teren din grdina bunicii


Sursa: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/tomate/a-pornit-cultivand-un-teren-dingradina-bunicii/

Ionu Smpetrean are 28 de ani i i-a deschis o ferm pe un teren motenit de la


bunici, unde cultiv legume i fructe bio, dar i flori.
La 28 de ani, scrie ziarul Adevrul, Ionu Smpetrean deine o ferm n Sncraiul Almaului,
judeul Slaj, unde cultiv legume i fructe bio, dar i trandafiri naturali. Din 2009 i pn n
prezent a reuit s-i creeze o clientel variat, de la persoane fizice pn la restaurante i
hoteluri. De o lun, produsele lui sunt vndute i n mediul online.
Povestea tnrului antreprenor a nceput undeva prin 2007 cnd a primit motenire casa
bunicilor din localitatea Sncraiul Almaului, dar i cinci hectare de teren.
Ionu a rmas n 2009 fr un loc de munc i a decis s se dedice agriculturii. A ales s
cultive legume, fructe i trandafiri. i de aici a mai fost doar un pas pn la micul su
business, compania PrimStar Group. Am zis c, dect s atept o minune, mai bine mi pun
pe picioare propria afacere la care m gndeam de mult Ferma Grdinile PrimStar,
povestete Ionu, pentru redactorul Adevrul.
Tot n acea perioad a aflat de fonduri europene, s-a informat din diferite surse, iar mpreun
cu un prieten din Zalu au pus la punct un plan de afaceri, depunnd documentaia pentru
msura 112 Instalarea tinerilor fermieri. Lucrurile nu au decurs ns aa cum se atepta,
iar cererea de finanare nu a fost aprobat. Asta nu l-a dobort, ba din contr. mpreun cu
logodinca lui, care este de profesie economist, s-au hotrt s se mute definitiv la ar i s
se ocupe mai bine de mica afacere.
Au renovat casa btrneasc i au extins suprafaa cultivat cu trandafiri i cu legume
ecologice.
n prezent, avem n lucru un hectar i jumtate, din care pe o suprafa de 3.000 de metri
ptrai sunt plantai trandafiri, iar pe un hectar i un pic sunt cultivate legume i fructe, ne-a
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

35

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

explicat tnrul antreprenor. El i-a propus ca-n acest an s-i extind i mai mult producia,
pe alte dou terenuri care msoar 3.000 de metri ptrai.
Trandafirii, un succes
Din 2009 i pn n prezent, Ionu a investit cteva mii de euro n achiziionarea de butai, a
unei maini pentru distribuie i altor unelte. Dar i rezultatele au fost pe msur: a vndut
sute de kilograme de legume i milioane de trandafiri n Cluj i n mprejurimi.
Spre exemplu, n 2011 am reuit s vindem 700-800 de kilograme de roii, 200-300 de
buci de salat, 100-200 de legturi de ceap i multe alte produse. Sperm ca n 2012 s
se coac i fructele care au fost afectate de nghe anul trecut, ne-a prezentat Ionu bilanul.
Nu mai ine numrtoarea trandafirilor care au ajuns la clieni, dar i aduce aminte foarte
bine c cea mai mare comand a fost de 900 de flori pentru un eveniment.
n prezent, trandafirii sunt cei care i aduc cele mai mari ncasri, chiar dac se vnd n
cantiti mai mici dect legumele.
Cam 60% din ncasri provin din vnzarea trandafirilor i restul din comercializarea
legumelor bio. Dac am vorbi de volum, procentele ar fi invers, explic el. Fr s ofere cifre
privind ncasrile, tnrul antreprenor spune c este mulumit, dar c e loc de mai bine.
Roii i salat bio, la un clic distan
Ferma Grdinile PrimStar nu are angajai, dar beneficiaz de ajutorul permanent al cinciase persoane, n special membrii familiei. Este o ferm mic, iar majoritatea
colaboratorilor sunt rude. i eu m implic n toate procesele, de la cultivare pn la
distribuie. Pn la urm, aceast ferm nu este doar o afacere, este casa mea, ne-a
mrturisit tnrul. De o lun a lansat i un site pe care se pot gsi i comanda att legume i
fructe bio, ct i trandafiri, idee venit dup ce a participat la programul de instruire RuralAntreprenor, cofinanat din Fondul Social European.
Am zis c, dect s atept o minune, mai bine mi pun pe picioare propria afacere la care
m gndeam de mult. Ionu Smpetrean antreprenor

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

36

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

21. Culturi de hrean- o oportunitate pentru legumicultori


Sursa: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/culturi-de-hrean-o-oportunitate-pentrulegumicultori/

Culturile de hrean, cele din gospodariile individuale, tin de traditia legumiculturii romanesti.
Desi nu exista dovezi foarte clare, se pare ca hreanul, cunoscutinca din vremea dacilor,
facea parte din flora spontana a acestui spatiu geografic, devenind, mai tarziu, planta de
cultura. Popular, i se mai spune usturonila, ridiche salbatica, tormac. In prezent, hreanul este
tot mai mult cautat, si pe piata interna si pe cea externa, ca aliment cu gust picant, dar si
foarte bogat in uleiuri eterice, vitamina C (70mg/100 grame de hrean), vitaminele B1, B2,
enzime, glucide, minerale (fier, calciu, potasiu, magneziu), toate conferindu-i proprietati
antibacteriene, antiinflamatoare, antioxidante, antibiotice si afrodisiace. Din vremuri
stravechi, oamenii, buni cunoscatori ai remediilor naturiste, foloseau radacina de hrean nu
numai in alimentatie, dar si ca tratament al anemiei, gripei, bronsitelor, sinuzitei,
reumatismului, ca stimulent al digestiei, al metabolismului etc. In scop terapeutic a fost si
inca mai este preparat sub forma de tincturi, otet de hrean, faina de hrean etc.
Caracteristicile hreanului
Hreanul (Armoracia rusticana)se cultiva pentru radacinile sale, albe, lungi, bine dezvoltate,
care pot sa ajunga la 5-6 centimetri in diametru si 30-40 centimetri lungime.Este o planta
perena, adica traieste si rodeste mai multi ani (4-5), fara sa fie nevoie de o noua
insamantare. Este rezistent la fluctuatiile de temperatura si la seceta, desi, pentru obtinerea
unor productii de calitate, trebuie sa i se asigure umiditate constanta si spatii care sa nu fie
expuse permanent, in timpul verii, luminii puternice a soarelui (prefera locurile umbrite). Iarna
rezista la temperaturi de pana la -30 grade Celsius.
Cum se cultiva

Pregatirea terenului

Terenurile cele mai potrivite pentru cultura hreanului sunt cele argiloase, usor alcaline,
bogate in humus. Inainte de cultivare, solul va fi amenajat, arat (la 40-50 centimetri
adancime), desfundat, afanat, imbogatit cu ingrasaminte naturale (gunoi de grajd). Este bine
ca fertilizarea terenului sa se faca toamna, iar celelalte lucrari, primavara, inainte de
transplantarea rasadurilor sau de plantarea butasilor. Umiditatea trebuie sa fie ridicata si
constanta, dar nu exagerata.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

37

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Plantarea

Cea mai potrivita metoda pentru realizarea unei recolte bogate si sanatoase consta in
obtinerea, mai intai, a rasadurilor. Se sectioneaza radacinile de hrean in fragmente de 5-10
centimetri lungime si 1-2 centimetri grosime, care se planteaza (in sera sau in solar), intr-un
amestec de mranita si nisip. In aproximativ 3-4 saptamani, acestea prind radacini si apar
primii lastari. Se transplanteaza rasadurile, la inceputul primaverii, pe suprafata destinata
culturii de hrean, pe randuri paralele, aranjate la o jumatate de metru unul de altul, si cu o
distanta de 30-40 de centimetri intre rasaduri. Dupa ce planta a crescut suficient, pentru a
stimula cresterea radacinilor, se copilesc (se taie) lastarii laterali, lasand doar cateva frunze
care sa asigure dezvoltarea si hranirea plantei.

Butasii de hrean, taiati oblic in partea inferioara, pot fi plantati si direct, pe terenul de cultura,
in rigole de 8-10 centimetri adancime, presandu-se bine solul in jur, acoperindu-i cu un strat
de 4-5 centimetri de pamant. Perioada cea mai buna pentru aceasta operatiune este
primavara, in lunile martie-aprilie. Periodic, se plivesc buruienile si se copilesc frunzele.
Pentru o suta de metri patrati de cultura este nevoie de aproximativ 4-5 kilograme de butasi
(daca luam in calcul butasii mai mici, de circa 5 centimetri). Plantat in felul acesta, hreanul
poate fi recoltat toamna, dar si mai bine, in primavara urmatoare, cand recolta va fi mult mai
buna. In medie, din astfel de culturi de hrean se obtin 3-4 kilograme pe metru patrat. La
culturile de hrean pe suprafete mari, productia ar trebui sa fie de 10-20 de tone la hectar.
Conditii de pastrare
In functie de cantitatea de recolta obtinuta din culturile de hrean, acesta se poate pastra in
silozuri sau ingropat in nisip, precum morcovii sau alte radacinoase, in cazul in care nu se
comercializeaza/consuma imediat, in stare proaspata.
Oportunitati de afaceri
In tara vecina, Ungaria, in 2009, un grup de legumicultori au obtinut un certificat de origine
protejata pentru o specie de hrean din regiunea Hajdusag, obtinuta prin butasire, pe care o
cultiva in straturi inalte, cu o buna productivitate. Acesta are caracteristici asemanatoare cu
ale hreanului romanesc, singura deosebire fiind ca are un gust mai putin iute. In mod similar,
au dobandit recunoasterea pe piata europeana si legumicultorii din districtul german
Radkersburg, cu o specie de hrean pe care o comercializeaza sub denumirea de
Steirischer Kren.
In Romania, desi traditia cultivarii hreanului in gospodariile individuale este foarte veche,
deocamdata nu exista culturi de hrean pe mari suprafete, in pofida faptului ca investitiile
sunt mult mai mici decat in cazul altor culturi (putandu-se accesa si fonduri europene
nerambursabile). Comercializarea in stare proaspata si, eventual, proiectarea unor linii de
prelucrare in vederea obtinerii produselor derivate ar putea aduce un profit semnificativ, intro perioada relativ scurta de timp.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

38

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

22. Cum se cultiv goji: Proprietarul celei mai mari plantaii bio din Europa i
povestete experiena.
Sursa: http://agro.afacereamea.ro/pomicultura-2/fructe-de-padure/goji/cum-se-cultiva-gojiproprietarul-celei-mai-mari-plantatii-bio-din-europa-isi-povesteste-experienta/

Doamna Erzsebet Kolbaszer, din Carei, a povestit redaciei agrointel.ro propria experien n
creterea plantei de goji.
Am o plantatie de 2,5 ha de goji, cu plante din pepiniera proprie, cu plante cu care sunt in
curs de omologare ca soi si sper ca pana in toamna sa ajung la minim 5 ha. Goji este o
planta nepretentioasa la sol, rezista la seceta si frig, mai ales soiul de Licyum barbarum
experimentat de mine, care provine din Canada, statul Alberta, unde vara sunt +45 grade si
iarna -45. Dar asta nu inseamna ca daca vrei si productie, sa nu-i asiguri un Ph cat mai mare
solului. () Toate astea in cultura bio, fara chimicale, caci tinta este industria farmaceutica si
exista o cerere emergenta pe piata mondiala, deoarece chinezii folosesc tot felul de otravuri
ca insecticid. n 2011 s-a ars in portul Roterdam incarcatura a 5 vase pline cu fructe goji,
deoarece s-au descoperit urme de DDT.
Eu am experimentat toate modurile de inmultire, seminte, butasi, ba chiar cu ajutorul SCDP
Cluj, metoda in vitro, dar din pacate este foarte greu si anevoios sa-i inmultesti si sunt foarte
sensibili in primul an. Nu folosesc de loc chimicale la fertigare si nici insecticide, deoarece
potentiali clienti, dupa ce voi avea productie ca lumea, vor fi cei din industria farmaceutica. In
toamna anului trecut mi s-a aratat recolta si am obtinut fructe, am facut zeama, fructe uscate,
ba chiar si gem si din frunzele si vlastarii tineri rezultate din taierea de rarire, am facut ceai
verde, o raritate ce nu se gaseste nici la Plafar sau alte magazine de produse bio.
Intr-o plantatie semi intensiva, cum este cazul la mine, intra cca 1000-1200 buc de plante/ha
si intr-o plantatie intensiva cca 3000 buc, deci pentru o plantatie inseamna, un numar de
50000 buc, in primul caz si 120000 in cel de-al 2-lea, deci un numar impresionant de plante
goji, bineinteles viguroase si sanatoase ce se pot planta intr-o plantatie, de catre o firma ce
vrea sa aiba profit. Investitia, pentru o plantatie este destul de mare, cca 30000 de euro/ha,
amenajarea terenului, fertilizarea ei, irigarea, ingradirea (foarte important contra iepurilor in
perioada toamna-iarna), achizitionarea materialului saditor, al carui pret incepe la 10
euro/buc, plante fara certificat european de calitate si conformitate, deoarece sunt aduse din
China. Momentan cei mai mari importatori si distribuitori de plante goji din Europa sunt firma
Konfitee din Germania si Nursery Benelux din Olanda, care nu pot face fata cerintelor in
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

39

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

crestere de pe piata europeana, piata emergenta, deoarece in China nu sunt respectate


normele asupra insecticidelor cerute de EU, care are in plan sa sprijine aceste culturi.
Momentan, cea mai mare plantatie, este in Spania, ce are 12 ha si este singura firma ce
livreaza fructe proaspete in caserole pe piata momentan, ce livreaza fructe pentru industria
alimentara pentru gemuri si are in planul de extindere introducerea de tehnologie bio pe
cateva ha, pentru a corespunde cerintelor din industria farmaceutica.
Material saditor se gaseste si la lanturile de magazine Hornbach, Obi, la diferite dimensiuni si
varste, pentru gradini hobby si chiar sunt producatori autohtoni de plante. Marin Constantin
din Mogosoaia si Popa Cristian din Dragasani, care obtin plantele din seminte, ce se pot
comanda si de pe net si pe care multi au incercat-o, cu rezultate diferite, mai mult negative.
In mare asta pot sa va povestesc despre planta goji, pe care sper sa o cunosc in cativa ani,
caci nu se gaseste nici o documentatie sau descriere, doar vagi generalitati, preluate
copy/paste de toti care isi dau cu parea si sfaturi, iar site-urile chinezesti despre cultura goji,
mai mult te dezinformeaza, deoarece nu au nevoie de concurenta.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

40

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

23. Shiitake- Regele ciupercilor face producie la Gherla


Sursa: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/ciuperci/shiitake-regele-ciupercilor-faceproductie-la-gherla/

Daniel Molnar (47 de ani), din Gherla, pleac n fiecare diminea la serviciu, la o firm care
se ocup de repararea i ntreinerea motocicletelor. Tot zilnic, dup terminarea programului,
n loc de odihn, se suie n main i pleac la apte kilometri de locuina sa, la ferma de
ciuperci.
Cultiv pe tulpini de carpen i stejar o ciuperc Shiitake (denumit i Regele ciupercilor
sau Monarhul ciupercilor), rar ntlnit la noi, o ciuperc cu virtui terapeutice, provenit din
Asia, i care se regsete i n meniurile marilor restaurante.
Afacere de criz
Cultivatorii de ciuperci Shiitake din Romnia se numr pe degetele de la o mn. Este mai
dificil de cultivat i are o productivitate sczut comparativ cu alte soiuri de ciuperci. Daniel
Molnar este unul dintre puini cultivatori din Romnia i a ajuns s produc Shiitake dup ce
s-a gndit ndelung cum ar putea face i altceva dect cei din jurul lui, ntr-o perioad n
care criza i periclita veniturile familiei.
n urm cu cinci ani, Daniel Molnar i-a cumprat o bucat de pmnt de 1.500 metri ptrai
n ideea de a-i construi o caban de vacan. Terenul achiziionat era unul n pant, fr o
expunere propice pentru agricultur.
Daniel Molnar i familia sa erau ncntai c au propria parcel de teren la ar i au unde
merge pentru a evada din cotidian.
i eu i soia ne-am ncpnat s ncercm s facem agricultur pe acest teren, s
producem legume i fructe pentru consumul propriu. Am plantat vreo 40 de pomi fructiferi
(meri, peri, cirei, caii i pruni), zmeur, dar i unele legume. Pe urm, m-am gndit c
trebuie s ncerc s fac altceva dect cei din jurul meu. Ideea era s ncerc s fac ceva, cu
resursele de care dispun (bani puini, teren mic, lips de experien n domeniu agricol) i la
final s-mi genereze un venit suplimentar.
M-am gndit la mai multe proiecte interesante: solarii nclzite pentru producie de
zarzavaturi, tomate, ferm de melci, ferm de producere a compostului de rm (biohumus),
ciupercarie clasica-champignion, pleurotus-n spaiu protejat, producie de crizanteme, ferm
de lipitori, ferm de creterea ginilor de ou sau curcani. Aa am ajuns la Shiitake,
povestete Daniel Molnar.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

41

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Am rscolit internetul i crile de specialitate pentru a m documenta


Operator n industria lemnului este profesia de baz a lui Daniel Molnar, meserie pe care a
practicat-o dup terminarea stagiului militar. Spune c a fcut parte dintr-o familie srac,
ns tot timpul a ncercat s nvee lucruri noi. A ajuns s practice croitoria, a ctigat o
perioad bani buni cu aceasta ndeletnicire, i-a luat main nou, dar a venit criza i
veniturile familiei s-au diminuat. Autodidact convins a nvat sculptur n lemn, fotografie,
tie s lucreze foarte bine cu computerul.
Am ncercat s m adaptez situaiei i vremurilor! Din vara anului 2010, am nceput s
rscolesc internetul n cutare de idei. Am achiziionat tot felul de cri de specialitate legate
de activitile mai sus menionate. La un moment dat, n una din crile cu ciuperci ale
doamnei Ioana Tudor am gsit descris varianta de cultur a ciupercilor Pleurotus pe
buteni. Era interesant i am considerat c o parte nsemnat din terenul meu era destul de
potrivit pentru aa ceva. Pdurea e foarte aproape, lemnul relativ ieftin, tehnologia accesibil
posibilitilor mele. Eram foarte hotrt s demarez n primvara lui 2011 aciunea. La un
moment dat, la tv, la o emisiune pe teme culinare, mi-a atras atenia ciuperca Shiitake.
Tehnologia de producere a ei pe buteni era foarte asemnatoare cu cea a Pleurotusului.
Faptul c are caliti gastronomice i medicinale mult superioare acestuia, plus c nu exista
ofert nsemnat pe piaa noastr m-a determinat s-mi ndrept atenia spre aceasta. Din
acel moment, am stat cu google-ul sute, poate mii de ore cutnd informaie despre
Shiitake, a relatat cultivatorul de ciuperci din Gherla.
Att soia, ct i fiul, student la Politehnic, l-au susinut pe Daniel Molnar, fie cu traducerea
textelor necesare din documentaie, dar i cu munc brut, pentru c cultivarea ciupercii
Shiitake pe buteni este una complicat i care necesit i mult efort.
80 de guri n fiecare butean
Cultura de ciuperci Shiitake de la Gherla se dezvolt din 2011 pe 130 de buteni de carpen
i stejar. Din februarie, nc 300 de buteni au fost pregtii pentru inoculare cu miceliu de
Shiitake. Pentru urmtorii doi ani, ambiia lui Daniel Molnar este extinderea culturii la 2.000
de buteni.
E greu, nu-mi permit s angajez zilieri. Toat munca o fac eu cu soia, iar fiul ne mai ajut
de vineri pn luni cnd vine de la facultate, de la Cluj. Sunt de fcut ntre 50 i 80 de guri
n fiecare butean cu lungimea de 110 centimetri: Apoi se umple cu miceliu i se sigileaz cu
cear. Problema e c doar n acest sezon e indicat a se face aceast operaiune.
Butenii se taie proaspei din pdure, n februarie i se pot inocula pn cel trziu la sfrit
de aprilie.Dup care se stivuiesc suprapui la umbr i/sau la ntuneric, se acoper i se ud
periodic, astfel nct s nu scad umiditatea din ei sub 30%. n acest fel se va produce
incubarea miceliului n butean. Faza e gata cnd capetele buteanului devin albe, mpnzite
cu un aa zis mucegai, spune Daniel Molnar.
Producie la 6 luni dup inoculare
Producia de ciuperci Shiitake de la Ghela este de un kilogram pe butean. Nu este o
variant de cultur foarte productiv, dar e mai puin costisitoare dect varianta de cultur pe
rumegu.
Produsul final e bio i, conform manualelor de specialitate, de calitate superioar celui
produs pe rumegu, n mediu controlat, susine Daniel Molnar.
Legat de costuri, la 130 de buteni, cultivatorul de ciuperci din Gherla, a utilizat 30 de litri de
miceliu (17 kilograme) 280 lei; butenii 400 lei; 19 kg parafin brut pentru lumnri
190 lei. Consumul la varianta cu capetele butenilor ceruite ajunge undeva la 100150gr/butean.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

42

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Ceara, dei nu i-am dat importan iniial, s-a dovedit a fi de luat serios n calcul deoarece
dac se folosete ceara de albine, aa cum sugereaz americanii n lucrrile lor, costurile
sunt mari. Eu am renunat la ea cnd am realizat c exist un consum destul de nsemnat,
mai ales c am ceruit i capetele butenilor, locurile pe unde umiditatea se elimina cel mai
rapid. Am folosit i folosesc parafina brut pentru lumnri, a menionat Daniel Molnar.
Preul de vnzare al acestui tip de ciuperc e unul destul de ridicat att la noi, ct i n lume.
Dei e a doua ciuperc cultivat pe plan mondial, dup Champignion, de exemplu, la noi n
supermarket-uri ajunge la 78 lei/kg, congelat. La magazinele bio de pe net, preul variaz
ntre 60 i 100 lei/kg proaspete i 40 -75 lei/50 grame, deshidratate.
Eu am reuit s vnd unui italian ce are restaurant n zona Gherla cu 8 euro/kg ciuperci
Shiitake proapete. Cantiti mai mici am reuit s vnd i cu 45 de lei/kilogram. Problema e
c nu am fcut nc publicitate produsului meu. Dar reacia cunotinelor, prietenilor i
rudelor mele crora le-am oferit ciuperci i le-au consumat m-au ncurajat s dezvolt i s
continui aceasta activitate, afirm Daniel Molnar.
Pregtire pentru atestare de produs bio
Ideea de afacere a lui Daniel Molnar are n vedere nu doar extinderea de zece ori a
numrului de buteni cultivai ci i certificarea bio a produciei de Shiitake. Deja, el a
contactat organismul local care se ocup de certificare a primit toate indicaiile necesare i
etapele de urmat.

Nu mi se pare greoaie procedura asta cu certificarea bio, dar vom vedea Costul anual cu
certificarea bio ar fi n cazul meu 210 euro plus tva, iar costurile iniiale undeva la 120 euro
plus tva, a precizat Daniel Molnar care a inceput deja s construiasc o instalaie de
stropiere precum i o structur de umbrire a culturilor.
Ciuperca superaliment
Ciuperca Shiitake (Lentinus Edodes) este considerat un superaliment, alturi de brocoli i
afine. Nu conine zaharuri, sare i grsimi. Este supranumit Regele ciupercilor sau
Monarhul ciupercilor. Alte denumiri ale acestei specii de ciuperci sunt: ciuperca parfumat,
ciuprca neagr de pdure, ciuperca galben de stejar, ciuperca Pdurea Neagr, pinioara
pestri, donku, xiang gu etc.
Ciuperca Shiitake conine fibre, vitamine din complexul B i acid folic, vitamina D2, minerale
eseniale precum K, Cu, P, Fe i seleniu care este un puternic antioxidant. Crete nativ n
Asia (Japonia, China i Coreea).

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

43

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Ioana Tudor, doctor inginer n cultivarea ciupercilor, ne-a relatat c, n Romnia, primele
fructificaii au fost obinute din Tulpina 505, din Colecia de macromicete de la Vidra-Ilfov, pe
carpen, plop, mesteacan i fag nc anul 1984.
Trziu, abia dup anul 2000 a existat din nou interes pentru cultivarea acestei ciuperci.
Datorit virtuilor ei medicinale se afla pe locul II n lume privind cultura. China produce 40%
din producia mondial de ciuperci printre care i Shiitake, adica 1.310 tone. Pe locul al
doilea este SUA. Virtuile medicinale sunt numeroase fortific imunitatea, este antiviral,
antifungic, cardiotonic, hipocolesterolemic, hipoglicemic, hipotensiv, antitumoral. Shiitake
poate fi luata n cultur i n ara noastr, existnd productori de miceliu.
Se poate cultiva de butuci de lemn din speciile foioase (cultur extensiv) sau pe rumegu
de foioase (cultur intensiv). Cultura pe rumegu este totui una mai dficil. Crete ncet ca
miceliu, rumeguul trebuie sterilizat, iar producia n general este una mic. La cultura pe
buteni, acetia rezist 3-4 ani dup care trebuie schimbai. Shiitake a fost cultivat prima
oar n Romnia n 1984 pe butuci de carpen, plop, mesteacn, fag, ns n acea vreme nu a
existat un interes la nivel central pentru astfel de cultur, a precizat dr. ing Ioana Tudor.
Totui, Ioana Tudor consider c n viitor, interesul pentru culturile de ciuperci Shiitake va fi
unul mai mare.
n alte ri vestice, efectele medicinale ale ciupercii Shiitake sunt cunoscute. De asemenea,
meniurile marilor restaurante au preparate cu aceast ciuperc deosebit de gustoas. Nu va
trece mult i cultivatorii din Romnia vor deveni mai interesai de cultivarea ciupercii Shiitake.
Eu le recomand celor civa cultivatori, dar i celor care doresc s se apuce de cultivarea
ciupercii Shiitake s ncheie contracte ferme cu firmele de produse naturiste care n prezent
import acest sortiment din alte ri, la costuri foarte mari, a declarat dr. ing Ioana Tudor,
specialist n cultura ciupercilor comestibile i producerea miceliului.
Romulus Cristea 26-03-2013

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

44

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

24. Cum i-au nfiinat o ciupercrie, pe lng jobul actual i acum...sunt pe val
Sursa: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/ciuperci/cum-si-au-infiintat-o-ciupercarie-pelanga-jobul-actual-si-acum-sunt-pe-val/
Bogdan si Alexandru din Fagaras au inceput mica lor afacere cu o ciupercarie in luna mai
2011, pe langa jobul actual.
Cum a inceput totul? De la o cafea!
Cei doi vechi prieteni si colegi in scoala generala si apoi in liceu, nu se se mai vazusera de o
buna bucata de timp, dar, la un moment dat, s-au intalnit.
Ei spun ca intamplator. Nu, nimic nu este intamplator! Aceasta intalnire avea sa fie practic
primul pas catre afacerea lor comuna o ciupercarie.
Bucuria revederii a fost mare, povesteste Bogdan si am hotarat sa mergem la o cafea, sa
mai vedem ce a facut intre timp fiecare dintre noi. La un moment dat am ajuns sa abordam si
subiectul bani, independenta financiara si dorinta de a face ceva pe cont propriu.
Asa ca am inceput sa povestim de posibile afaceri individuale. Dintr-una in alta am ajuns sa
discutam despre infiintarea unei ciupercarii mici (fiecare cu afacerea lui). Dar cum resursele
financiare ale fiecaruia nu permiteau inceperea unei afaceri pe cont propriu am hotarat sa ne
unim fortele si sa pornim pe noul drum ca asociati (avand o relatie ca intre frati).
Zis si facut! A urmat o scurta perioada de informare despre modul de cultivare si conditiile de
crestere a ciupercilor Agaricus bisporus (Champignon), caci spre aceasta cultura s-au
orientat cei doi proaspeti asociati.
Inceputul afacerii a fost greu
Inceputul a fost greu, ca orice inceput si activitate absolut noua si destul de complexa.
Acomodarea cu tehnologia de cultivare s-a bazat doar pe informatiile din carti de specialitate
ai caror termeni le erau straini.
Cei doi tineri au incercat se afle detalii si de la alti cultivatori de ciuperci. Acestia au fost insa
foarte zgarciti in informatii, zicandu-ne ca . Ambitiosi fiind din fire am hotarat sa mergem mai
departe, adauga Bogdan. Tot pe baza informatiilor din carti a urmat alegerea locatiei si
amenajarea ei. In scurt timp ne-am ales o locatie care de fapt ii apartinea unuia dintre noi, si
care putea fi transformata in ceea ce ne doream.
Am demarat lucrarile pentru amenajarea spatiului, lucrari care au durat relativ mult pentru ca
amandoi aveam un loc de munca. Eram astfel nevoiti sa lucram dupa orele de program, asta
insemnand de la ora 19 pana la orele 1, 2 si chiar 3 noaptea. Dar nu numai timpul a fost
singurul inconvenient ci si partea financiara, deoarece materialele pentru amenajarea
spatiului de cultura si dotariile necesare au fost relativ scumpe pentru posibilitatile noastre.
Din aceasta cauza am achizitionat doar aparatura pe care nu am putut-o face noi in regie
proprie.
Trebuie mentionat faptul ca mai bine de 3/4 din dotarile pentru ciupercarie, au fost reproduse
dupa schite gasite in cartile din care ne-am informat. Spatiul initial, la inceputul demararii
acestui proiect, a fost de 56 mp, iar in prezent ajunge la 100 mp de cultura.
In ceea ce priveste investitia initiala, aceasta a fost de aproximativ 10.000 lei si in prezent a
ajuns la peste 35.000 lei .
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

45

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

25. Cultura ciupercilor Lentinus edodes (SHIITAKE) pe buteni de lemn


SURSA: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/ciuperci/cultura-ciupercilor-lentinusedodes-shiitake-pe-busteni-de-lemn

Cultura tradiional pe buteni de lemn i are originea n Japonia. Metodele i tehnicile


folosite de japonezi sunt stilizate i de aceea ele trebuie adaptate la situaiile i cultura,
specifice fiecrei ri. Fiecare cultivator are condiii de cretere diferite de ale altuia, astfel c
incapacitatea de a recunoate cerinele de management ale acestei culturi este un factor
primar care duce la eecul culturii. n timp ce cultivatorii localizai n zone umede sunt
norocoi s aib parte de un climat benefic, cei din zone mai uscate sunt forai s fie mult
mai ateni la condiiile oferite, altfel greelile lor sunt amplificate de clim. Pentru a avea un
reper, trebuie avut n vedere faptul c n zonele din Japonia unde se cultiv Shiitake, media
precipitaiilor se situeaz ntre 152-203 cm/an iar temperatura medie ntre 4 i 26C.
n general despre Shiitake se tie c sunt ciupercile alea cu arom minunat, tii, alea maro,
scumpe Mai multe articole introductive despre cultura lor, aflate n circulaie, nu previn
nceptorii despre rigorile pe care aceast cultur le presupune.
Shiitake nu sunt uor de cultivat!
Poate fi mai mult sau mai puin dificil, funcie de eforturile depuse de fiecare cultivator. Dac
se adopt atitudinea: inoculeaz i apoi stivuiete n curte n dosul cutii celului, atunci
trebuie s te declari satisfcut dac culegi cteva ciupercue; dac ns vrei s storci i
ultima ciuperc pe care o poate da un butean, atunci cultivarea lor devine un pic mai
complicat.
LA CE S NE ATEPTM
1. Cultivarea pe buteni (la scar mare) este o activitate care presupune mult munc fizic.
i asta este n special adevrat dac inoculezi i culegi cu propria mn. Manevrarea
butenilor poate fi uurat substanial dac se apeleaz la mecanizare.
2. Cere timp pentru a nva procesul. Trebuie s v ateptai s petrecei un ntreg sezon
lucrnd la buteni pn s v gndii mcar la recoltare. Uneori mai este necesar nc un
sezon pentru a ajusta greelile i variaiile sezoniere ale vremii pentru a ajunge la condiiile
propice culturii. Vremea este o variabil. Dac condiiile sunt secetoase, decizia
dumneavoastr de a iriga sau nu, poate afecta major recolta de ciuperci.
3. Shiitake se poate dovedi foarte impredictibil la fructificare. Asta nseamn c dac a-i
contractat o pia de 15 kg/ sptmn, n unele sptmni putei recolta 10 kg iar n altele
20 kg. Aceast impredictibilitate este obinuit pentru unele culturi agricole, ns cu ct
devenii mai pricepui cu att mai predictibil va deveni producia dumneavoastr.
4. Recoltarea ciupercilor necesit timp, nu numai pentru recoltarea propriu zis, dar necesit
prezena dumneavoastr zilnic. Avnd ns ceva experien, vei putea s manipulai
schema de recoltare n aa fel nct s se ncadreze ntr-un program. Cnd temperaturile
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

46

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

sunt mai ridicate va trebui s recoltai de dou ori pe zi, n fiecare zi, dac dorii s avei un
produs de calitate.
Nu, Shiitake nu e uor de cultivat, altfel dac ar fi, toat lumea ar face-o! i atunci ce-i atrage
pe unii s o fac? Care sunt acele lucruri care transform o persoan obinuit ntr-un
cultivator de succes? Unele din urmtoarele motive sunt adevrate pentru unii dintre ei:
- muli oameni doresc s fac ceva bani folosind o surs puin exploatat;
- este o oportunitate de a desfura activiti n apropierea pdurii iar procesul biologic este
fascinant de observat;
- dac suntei inventiv i cu spirit antreprenorial, aceasta este o cultur a crei succes
depinde de aceste caliti;
- este o metod de a scoate profit, nepoluant, ns cu mult transpiraie.
Dac v gndii s cultivai Shiitake, probabil vei ncerca s vizualizai numrul de buteni
care vor trebui utilizai. Mai nti trebuie s v punei ntrebarea: cte ciuperci doresc s
recoltez? Dac dorii doar pentru consum propriu (2-5 kg/an timp de 4 pn la 6 ani) atunci e
suficient s inoculai cca. 15-20 buteni i s-i ntreinei corespunztor. Este o mrime
potrivit pentru un weekend de primvar i o ntreinere regulat n timpul sezonului de
cretere.
Dac dorii s obinei o producie ncepnd de la 15-20 kg/sptmn, vei avea nevoie de
cca. 1000-1500 buteni. ntreinerea lor poate ine ocupat o persoan pentru toate lunile de
var. Dac ns se dorete o cultur comercial, pe tot anul, va fi nevoie de o investiie mai
mare de timp i bani. n mod normal o astfel de ferm are un numr mare de buteni, ntre
10.000-12.000, uneori chiar mai mult de att. n Japonia o astfel de ferm este considerat o
ferm mic de familie. O imagine real asupra profitului obinut se poate avea doar dup ce
butenii ncep s fructifice, de aceea, s ncepi la o scar mic este o idee bun. Meninerea
evidenelor asupra cheltuielilor i veniturilor este esenial pentru a v estima profitabilitatea.
SELECIA ARBORILOR I MOMENTUL CND TREBUIE TIAI
Selecia butenilor pentru cultivarea Shiitake este critic. Este vital s alegei buteni care
vor oferi producia cea mai mare i cele mai puine probleme. Butenii trebuie s fie verzi, vii,
proaspt tiai i liberi de insecte parazite sau alte boli. Buteanul ideal trebuie s fie drept,
s aib puine urme de crengi tiate, are ntre 8-20 cm n diametru i ntre 0,9-1,2 m lungime.
Nu exist o regul care s stipuleze c nu poi folosi buteni mai mari sau mai mici dect
dimensiunile recomandate ns trebuie luate n considerare urmtoarele aspecte:
- butenii mai mici sunt mai uor de manipulat ns dac are diametrul mai mic de 8 cm,
meninerea umiditii lemnului devine o problem;
- butenii cu diametru mic au raportul dintre suprafa i volum mai mare i necesit un
volum de munc mai mare pentru a menine umiditatea lemnului;
- butenii cu diametru mai mare de 20 cm necesit s avei un spate puternic sau s utilizai
mijloace mecanice pentru a-i manipula. Mai mult dect att, raportul dintre alburn (lemn cu
sev) si duramen (inima lemnului) tinde scad odat cu creterea diametrului, fapt care duce
la scderea potenialului de fructificare.
Cnd selecionai butenii pentru inoculare trebuie avut n vedere 2 factori importani:
- grosimea alburnului (lemn cu sev)
- grosimea cojii.
Alburnul (lemnul cu sev) este acea parte a arborelui responsabil cu transportul substanelor nutritive de la rdcin la coroan. Lemnul cu sev conine o cantitate mare de
zaharuri i elemente eseniale pentru o bun dezvoltare a miceliului dup inoculare. Pentru a
examina mai bine butenii se taie o felie de 2-3 cm dintr-un capt i se studiaz tietura (vezi
fig. 1).
Lemnul cu sev este cel de culoare crem care ncepe imediat dup coaj. Inima lemnului
este de culoare mai nchis, n centrul tieturii, nconjurat de lemnul cu sev. Trebuie avute
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

47

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

n vedere 2 aspecte: ct este de gros lemnul cu sev ? Este nentrerupt ? Buteanul ideal
trebuie s aib cel puin 12 cm de lemn cu sev. Unii arbori au ns mai puin de att, dar
dac lemnul este sntos, el poate fi folosit. Dac lemnul cu sev nu este continuu,
nentrerupt, buteanul nu se va folosi, deoarece lemnul este mort n zonele ntrerupte i sunt
anse ca el s fie deja colonizat cu organisme competitoare.

Fig. 1. Seciune prin butean


Al doilea element care trebuie observat este starea i grosimea cojii. Un butean ideal
prezint o coaj intact, lucru foarte important deoarece coaja reprezint singura barier n
calea organismelor competitoare i mpotriva pierderii umiditii lemnului. De aceea butenii
trebuie manipulai cu mare grij pentru a nu deteriora coaja. Grosimea cojii este un factor
important, adeseori subevaluat. Cnd se utilizeaz buteni cu diametru mic, din familia
stejarului rou, trebuie avut grij n manipularea lor deoarece sunt susceptibili la contaminare
cu Hypoxylon i Diatrype spp. care produc decojirea prematur.
Coaja subire ca hrtia permite o pierdere rapid a umiditii i de aceea necesit o
ntreinere mai laborioas. Un avantaj al butenilor cu coaja subire este acela c fructific
foarte devreme cnd sunt corect manipulai i ntreinui. Coaja groas are ns i ea propriul
set de dezavantaje. Gurirea pentru inoculare este ngreunat de fuioarele de coaj formate
n jurul burghiului. Coaja foarte groas (coaja exterioar mai groas de 2 mm) permite
fructificarea doar n locul de inoculare. Dei n general ciupercile aprute sunt mari i bine
formate, coaja prea groas poate iniial mpiedica dezvoltarea lor, rezultnd plrii
deformate, de forma unei ei de clrie. n ciuda acestor inconveniente, anumite specii cu
coaj groas, n special din familia stejarului, sunt bune de folosit deoarece valurile de
fructificare ulterioare primului val, produc ciuperci excepionale calitativ. Speciile cu coaja
groas sunt utile n zonele n care precipitaiile sunt mai sczute i exist o expunere mai
mare la vnt, deoarece pstreaz mai bine umiditatea dect speciile cu coaja subire. i
atunci care este grosimea ideal pentru coaj ? Coaja ideal se situeaz ntre cele dou
extreme. Acest tip de coaj se gsete n zona de mijloc sau superioar a copacului. Coaja
copacilor maturi este adnc crestat pe trunchi n timp ce ramurile din partea superioar au
coaja mai neted. Acesta este de fapt lemnul de care avei nevoie.
n ideea de a selecta butenii ideali va trebui s selectai arborii ideali. Aceasta este mai uor
de spus dect de fcut. Dac cunotinele dumneavoastr despre lemn sunt limitate ar fi de
preferat s v consultai cu un specialist forestier. Ar fi o risip teribil s cultivai Shiitake pe
lemn cu potenial pentru cherestea sau furnir.
Tierea lemnului la timpul potrivit i inocularea lui sunt parametri importani pentru succesul
ulterior al culturii. Arborii pot fi dobori n orice moment al anului, ns sunt avantaje
evidente pentru a face asta n timpul sezonului rece (de hibernare). Arborii dobori n acest
sezon au rezerve mai mari de substane nutritive acumulate n lemn dect cei care sunt
activi la momentul tierii. Arborii activi au o cantitate mare de substane nutritive acumulate
n frunze. n perioada n care i pierd frunzele, substanele nutritive sunt transportate napoi
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

48

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

n lemnul cu sev i celulele specializate n stocarea acestora, gata s fie mobilizate din nou
primvara. Astfel c tierea fcut n sezonul rece permite folosirea acestor substane pentru
cultura ciupercilor. Perioada optim de tiere difer de la o specie la alta. Unii arbori pot fi
dobori imediat dup ce i pierd frunzele pe cnd alii e mai bine s fie tiai ceva mai
trziu. Arbori precum: stejarul, ulmul, frasinul, e preferabil s fie tiai cu cteva sptmni
nainte ca mugurii s apar. Ararul, mesteacnul, plopul tremurtor se pot tia cu o
sptmn nainte de apariia mugurilor. Asta nu nseamn ns c stejarul tiat odat cu
apariia mugurilor nu poate fi utilizat. Pur i simplu nu este optim, ns asta nu-l face
inutilizabil. Primvara este un anotimp instabil, astfel nct este necesar s facei tot posibilul
s protejai butenii s devin prea umezi sau dimpotriv prea uscai. Arborii dobori pot fi
manipulai n dou moduri: s-i lsai semi-ntregi sau s-i tiai imediat la lungimea
necesar. Dac optai sa-i lsai ntregi va fi totui necesar s retezai ramurile superioare
pentru a preveni apariia mugurilor. Indiferent dac tiai lemnul la lungimea dorit sau sa-l
lsai ntreg, stocarea lor trebuie fcut astfel nct s mpiedicai pierderea umiditii i
posibila lor contaminare.
Butenii trebuie stivuii n locuri umbroase. Dac umbra natural nu este posibil sau locul
este uscat i curenii de aer prea puternici, utilizai prelate, folii de plastic sau crengi pentru a
umbri butenii. Acestea vor servi la umbrirea butenilor prevenind evaporarea apei din masa
lemnoas i supranclzirea acesteia. Dac locul este udat frecvent de ploile de primvar,
butenii trebuie aezai tip teanc (vezi fig.7) pentru a permite circulaia aerului i uscarea
butenilor de apa n exces. Grmada de lemne se face nalt, posibil acoperit cu o prelat.
Evitai umezirea butenilor n grmada de tip stiv compact (vezi fig.5) pentru a nu
permite apariia ciupercilor competitoare parazite. Nu este necesar s mbtrnii butenii
timp de 6 pn la 8 sptmni. Acest lucru nu va face dect s diminueze coninutul de ap
din lemn i va permite ciupercilor competitoare s colonizeze butenii. Dou sptmni de
repaus dup tiere sunt suficiente pentru a disprea ,,anticorpii naturali din seva arborelui,
care-l protejeaz n timpul vieii de atacurile ciupercilor. Dac intervalul este mai mare de 1
lun atunci lemnul trebuie obligatoriu stocat tip stiv compact i acoperit. Dac lucrai ntro zon cu precipitaii reduse (89 cm pe an sau mai puin) formai grmezi mai mari pentru a
conserva umiditatea lemnului. O singur grmad mare este preferabil ctorva mai mici.
Verificai umiditatea ctorva buteni nainte de inoculare dac nu suntei siguri de starea lor.
Umiditatea trebuie s fie ntre 35-45%. Dac este mai mic dect valoarea minim se
recomand umectarea lor prin imersie nainte de inoculare.
Selecia tipului de lemn. Cteva reguli sunt importante n selectarea speciei:
- cu ct este mai tare cu att este mai bun pentru Shiitake;
- cu ct este mai moale cu att mai srac va fi producia;
- lemnul de esen intermediar ofer producii intermediare.
Specii agreate: stejarul, carpenul, ararul tare, ararul negru, castanul slbatic, gorunul, fagul
i arinul.
Specii de esen moale: plopul i salcia neagr pot fi utilizate ns trebuie vegheat la
ciupercile competitoare. Mesteacnul de hrtie produce ciuperci doar n punctele de
inoculare i la capetele buteanului. Mesteacnul galben nu prezint aceste probleme i este
o soluie bun acolo unde este disponibil. Ulmul trebuie evitat datorit faptului c se
decojete prea repede. Speciile de frasin sunt dificil de gurit fiindc esutul lemnos din jurul
gurii se distruge i n plus se usuc repede. Ararul rou poate fi utilizat ns are tendina s
se usuce repede. Magnolia i platanul, pot fi utilizate ns ofer producii slabe.
De evitat: salcmul i nucul. Coniferele nu se utilizeaz !
MICELIUL
Miceliul de Shiitake este saprofit, nu utilizeaz lumina pentru a fabrica hrana. El degradeaz
lemnul n molecule de zahr simplu utiliznd enzime fungale. Miceliul se deplaseaz ctre
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

49

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

lemnul cu sev ct de repede este posibil, viteza fiind n funcie de esena de lemn utilizat,
umiditatea lemnului, rezistena acestuia la degradare. De asemenea este important rata de
inoculare i temperatura. Miceliul sub form de cepuri const n cepuri de lemn colonizate i
legate ntre ele de miceliul alb de Shiitake. n mod frecvent la transport, cepurile sunt agitate
dar creterea micelian va continua dac vor fi lsate cteva zile ntr-un loc cldu i
ntunecat. Odat introdus n butean, miceliul de pe cep va coloniza lemnul care-l
nconjoar. Datorit dimensiunilor sale standardizate putei fi siguri c administrai o cantitate
constant de inocul n fiecare gaur. Miceliul poate fi pstrat -pentru o perioad mai
ndelungat, cteva luni, dac este inut n frigider.
DETERMINAREA UMIDITII LEMNULUI
Este o procedur util mai ales n primul sezon de cretere a miceliului. Procedeul este
simplu: nainte i n timpul inoculrii se aleg 5 buteni din 100, de diametre diferite. Se taie
din fiecare cte un disc de cca. 2,5-3 cm lime, la distana de 15 cm de unul din capete.
(vezi fig.2) Se cntrete acest disc i se nregistreaz valoarea. Aceasta va fi denumit
greutate iniial GI. Introducei discul de lemn ntr-un cuptor la 80-90C lsnd ua uor
ntredeschis i uscai-l peste noapte. Cntrii dimineaa discul, apoi l introducei din nou
pentru 1 or n cuptorul cald i apoi l cntrii din nou. Dac discul nu i-a modificat
greutatea fa de cntrirea precedent nregistrai greutatea ca fiind greutatea final GF.
Buteanul din care a fost tiat discul se cntrete i se marcheaz pentru a putea fi
identificat mai trziu. Greutatea acestuia va fi nregistrat de asemenea. Acesta va deveni
butean de control mpreun cu ceilali 4 alei de la nceput.
Calculul umiditii se face dup formula:

unde:GI = greutatea iniial a discului


GF = greutatea final a discului
UL = umiditatea lemnului
Un alt pas este determinarea cantitii de lemn din butean dup formula:

unde : GIb = greutatea iniial a buteanului


CL = cantitatea de lemn din butean
Umiditatea lemnului (UL) i cantitatea de lemn (CL) se nregistreaz n fia buteanului de
control. Aceste nregistrri vor deveni baze de pornire atunci cnd se vor efectua msurtori
n cadrul procesului de cretere a miceliului. UL trebuie s fie peste 35% (max. 45%) pentru
ca miceliul s se dezvolte bine. Sub aceast valoare dezvoltarea acestuia ncetinete i
cresc ansele ca ciupercile competitoare s se instaleze. Atenie ! Sub 23% miceliul de
Shiitake moare ! Pentru a corecta valoarea umiditii se impun msuri de irigare sau
nmuiere n ap a butenilor pentru a crete UL. Pentru a determina mai trziu care este
valoarea UL la momentul respectiv, se cntres-c butenii de control i se folosete formula :

Este o metod foarte eficient pentru a putea menine umiditatea optim procesului de
cretere a miceliului i dezvoltare a ciupercilor.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

50

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Fig. 2. Determinarea umiditii lemnului


INOCULAREA
Sunt multe lucruri care trebuie organizate cu ceva timp nainte de a ncepe inocularea.
Trebuie s avei miceliul procurat i lemnul tiat la dimensiune i stivuit la locul inoculrii.
Inocularea este bine s fie fcut primvara cnd temperatura din timpul zilei este la un nivel
confortabil. Funcie de zon, poate fi la sfritul lui februarie sau la sfritul lui mai. Este bine
ca butenii s fie inoculai ct mai curnd posibil dup ce arborii au fost dobori. Inocularea
de primvar ofer Shiitake o ans mai bun n faa competitorilor. Dac inoculai
primvara devreme, miceliul poate fi expus temperaturilor sczute, chiar ngheului, ns n
mod normal nu este o problem, el va atepta n hibernare pn cnd buteanul va ajunge la
temperaturi peste 5C ca sa-i continue creterea.
RATA DE INOCULARE I MODELUL FOLOSIT LA GURIRE
Un factor major n influenarea vitezei de incubare este rata de inoculare, aceasta
nsemnnd n acest caz numrul de guri practicate i inoculate la fiecare butean. Rata de
inoculare difer de la o ar la alta i chiar de la un cultivator la altul. Modelul folosit pentru
gurire i metodele difer de asemenea deoarece intervine aportul fiecruia pentru mbuntirea metodei. Cultivatorii din zonele cu precipitaii mai dese inoculeaz cu spaii de 15-25
cm ntre gurile de pe acelai rnd i 5-8 cm ntre rndurile de guri. n zonele unde
precipitaiile sunt mai rare se crete rata de inoculare la 2,5-3 cm ntre rnduri i 15-20 cm
ntre gurile de pe acelai rnd. Acestea sunt sugestii. Dac utilizai sisteme de irigare i
monitorizai atent dezvoltarea miceliului vei putea s cretei sau s scdei rata de
inoculare funcie de progresele constatate la sfritul unui sezon. Este recomandabil totui
s nu cretei distana dintre rndurile de guri. O spaiere redus ntre rnduri va asigura o
bun colonizare la sfritul sezonului de cretere, dac sunt asigurate condiiile propice.
Diametrul i adncimea gurilor trebuie s fie uor mai mare dect diametrul i lungimea
cepului folosit ca inocul.
Exist mai multe modele de a efectua gurile. Aceste modele de gurire sunt realizate
pentru a asigura o colonizare rapid i uniform a buteanului.
Cel mai popular model este cel de tip diamant (vezi fig. 3). Gurile sunt realizate ncepnd
de la 5 cm de captul buteanului i apoi la 15-20 cm ntre ele de-a lungul rndului.
Urmtorul rnd este situat la 2,5-3 cm de primul rnd, 10-15 cm de la captul buteanului i
la fel 15-20 cm ntre guri de-a lungul buteanului. Acest model se repet continuu pe
ntreaga suprafa a buteanului.

Fig. 3. Modelul diamant

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

51

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

O alt metod se numete n fii. ncepnd de la 7-8 cm de captul buteanului se


practic un rnd de guri spaiate la aproximativ 5 cm una de alta, pe toat circumferina
buteanului. Urmtorul rnd de guri se practic la cca. 13 cm de primul rnd i apoi se
continu pn este acoperit toat suprafaa buteanului. Aceast metod este utilizat de
regul pentru butenii de dimensiuni mici. Practica a demonstrat c cea mai eficient metod
este cea diamant, n special dac butenii nu sunt perfect drepi. Sunt cteva reguli care
trebuie respectate la gurire:
- asigurai-v c gurile sunt practicate n unghiul corect fa de butean ( gurile practicate
nclinat sunt dificil de inoculat);
- urmrii achiile de rumegu realizate prin gurire. Acestea trebuie s fie galbene, deschise
la culoare i cu miros plcut. Achiile nchise la culoare au de regul un miros neptor,
acru, semnificnd c lemnul este mort de ceva timp i deja este n proces de descompunere.
Dac ntlnii aceste simptome direcionai butenii respectivi ctre stiva cu lemn pentru foc.

INTRODUCEREA INOCULULUI
Dac gurile sunt practicate, buteanul poate fi preluat de ctre persoana care va introduce
inoculul. Cepurile de inoculare trebuie plasate la ndemn, ntr-un recipient curat, cu capac
care s le protejeze de deshidratare. Este recomandabil s se scoat din punga cu cepuri i
s se pun n recipient, aproximativ attea cepuri cte vor fi folosite pe durata unei singure
zile, restul de cepuri rmnnd n punga original care va fi nchis ct mai bine cu ajutorul
unei benzi adezive pn la o nou utilizare. Cepurile n sine nu se vor contamina, ns pot
deveni un vector de propagare pentru microbi nedorii dac sunt manevrate neglijent.
Persoana care le manipuleaz trebuie s ncerce sa-i pstreze minile ct mai curate pe
timpul operaiei de inoculare. Cepul trebuie introdus n gaur pn cnd captul su superior
coboar un pic sub nivelul cojii buteanului. De regul gaura se practic un pic mai adnc
dect lungimea cepului. Dac gaura nu este suficient de adnc, rezistai tentaiei de a strivi
cu ciocanul captul cepului i mergei dup maina de gurit pentru a adnci gaura !
CERUIREA

Fig. 4. Pipet metalic


Ceruirea este un pas la fel de important ca i celelalte ale procesului deoarece ea previne
pierderea umiditii buteanului i deshidratarea inoculului. Ceara se aplic n stare lichid,
adic topit i fierbinte. Foarte fierbinte e bine, adic ntre 176-205C. Ceara fierbinte poate fi
periculoas ! La 232C ea atinge punctul de aprindere, iar focul este la fel de greu de stins ca
i uleiul care arde. Este de preferat s folosii un termometru pentru a determina temperatura
i n timp ve-i nva s distingei semnele caracteristice atunci cnd ceara este bine topit.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

52

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Unul din semne este un uor firicel de fum alb ridicndu-se de pe suprafaa ei. Fumul negru
sau albastru nseamn c se arde aa c: FERII-V ! Se pot folosi pentru topire vase cu
perei dubli sau friteoze electrice mai vechi care sunt foarte bune deoarece se poate regla
temperatura. Un extinctor i o gleat cu ap rece sunt bine de plasat n apropiere pentru
orice eventualitate. Apa rece calmeaz durerile provocate de picturile de cear fierbinte
ajunse pe piele.
Odat ajuns la temperatura optim, ceara se aplic peste gurile inoculate cu ajutorul unei
pensule (au dezavantajul c-i pierd prul dup 1-2 ore de utilizare), dar o pipet metalic
sau din sticl este cea mai potrivit ustensil pentru aceast operaie (fig.4). Unele persoane
folosesc parafina pentru sigilarea gurilor ns cnd temperatura exterioar este prea
sczut aceasta nu ader la suprafee i alunec. O soluie este adugarea de ulei mineral
(1 parte ulei la 10 pri parafin). Alii folosesc ceara de albine, ns cea mai bun este ceara
pentru brnzeturi deoarece ader foarte bine la lemn i rmne intact civa ani.
ETICHETAREA BUTENILOR
O metod util de meninere a evidenei butenilor este etichetarea lor, mai ales atunci cnd
se produc n etape i ani diferii. Se utilizeaz cu succes etichete din tabl de aluminiu, fixate
pe captul buteanului, pe care se noteaz prin pansonare, data inoculrii, tulpina de miceliu
folosit, un numr de ordine precum i alte date pe care cultivatorul le consider utile n
monitorizare ulterioar a buteanului.
PRIMUL AN
Odat inoculai, butenii trebuie aezai n amplasamentul pregtit pentru acest scop. Pentru
a produce ciuperci miceliul trebuie s degradeze lemnul. Pentru ca acest lucru s se
ntmple ct mai repede este necesar s se ndeplineasc anumite cerine de microclimat.
Shiitake prosper la temperatura de 21-25C i umiditate relativ ntre 80-85%. Majoritatea
amplasamentelor sunt localizate n pdure pentru a utiliza umbrirea natural. Amplasamentul
ideal este umbros i aproape de o surs de ap. Trebuie s existe o bun circulaie a aerului dar protejat totui de vnturile puternice. Coronamentul arborilor care-l nconjoar
trebuie s fie bogat ncepnd de primvara devreme pn toamna trziu. Prezena tufiurilor
n amplasament este benefic fiindc furnizeaz umbr suplimentar i ofer protecie la
vntul puternic. Panta terenului i poziia influeneaz microclimatul. Vrful dealului poate fi
prea uscat i avnd cureni de aer puternici n timp ce vile sau depresiunile se
caracterizeaz prin aer stagnant i sunt mai expuse la nghe. Pantele orientate ctre sud
sau sud-vest sunt mult mai clduroase dect cele orientate spre est sau nord.
Amplasamentul trebuie ales astfel nct s maximizeze beneficiile cldurii din primverile
timpurii i s aib o bun circulaie a aerului.
Configuraia n care sunt aranjai butenii difer i de asemenea poate fi adaptat pentru a
folosi condiiile benefice din zon. Cele 4 tipuri de stivuire (cele mai cunoscute) sunt:
- stiv compact
- n X sau A
- nclinat
- teanc
Stiva compact (fig.5) este o bun metod pentru pstrarea butenilor nainte de inoculare,
ns nu este recomandat pentru perioada de cretere a miceliului. Se caracterizeaz printro proast circulaie a aerului, o slab penetrarea a apei, permind ns apei s stagneze pe
suprafaa buteanului. O astfel de stocare conduce la tot felul de probleme cu contaminanii,
n special dac amplasamentul este umed i cu aer stagnant. Evitnd acest tip de aezare
evitai i problemele pe care le genereaz.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

53

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Aezarea n X sau A (fig.6) arat bine pus n practic ns are o serie de neajunsuri:
- este o metod care folosete ineficient spaiul;
- v vei confrunta la un moment dat cu o cretere a unghiului grmezii pe msur ce aezai
butenii;
- dac amplasamentul are cureni puternici de aer aceast metod favorizeaz uscarea
butenilor.

Fig. 5. Stiv compact

Fig. 6. Aezarea n X sau A

Aezarea tip teanc(fig. 7). Aceast metod se bucur de o mare popularitate printre
cultivatori. Este o metod eficient de utilizare a spaiului i permite o recoltare uoar a
ciupercilor. Totui apare tendina de uscare a butenilor de la partea superioar, ceea ce
impune irigarea. De regul nu se aeaz mai mult de 4 straturi, mai ales n regiunile mai
uscate.
Aezarea nclinat (fig. 8) este considerat cea mai bun metod de aezare pentru climatul
continental. n zonele uscate butenii sunt aproape de sol, aproape orizontali, n climatul
umed butenii pot fi ridicai. Aceast metod permite o irigare eficient iar pe timp de iarn
butenii sunt acoperii de un strat protector de zpad. Unghiul uor nclinat al butenilor
permite apei s se scurg uor de-a lungul lor iar distana mic dintre lemn i sol (cca. 20-30
cm) ofer protecie mpotriva uscrii de ctre vnt.

Fig. 7. Aezarea n teanc

Fig. 8. Aezarea nclinat

Butenii de control trebuie mprtiai n tot amplasamentul pentru a se putea moni-toriza ct


mai corect condiiile de microclimat. Periodic acetia se vor cntri pentru a determina
umiditatea lemnului i a lua msuri pentru meninerea acesteia n parametrii optimi. Ca o
regul general, butenii mai subiri pierd mai repede umiditatea dect cei mai groi.
Cum se pot evalua progresele de cretere a miceliului ? La cteva zile dup inoculare,
miceliul devine alb sub cear. Dac nu se poate observa cu uurin, ndeprtai cu grij
ceara i vei putea observa creterea acestuia. Examinai cu atenie deoarece creterea este
foarte fin i odat cu ndeprtarea stratului de cear putei distruge hifele miceliene. Dac
umiditatea butenilor este meninut corect, pn la sfritul sezonului de cretere se vor
putea observa pete albe de miceliu pe lemnul de la capetele butenilor (vezi fig.9).

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

54

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Dac ns capetele butenilor sau uscat atunci aceste pete nu vor aprea. Ridicnd cu grij
coaja de la capt vei putea observa c miceliul s-a oprit din cretere n zona uscat de la
capete. Butenii care nu sunt suficient de maturi (complet colonizai) i sunt forai s
fructifice prea devreme, nu vor mai produce la ntregul lor potenial.

Fig. 9. Apariia miceliului la capetele buteanului


FRUCTIFICAREA
Procesul de fructificare are mai multe stadii. Primul este formarea primordiilor. Primordiile
sunt ciupercile iniiale, foarte mici, asemeni mugurilor unei plante verzi. Formarea lor apare
dintr-un pas pregtitor al procesului de fructificare i este direct dependent de cel puin 2
factori: umiditatea i temperatura. Lumina nu este necesar pentru creterea miceliului ns
este necesar la fructificare, att ct s poat fi citit ziarul.
Primordiile au nevoie de umiditate ntre 35-60%, cu un optim de 60%. Procesul de formare a
lor dureaz 2-3 sptmni la 16-21C ns necesit 3 luni la temperatura de 10C ! Procesul
de dezvoltare preced formarea primordilor i le transform pe acestea n ciuperci mature,
tot ca un rspuns la umiditate i temperatur. Formarea i dezvoltarea pot fi separate ca timp
sau pot prea ca un singur proces.
Pentru a iniia aceste procese se utilizeaz metoda scufundrii butenilor n ap sau irigarea
intens a acestora. Timpul de scufundare este dat de relaia dintre temperatura aerului
(butenilor), temperatura apei, vrsta butenilor i grosimea cojii. Cu ct temperatura
buteanului este mai aproape de temperatura apei, cu att timpul de scufundare va fi mai
mare. De exemplu timpul de scufundare pe timp de var va fi de 6 pn la 24 ore; 6 ore
dac butenii au produs deja cteva valuri de recolt sau au coaja subire (absorb apa mai
repede), sau mai lung dac sunt buteni noi ori mai groi. Primvara i toamna cnd e mai
rece, timpul de scufundare va fi de cca. 2 zile. Scufundarea poate fi nlocuit cu irigarea
butenilor timp de 24-48 ore i are efect mai mult asupra primelor cteva valuri de
fructificare. i o stimulare mecanic (mersul cu pasul peste buteni) sau simpla ridicare a lor
este benefic pentru stimularea apariiei primordiilor, ns nu este i suficient.
Dup scoaterea din ap butenii vor fi aezai pentru fructificare, lucru care se face ntr-o
manier ce trebuie s asigure un acces ct mai facil la toate feele buteanului n timpul
recoltrii. Metoda de aezare poate varia funcie de locaie. Varianta nclinat este cea mai
indicat iar n zonele n pant este obligatorie (fig. 9). De asemenea poate fi folosit i o
versiune a metodei n X (fig. 10) sau n teanc de form triunghiular (fig. 11)

Fig. 9. Aezarea n pant

Fig. 10. Variant de aezare n X

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

55

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Fig. 11. Aezarea n teanc de form triunghiular


Dup aezare butenii vor fi acoperii cu o folie de protecie pentru a-i feri de vnt i ploaie, a
stabiliza temperatura i a menine umiditatea lemnului. Cldura, vntul, ngheul sau ploaia
sunt acum rufctori. Utilizai prelatele cu grij deoarece absorb cldur solar, cresc
temperatura butenilor i reduc accesul luminii, ceea ce duce la deschiderea culorilor la
plria ciupercilor. Folia de plastic transparent sau alb poate fi folosit. Evitai ns
folosirea ei pe timp de var deoarece produce acumularea de ap n exces n plriile
ciupercilor.
Folia de protecie ideal este izolatoare, nu permite infiltrarea apei, reflect lumina, nu se
lipete de buteni. Orice material care se apropie de aceste caracteristici este bun !
Dup apariia ciupercilor folia protectoare poate fi ridicat de pe buteni i aezat astfel
nct s formeze un umbrar pentru ei dar i o protecie mpotriva vnturilor puternice.
Dup recoltarea ciupercilor, butenii sunt readui n poziia de dup inoculare i trebuie lsai
s se odihneasc pentru cca. 8 sptmni pn la 3 luni. Regula acestei perioade este: cu
ct perioada este mai lung cu att mai bine. Dac putei prelungi perioada de odihn pn
la 12 luni este n avantajul dumneavoastr ns majoritatea cultivatorilor au descoperit c o
perioad de 8 sptmni este un bun compromis. Aceast perioad este necesar pentru
refacerea miceliului, dup care butenii trebuie reiniiai pentru a se forma din nou
primordiile, prin imersie n ap sau irigare.
Dei un pic de uscciune este dezirabil n perioada de odihn nu uitai totui c umiditatea
minim necesar pentru apariia primordiilor este 35%. V reamintim c sub 23% umiditate
miceliul de Shiitake moare.

Diferite metode de aezare pentru fructificare: A- n stiv, B- n teanc, C- nclinat, D- n X.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

56

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Ciuperci Shiitake pe buteni de lemn


DUNTORII CULTURII
Datorit faptului c aceast cultur se desfoar n aer liber, expunerea la atacul agenilor
patogeni i duntorilor este mai mare dect la culturile care sunt practicate n interior. Cei
mai comuni duntori ai culturii ciupercilor Shiitake sunt ciupercile competitoare,
mucegaiurile (verzi, albastre, negre), insectele i melcii. Pentru mucegaiuri i ciuperci
competitoare s-a fcut referire n material la activitatea de prevenie. Dac totui s-a produs
contaminarea, se recomand nlturarea imediat din amplasament a butenilor afectai
pentru a limita extinderea competitorilor i la butenii sntoi. Exist i varianta folosirii
substanelor fungicide, utilizarea acestora rmnnd la latitudinea cultivatorului care trebuie
s aprecieze dac este oportun aplicarea acestora la un anumit moment al culturii, mai ales
datorit toxicitii pe care acestea o pot imprima ciupercilor.
Sunt de asemenea i multe insecte care pot ataca i parazita cultura, ntre ele amintim:
musca gheboas a ciupercilor (Megaselia nigra), narul ciupercilor (Lycoriella fenestralis) i
musculia cecid (Heteropeza pigmaea). Datorit dimensiunilor lor extrem de mici ( 2-5 mm
n stadiul adult i 2-12 mm n stadiul de larv) sunt greu de depistat, cel mai adesea se vd
doar efectele atacului lor (dispariia miceliului care este consumat de larve sau guri
practicate n ciuperc). Din pcate msurile de combatere implic folosirea insecticidelor
care de asemenea pot duna sntii umane.
Duntori: A i B melci fr cochilie; C, D i E ou, larve, pupe i adult de Lycoriella
fenestralis.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

57

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

26. Cultura ecologic a ciupercilor comestibile Agaricus bisporus


Sursa: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/ciuperci/cultura-ecologica-a-ciupercilorcomestibile-agaricus-bisporus/
Primele consemnri scrise despre ciuperci, ajunse la noi se refer la ciupercile Agaricus sp.
i dateaza din secolul I .Ch. Dioscoride i Horaiu, aduc elogioase aprecieri n lucrrile lor
despre ciuperci, astfel Horaiu ( 65-8 .Ch.) consider c este mai uor a dispreui aurul i
argintul dect a renuna la o mncare de ciuperci, iar mapratul roman Claudius (41-54
d.Ch.) compar valoarea ciupercilor, cu gloria generalilor si. Chinezii sunt deintorii
cunotinelor despre cultura ciupercilor nca de la anul 535 .Ch.
Cultura ciupercilor a nceput trziu i datorita faptului c nu s-au cunoscut cile de nmulire
ale acestora. Ciupercile nu prezint rdcin, tulin, frunze, flori si semine i nu pot fi
nmulite precum celelalte plante.
Becker G., (1985) n articolul su intitulat Mic istoric al micologiei arat c abia n anul 1729
italianul Micheli a descoperit c ciupercile se nmulesc prin spori. Dar adevratul printe al
micologiei este suedezul Fries E., a crui oper cuprinde aproape 3000 de specii de ciuperci.
In acelai timp Fries E., a nceput o clasificare sistematic ce st la baza tuturor lucrrilor ce
au urmat.
ncadrarea sistematic
Sistematica este o tiin n evoluie deoarece se fac aproape zilnic noi descoperiri i astfel
speciile de animale, plante i microorganisme continu s creasc. Dac la nceputul
secolului XX numrul regnurilor erau numai dou: PLANTAE i ANIMALIA, n prezent
cercettorii variaz numarul acestora ntre 5 i 8.
Cele 5 Regnuri sunt:
MONERA
FUNGI
PLANTAE
PROSTITA
ANIMALIA
In prezent n ara noastr se cultiv cu precdere dou specii de ciuperci: Agaricus
bisporus (ciuperca de strat sau de balegar, alb, crem sau brun) i Pleurotus ostreatus
(burei sau pstravul de fag). Timid a nceput n ultima perioad s se cultive i Lentinus
edodes (shii-take, ciuperca parfumat sau ciuperca de castan).
Ciupercile comestibile sunt considerate aliment iar unele dintre ele chiar medicament, avnd
o valoare nutritiv ridicat i unele virtui terapeutice de cert valoare cum e cazul lui
Lentinus edodes i Pleurotus ostreatus.
Compoziia chimic a ciupercilor difer de la o specie la alta, n funcie de stadiul de
dezvoltare, de substratul nutritiv pe care cresc, de partea component luat n considerare,
perioada de cretere, condiiile de microclimat etc.
Agaricus bisporus contin ap (82-92 %) , substane organice (6- 16,5 %), si sruri minerale (
0,5-1,5%) .
100 g ciuperci proaspete (analizele sunt facute in Canada) contin:
proteine 3,6 5 g
carbohidrai 1,5 g
lipide 0,3 g
fibre dietetice 2,5 g
vitamine : A 5 mg; C- 0,12 mg ; D 0,10 mg ; E 0,12 mg ; B 1 (tiamina)- 0,03 mg ;
B2 (riboflavin) 0,41 mg ; B3 (niacin) 4,1 mg ; B 12 0,16 mg;
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

58

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

sruri minerale : Na-7,0 mg; K 305 mg ; Ca 2 mg ; Fe + 0,2 mg ; Zn o,2 mg ; Mg


9 mg ; P 0,13 mg ; Cl 0,8 mg ; I + 0,017 mg ; Mn 0,57 mg ; Cu 0,65 mg;
colesterol 0

Ciupercile Agaricus spp. (bisporus si edulis), prin coninutul lor n vitamine i sruri
minerale, sunt considerate energizante si mineralizante, recomandate n perioada de
convalescent. Unii nutriioniti mentioneaz c aceste ciuperci au si virtui antialergice.
Ciupercile proaspete conin 28 calorii, comparativ cu tomatele 15 i varza 19. Au, de
asemenea, gust i arom deosebite i de aceea pot fi consumate ca aliment de baz pentru
cei sntoi sau ca aliment dietetic pentru diabetici, deoarece nu conin amidon care n
organism se transform in zahr.
Ciupercile prezinta mai multe avantaje. Astfel:
au un ciclu de cultur scurt (2-3 ) luni,
sunt plante cu talie redus putnd astfel fi cultivate pe mai multe nivele,
se consum toate prile componente, procentul de utilizare fiind de 99-100 %,
pentru substrat sunt folosite materii auxiliare sau deeuri de la alte ramuri agricole
sau industriale,
ca spaii de cultur se pot folosi i cele dezafectate, subsoluri, tuneluri, galerii goale
etc.
O afacere bazat pe cultur de ciuperci va putea fi rentabil i sigur numai dac se vor
respecta tehnologia i condiiile de microclimat specifice. De o mare importana este i
calitatea miceliului folosit.

Fig. 1 Agaricus bisporus


Norme privind cultura ecologic a ciupercilor
Obinerea de produse ecologice este reglementat de Hotrrea nr. 917/13 septembrie 2001
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanei de Urgen a
Guvernului nr. 34/2000 privind produsele ecologice. Aceast Ordonan prevede la art. 2 c
persoanele fizice sau juridice care produc, prepar, import /export i/sau comercializeaz
produse agroalimentare ecologice sunt obligate s respecte prevederile ordonanei de
urgen i ale prezentelor norme metodologice. Termenul ecologic utilizat n Ordonant este
similar cu biologic , organic sau cu combinaiile acestora organo-biologic i bio-organic.
Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanei de Urgena a Guvernului nr.
34/2000, privind produselor alimentare ecologice, cu referire la cultura ciupercilor
comestibile, permit pentru dezinfecie tratamente fitosanitare i corectarea valorii pH-ului cu
urmatoarele produse:
sulfat de calciu (ghips) numai de origine natural;
sulfat de cupru (piatr vanat);
carbonat de calciu;
perlit;
Formaldehid;
Bacillus thuringensis.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

59

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Igienizarea ciupercriei dup curare, reparare i splare se poate face ecologic prin
vruirea pereilor, stelajelor, pardoselii, tavanului i o dezinfecie cu soluie de 0,5 %
Formaldefid ( formol sau formalin), produs acceptat de Ordonana mentionat.
Pentru substratul celulozic nutritiv sau pentru compost se pot folosi numai materii prime i
auxiliare certificate ca biologice. Paiele de gru sau de alte cereale pioase, trebuie s
provin din cultura ecologic, ce nu a fost ngrat cu ngrminte chimice, nu a fost
erbicidat i nici tratat cu fungicide sau insecticide. La fel dac se folosesc ciocli, tulpini,
boabe de porumb sau orice deeuri de plante agricole. In mod asemntor se pune
problema i pentru gunoiul de pasre utilizat pentru formarea compostului.
Toate materialele auxiliare i proteice trebuie s provin de la ferme certificate ca ecologice.
Amendamentul ce se recomand va fi pe baz de calciu, carbonatul de calciu natural sau
sulfat de calciu tot natural.
Miceliul folosit la nsmnare, la rndul lui trebuie s fie produs pe un suport granulat
ecologic, gru, orz, porumb, mei etc.
Cultura se va proteja astfel nct s se dezvolte ntr-o bun igien cultural pentru a nu fi
nevoie de tratamente chimice cu pesticide.
Se vor aplica tratamente preventive cu Formaldehid in concentratie de 0,5%, sulfat de
cupru 1% sau fungicide biologice pe baz de Bacillus thuringensis. Pentru combaterea
duntorilor n incinta ciupercriei se va arde tutun 30 g/mc sau sulf elementar.
In ara noastr sunt acreditate ca ecologice cteva ferme de cultur a cerealelor pioase i
pritoare precum i de cresterea a psrilor, informaiile pot fi primite de la Ministerul
Agriculturii Pdurilor si Dezvoltrii Rurale.
CULTURA ECOLOGIC A CIUPERCILOR AGARICUS spp.
Primele lucrri avute n vedere la infiinarea unei ciupercrii, dup documentare, constau n
pregtirea, amenajarea i dotarea spaiului de cultur.
O ciupercrie ct de mic va trebui s fie prevzut cu anumite utiliti, i anume:
ap curent i canalizare,
instalaie de iluminat,
instalaie de nclzire i rcire a aerului,
sistem de ventilaie.
Pentru cei ce doresc s-i construiasc o ciupercrie o s prezint cteva sugestii de care vor
trebui s in seama :
s prezinte o izolaie hidrotermic bun, variaiile zilnice de temperatur s nu fie mai
mari de 2-3 grade C, valoarea lui K n ciupercrie este de 0,6 (k = cantitatea de
cldur care traverseaz un perete),
pnza de ap freatic s fie la adncime, pentru a nu crea condens pe pereii
ciupercriei,
ncperile s fie aezate n linie, nu ramificat,
construcia s nu cuprind lemn sau acesta sa fie izolat (acoperit),
se vor lsa spaii pentru admisia aerului i refularea celui uzat i se va renuna la
ferestre,
s fie amplasat n apropierea unei osele de acces,
s nu existe pericolul de inundaii,
suprafeele interioare s fie netede, din materiale dure, rezistente la umiditate si
coroziune, uor de dezinfectat,
s prezinte pern de aer ntre acoperi i plafon,
accesul s fie fcut dintr-un culoar tehnologic sau o camer tampon,
pereii s fie construii din beton celular cu spaii de aer ntre cele dou rnduri de
zidrie, avnd o grosime de 20 cm cei de la exterior si 12-14 cm cei din interior.
Materialele izolante pentru cultura ciupercilor sunt: betonul celular expandat, vata
minerala, polistirenul expandat, pluta, aerul, pmntul, rumeguul etc.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

60

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

n interior pereii se vor tencui cu ciment sau se vor proteja cu clor cauciuc pentru o
etaneizare ct mai bun,
uile vor avea nlimea de 2-2,5 m cu izolaie termic, confecionate din metal
ambutisat, (oel galvanizat) cu un strat izolator i prevzute cu band de cauciuc,
ciupercria va fi prevzut cu un culoar tehnologic, de-a lungul acestuia fiind uile de
acces n camere precum i panourile de comand i de automatizare a instalaiilor,
ncalzirea ciupercariei s fie fcut pe baz de abur,
igienizarea ,dup curare, repararea i splarea se vor face ecologic prin vruire cu
adaos de sulfat de cupru 5% sau cu Formaldehid in concentraie de 2%. Ambele
produse sunt acceptate de Normele metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare
ecologice.

Pregtirea compostului
Dupa pregtirea si amenajarea spaiului de cultura urmeaz pregtirea compostului.
V recomand o reet de compost ecologic pe baz de paie de gru i gunoi de pasre de la
pui pentru carne, dar ambele materii prime trebuie s provin tot de la ferme ecologice.
La o ton de paie de gru uscate se adaug o cantitate de 900 kg gunoi de pasre si 40-50
kg borhot de la fabricile de bere obinut din orz sau orzoaic ecologic, iar la fiecare ton de
compost obinut se va aduga cte 20 kg ipsos. Din cantitatea de materii prime menionat
anterior vor rezulta cca. 5 t compost.
Nici chiar pentru cultura in sistem clasic nu se recomand pregtirea sub o ton de compost,
deoarece acesta nu se nclzete i nu fermenteaz.
Compostul se pregtete pe o suprafa betonat, cu o pant uoar de 3-4 grade sau cu
posibilitatea de a se colecta apa ce rezult in surplus de la udri si a se refolosi. Se prefer
spatii acoperite, hale, oproane.
Prima faz a pregtirii compostului este faza anaerob (fr aer). Voi descrie sistemul clasic
de pregtire a compostului.
Prima faz dureaz 10-12 zile i const n udri, tasri i recircularea apei colectate de la
udri.
Mai nti se ntind paiele pe suprafaa betonat i se trece peste ele cu roile unui utilaj. Apoi
se ud cu apa curat, de cteva ori pe zi, timp de 3 zile. In a 4-a zi, peste paie se ntinde
gunoiul de pasre cu aternut de paie. Din nou se ud cu recirculare. In ziua a 6-a, cu furca,
aceste materiale se amestec i se fac grmad cu nlimea de 1,7-2 m. Se ud n
continuare i se taseaz cu picioarele, nc 4-6 zile, cu recirculare, pn cnd acesta nu mai
primete ap.
In faza a 2-a , aerob (cu aer) se face aezarea compostului in platform cu urmtoarele
dimensiuni:
limea 1,8-2 m,
nlimea 1,7-1,8 m,
lungimea n funcie de cantitate

Fig. 2 Platforma de compost


a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

61

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Aezarea se face prin vnturare cu furca, afnat. Compostul in aceast faz nu se mai ud
i nu se mai taseaz. Se las astfel la nclzit 5 zile. Apoi i se aplic 4 ntoarceri la interval
de 3 zile, cu vnturare, adugnd la fiecare operatie cte un sfert din cantitatea de ipsos
calculat, de 20 kg/t de compost obtinut. La fiecare ntoarcere se formeaz o nou platform
dup aceleai dimensiuni, cu pereii drepti, cu materialul bine afnat, cu marginile i capetele
din vechea platform care s vin n interiorul celei nou-formate.
In cadrul ciupercriilor intensive ntoarcerea compostului se face cu ajutorul mainilor
speciale.

Fig. 3- Maina de ntors compost


Pasteurizarea compostului
Pentru ciupercriile intensive, unde se produc cantiti mari de compost, pasteurizarea se va
face pe baz de abur.
Aceasta are loc n camere special amenajate unde ncepe o intens activitate a
microorganismelor la o temperatur de 58-60 grade C cu meninere timp de la cteva ore ca
cteva zile, perioad ce va asigura distrugerea complet a larvelor, oulor si formelor
parazitare, n special nematozii (viermii compostului).
Tunelul pentru pasteurizare reprezinta o constructie speciala pentru acest scop, este
etan, cu tavan i perei laterali termoizolai coeficientul de izolare 0,4. Dimensiunile sunt
date de cantitatea de compost/trans, aezat vrac cu nlimea de 2-2,2 m. Se recomand
forma dreptunghiular, la lungimea de 10-15 m i limea de 4-6 m, cu nlimea de 2,2 m
asigur pasteurizarea a 50-60 t pe tran .
Tunelul de pasteurizare va fi dotat cu instalaie de abur i sistem de ventilaie.
Regim de pasteurizare:
Se introduce abur sub presiune la 4-5 atmosfere pn cnd temperatura compostului
crete la 55-57 grade C, apoi la 59-60 grade C. In acest timp se introduce aer
proaspt i aer recirculat n total dureaz 12+15 ore.
La temperatura de 59-60 grade C se menine 12+24 ore cu ventilaie de 20-25 mc
aer/h/mp.
Se reduce temperatura de la 60 grade C la 52 grade C prin oprirea aburului i prin
ventilaie maxima astfel ca temperatura aerului s fie cu 5+10 grade C mai mic
dect cea a compostului.
Condiionarea compostului (finisarea). Temperatura de 52 grade C se menine 48-84
ore cu diferena de temperatur de 5-8 grade C ntre compost i aer, cu ventilaie cu
60-70% aer proaspt i 30-40 % aer recirculat. In timpul condiionrii compostului are
loc scderea coninutului in amoniac ( care este toxic pentru creterea miceliului) i
pentru dezvoltarea microflorei termofile deci a actinomicetelor, ce vor avea un rol
important n creterea miceliului nsmnat.
Coborrea temperaturii la 26-24 grade C i stabilizarea ei timp de 12 ore.
Metoda de pasteurizare rapid const n meninerea compostului timp de 6-8 ore la
temperatura de 60 grade C, dup care se scade cu 1-3 grade C intr-un interval de 5-6 ore.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

62

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Calitatea unui compost optim:


culoarea brun, cu pete albe;
textura moale, paiele s se rup uor;
miros plcut, nu de amoniac;
pH-ul 7,2-7,4;
umiditatea 68-70%;
azot total 2,4+2,6 mg% s.u.;
amoniac liber 0,05-0,07% s.p.;
raportul C/N 15-20.
Amoniacul liber s prezinte valori de 0,01- 0,03 g% s.p. cu limita maxima de 0,05-0,19% s.p.,
iar optim 1 ppm. adica 0,001% .
Azotul ( N ) este un element fundamental, cu rol plastic pentru creterea esuturilor,
constituent al substanelor complexe (enzime, hormoni de cretere, pigmeni).
Activitatea enzimelor, metabolismul plantei sunt condiionate de existena unei cantiti
satisfctoare de azot. Lipsa acestuia perturb n primul rnd creterea. De aceea se
impune s se asigure azot nc din primele fenofaze ale creterii. Azotul amoniacal este cel
transformat rapid i metabolizat n aminoacizi i amide, care vor servi la formarea diferitelor
pri ale plantei. Deci azotul este un element esenial n multiplicarea i creterea celulelor.
nsmnarea compostului
Dup pasteurozarea compostului, acesta se introduce in ciupercrie, in saci, lzi sau n strat
plan, pe stelaje.
Cantitatea de compost va fi de 80-100 kg/mp sau cca. 15-20 kg/sac. Grosimea stratului plan
poate fi de 25-30cm dup tasare.
Adus de la pasteurizare i pus n ciupercarie, compostul se mai poate lsa 3-5 zile pentru
activarea actinomicetelor, dup care se va nsmna.
Norma de miceliu va fi de 0,5-1 kg/mp sau la 100 kg compost. nsmnarea se face
manual n ara noastr, prin amestecare uniform, urmat de tasare puternic, dup care pe
deasupra se mprtie 1/10 din kg, miceliu de control. Straturile sau sacii se acoper apoi cu
hrtie absorbant tip ziar sau cu folie de polietilen.
Dup nsmnare se face curenie, se aplic un tratament preventiv cu soluie de
Formaldehid n concentraie de 0,5 %, se pun termometre n aer i compost i se asigur
condiiile optime pentru incubare.
Condiii de microclimat la incubare
temperatura n aer de 21-23 grade C (pn ncepe incubarea poate fi i 27-28 grade
C);
temperatura n compost 26-28 grade C;
coninutul de CO 2= 2200- 12 000 ppm (pri pe milion);
umiditatea relativ a aerului (UR %) 95% prin udarea pardoselii;
ventilaia = 1-3 mc aer/h/mp de cultur cu recirculare 100%;
la 3-4 zile de la nsmnare se poate repeta tratamentul cu soluie de Formaldehida
n concentraie de 0,5% ;
Acoperirea cu turb
La 12-15 zile de la nsmnare, dupa finalizarea incubrii, se aplic pe straturi un amestec
de acoperire pe baz de turb.
Necesarul de turb este de cca. 25 kg/mp. Inainte de a fi utilizat, turba se pregtete prin
cernere, i se aplic amendament pentru a fi adus la un pH optim de 7,2-7,6, se umezete la
67-70% i se dezinfecteaz termic la 60 grade C cu timp de meninere de 5- 6 ore la abur.
Se vor ndeprta hrtiile sau folia de pe straturi i se aplic turb n strat de 5-6 cm netasat.
Inainte de aplicarea ei se verific straturile pentru a se elimina eventualele pete de mucegai.
A doua zi dup aplicarea turbei se face un tratament chimic cu Formaldehid in concentraie
de 1%, utiliznd un litru de soluie/mp de cultur.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

63

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Pentru acoperirea ciupercilor este admisa i perlita.


Condiii de microclimat dup acoperire
temperatura n aer = 20-22 grade C;
temperatura n compost = 24-26 grade C;
temperatura n turb = 22 grade C;
UR = 95% cu udri pe pardoseal;
continutul n CO 2 3000 20 000 ppm ;
Prima udare cu ap la temperatura din ciupercrie se va aplica la 2-4 zile de la acoperire
cnd miceliul ncepe s urce n turb. Intr-o perioad de udare de 8-9 zile se vor aplica n
total 7-10 litri de ap, n prize de 0,5- 1 litru/mp/zi.
Gratajul sau scarificarea
Lucrarea se executa n a 6-a sau a 9-a zi de la acoperire, cnd miceliul a urcat n turb n
proporie de i const n mobilizarea amestecului de acoperire pna la compost.
Prin scarificare se produce o rupere a cordoanelor miceliene, se evit apariia ciupercilor n
buchete i se accelereaz apariia butonilor de fructificare.
Condiii de microclimat dupa grataj
dup grataj, o perioad de 24-27 ore, nu se introduce aer proaspt;
temperatura n aer se va menine la 21-22 grade C;
temperatura n compost la 24-27 grade C;
coninutul n CO 2 4000 8000 ppm;
ventilaia 4-6 mc aer/h/mp cu recirculare;
nu se mai aplica udri dect cu unele excepii cu pulverizare fin a apei pentru a
menine turba umed.

Fig. 4 Aparitia butonilor


ocul termic
Este obligatoriu pentru fructificarea ciupercilor Agaricus bisporus.
ocul termic se ncepe la 3-4 zile dup grataj, cnd miceliul a aprut la suprafaa turbei n
proporie de 80-90% . Acesta dureaz 3-4 zile i se realizeaz prin introducerea de aer
proaspt n proporie de 30-50%, vara rcit.
Condiii de microclimat la ocul termic
temperatura n aer = 16-18 grade C;
temperatura n compost = 18-20 grade C;
UR = 87-90% ;
concentraia de CO 2 = 1200-1600 ppm;
ventilaia = 6-10 mc aer/h/mp cu 50% aer recirculat;
Pentru a obine ciuperci mari, ocul termic se face lent, n 4-5 zile cu temperatura n
compost de 19-20 grade C, iar n aer 17-18 grade C.
Atenie la tulpina cultivat!
Pentru a obine ciuperci mici, ocul termic se face n 2-3 zile, cu temperatura n compost la
18-19 grade C i temperatura n aer la 16-17 grade C.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

64

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Recoltarea ciupercilor
ncepe la cca. 20 zile de la acoperire;
udarea se rencepe cnd ciupercile sunt ca un bob de mazre, cu 2-2,5 litri ap/mp n
reprize de 0,4-1 litru/mp,cu ap la temperatura din ciupercrie;
n timpul recoltrii se aplic numai pulverizri fine cu ap pe ciuperci, apoi se
ventileaz, ca ciupercile s nu stea umede o perioad mai lung de 1- 2 ore;
ventilaia la primul val de cultur este de 10-12 mc aer/mp permanent, cu 50% aer
proaspt si 50% aer recirculat;
temperatura n aer se va menine la 16-18 grade C n funcie de mrimea ciupercilor
pe care dorii s le obinei;
temperatura n compost 18-20 grade C;
UR = 87-89% ;
Dac la primul val de recolt sunt prea muli butoni, se face reducerea lor prin udarea
cu 0,5 litri ap/mp. Udatul primului se ncheie cu 36 ore nainte de primul val. n
ultima zi a primului val sau cnd 70% din primul val a fost recoltat, se ncepe udarea
celui de-al doilea val cu 4-8 litri de ap/mp n 2-3 zile, n prize de 0,5-1 litru ap /mp;
se va ridica temperatura n aer cu 1-2 grade c ;
valurile de ciuperci apar dup cca. o sptmn;
temperatura n aer la primele 2 valuri se va ridica la 21-23 grade C;
UR 85-90%;
CO 2 = 1400-1800 ppm;
la fel se procedeaz cu udrile i la valurile 3 i 4;
producia la primul val va fi de 8-9 kg ciuperci/mp;
la al II-lea val 8-9 kg ciuperci/mp;
la al III-lea val, 4-6 kg /mp;
la al IV-lea val, 2-4 kg/mp;
al V-lea val, 1-2 kg/mp.
Producia totala va fi de 25-30 kg/mp/ciclu de cultur.

Fig. 5 Ambalarea ciupercilor


Atenie de unde cumprai miceliu !
Pentru consultan privind infiinarea de ciupercrii, staii de miceliu, compost sau saci
nsmnai cu Pleurotus spp., autoarea ofer consultan i tehnologie la zi (cari).
Pentru relaii: tel. 0745 420 536 sau 0723 648 128

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

65

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

27. Afaceri cu ciuperci cum s faci bani atunci cnd nu ai spaiu


Sursa: http://afacerimici.blogspot.ro/2013/02/idei-de-afaceri-la-domiciliu
Afaceri cu ciuperci cum sa faci bani atunci cand nu ai spatiu
Din ce in ce mai multa lume vrea sa manance sanatos. Din ce in ce mai multa lume tine post
sau prefera dieta vegetariana, iar cu ciuperci avem alegerea perfecta si delicioasa. Dintre
toate culturile, cea cu ciuperci aduce cel mai mare randament pe metru patrat. La o cultura
intensiva de ciuperci se obtin 5-6 recolte pe an!
Piata ta: magazine tip aprozar, lanturi de hypermarketuri si supermarketuri, piete agroalimentare, restaurante, unitati tip fast-food, pizzerii, fabrici de conserve, pensiuni, export.
De ce sa incepi o afacere cu ciuperci:
Beneficiezi de un cadru legislativ favorabil micilor intreprinzatori
Ai ACUM oportunitatea finantarii prin fonduri europene sauobtinerea de subventii pentru
culturile in solarii
Concurenta redusa. Cererea de ciuperci este de 26 de ori mai mare decat oferta!
Materialele necesare productiei de ciuperci sunt foarte ieftine si usor de procurat (paie,
balegar)
Reduci investitia intiala cu peste 40% daca folosesti planul de afaceri pe care ti-l oferim!
Obtii profit fulger! Ai nu mai putin de 5 sau 6 recolte pe an, deoarece ciupercile sunt
cultura cu cel mai mare randament pe metru patrat!
Nu-ti bati capul cu spatiul pentru ca poti cultiva ciuperci pe paturi suprapuse!
Lucrezi impreuna cu familia!
Ai piata de desfacere pentru ciuperci tot timpul anului dar in special in perioadele de post!
Vegetarienii si cei care au probleme de sanatate sau doresc sa-si mentina o buna forma
fizica se dau in vant dupa ciuperci pentru ca sunt bune si sanatoase.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

66

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

28. Cultura ecologic a ciupercilor Pleurotus spp.- burei sau pstrvi de fag
Sursa: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/ciuperci/cultura-ecologica-a-ciupercilorpleurotus-spp-bureti-sau-pastravi-de-fag/

Fig. 6- Pleurotus ostreatus


Valoarea nutritiva a ciupercilor Pleurotus spp. este data de coninutul ridicat n proteine 2,7-4
% s.u., hidrai de carbon 3,5-5% s.u. i sruri minerale 0,1-1,0% s.u.
Proteinele din aceste ciuperci conin 18 aminoacizi eseniali care sunt indispensabili
organismelor vii.
Structura proteinelor din ciuperci este asemntoare cu cea din cazeina laptelui,albumina din
ou, gliadina din gru, fiind alctuite din aceeai aminoacizi eseniali.
Compoziia chimica la dou specii de Pleurotus
Specificare

Substanta uscata
Pl. ostreatus Pl. sajor-caju
Proteina
7,0 41,5 2,66-47,0
Hidrai de carbon 16,7- 81,8 53,5-64,0
Lipide
1,0-6,9
1,7-2,2
Cenu
2,1 9,8
6,4-6,7
Datorita coninutului lor in diferite minerale precum K,P, Si, Se, a faptului ca nu conin
amidon i sodiu i conin cantitate redus de lipide ( grsimi) le face a fi recomandate n
alimentaia diabeticilor, n combaterea anemiilor, a strilor de oboseal i ca mineralizante.
Cercetarile tiinifice din ultimii ani, pe plan mondial au scos n eviden c polizaharidele din
aceste ciuperci i din miceliu conin beta glucanul pleuran cu efecte
antioxidante,anticolesterol, anti-viral, anti-bacterian, regleaz presiune sngelui, este tonic
nervos i protector cardio-vascular.
Pe lng cele enumerate, ciupercile sunt apreciate i pentru savoarea i gustul lor deosebite,
putnd fi preparate n diferite moduri i ct mai apetisant.
Cultura ciupercilor Pleurotus spp. a cunoscut o dezvoltare exploziv n ultimii ani, n multe
ri din lume, fiind uor de cultivat, nepretenioase i utiliznd ca substrat de cultur deeuri
ligno-celulozice, o mare parte neutilizate n alte scopuri.
Dup proteina vegetal obinut din soia, ciupercile n general se situeaz pe locul doi n
lume .Si aceste specii de ciuperci se preteaz excelent pentru cultur ecologic.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

67

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Specii de Pleurotus ce pot fi cultivate n ara noastr sunt : alturi de Pl. ostreatus si Pl.
florida ce sunt deja cunoscute se mai pot cultiva i Pl. pulmonarius, Pl. colombinus, Pl.
djamor, Pl. flabellatus, Pl. eryngii, Pl. tuber-regium, Pl. sajor-caju, Pl. cornucopiae Pl. citrinopileatus .a.

Fig. 7- Pleurotus cornucopiae


Spatii de cultur
Pentru o cultura intensiv i aceste specii de ciuperci necesit spaii nchise, amenajate
corespunztor. Ciupercile Pleurotus nu sunt mari consumatoare de energie, factorii de risc
de-a lungul tehnologiei sunt redui, deoarece acestea sunt considerate ciuperci rustice,
rezistente la boli, la duntori i la variii de temperatur.
Volumul de investiii pentru cultura acestor ciuperci reprezint 50-60% din cel pentru cultura
ciupercilor Agaricus, deoarece pe lng cele menionate anterior, necesit i mai puin for
de munc.
Amenajarea spaiilor const n dotarea lor cu instalaii de ap-canal, ventilaie, nclzirercire n funcie de anotimp i fa de celelalte specii i sistem de iluminat.
n cultur clasic, toamna i primvara se pot utiliza spaii puin protejate precum solarii,
oproane, magazii, verande, balcoane, umbrare .a.
Pregtirea substratului de cultur i nsmnarea
Substratul este reprezentat prin deeuri ligno-celulzice provenite din agricultur, prelucrarea
hrtiei, a celulozei, din industria textil, precum i deeuri lignicole din industria prelucrrii
lemnului, a fabricrii chibriturilor, silvicultur .a.
Pentru ca ciupercile sa poat fi atestate ca sunt ecologice, materiile prime i auxiliare pentru
substrat nu trebuie s fie tratate chimic (lemnul) i nici produse cu folosire de erbicide,
ngrminte chimice sau tratate cu pesticide.
Materialele se mrunesc dupa caz, se mbib n ap rece cca. 24 ore, apoi se dezinfecteaz
cu ajutorul aburului la 80 grade C cu timp de meninere 4 ore, sau la 75 grade C 5 ore . In
sistem clasic dezinfecia se poate efectua i cu ap fierbinte la 70-80 grade C.
Dup rcirea i scurgerea apei, se face cntrirea lor n vederea nsmnrii. Inainte de
nsmnare miceliului, n substrat se adaug unul din amendamentele : ipsos 2+3%,
carbonat de calciu 4% sau var praf 0,2-0,3% .
Norma de miceliu, n funcie de provenien va fi cuprins ntre 2,5-4,0% adica la 100 kg
substrat umed i dezinfectat termic.
Repartizarea substratului amestecat cu amendament i miceliu se va face n saci din
polietilen, perforai n prealabil, n greutate de 10-15 kg.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

68

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Incubarea dureaz 15-21 zile n funie de tulpina, hibridul sau specia utilizat i de
temperatura din camera de incubare.
Incubarea se desfoar la temperatura de 18-24 grade C, cu umiditatea relativ a aerului
de 75-80%, ventilaie redus la 0,5 mc aer/h/tona de substrat i fr iluminare. n timpul
incubrii se vor ine sub observaie sacii pentru a nu se ncinge (autoaprinde) ncepnd cu a
5-a zi de la nsmnare i pn n a 11-a zi.

Fig. 8 Sac incubat, cu fructificaii


Dupa incubarea total sacii brichetele, se mut n ciupercrie unde vor fructifica. Se pot
aeza pe stelaje, suspendai ( agai) de plafon, suprapui formnd stlpi sau nfipi n
epue.
Condiiile de microclimat la recoltare sunt : UR 85%, temperatura 14-20 grade C n funcie
de cerinele speciei, lumina 150 luci , timp de 8-10 ore/zi iar regimul de ventilaie se prezint
astfel:
- la primul val : 8+10 schimburi de aer/h, cu aer proaspt i recirculat, cu funionare de
4,5 ore i pauz 1,5 ore. Viteza aerului 0,2-0,3 m/sec. Un schimb de aer este egal cu
volumul camerei.
- La pauza dintre valuri se introduce i funcioneaz exact inversul valului I;
Randamentul obinut se poate situa ntre 20-35 kg ciuperci/100 kg substrat nsmnat i
chiar mai mult, n funcie de aportul de protein adugat n substrat i de specie sau hibrid.
Atenie ! SPORII DE Pleurotus spp. PRODUC ALERGII !
Recoltarea se va face numai purtnd masca.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

69

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

29. Ctigai peste 40.000 de euro anual din cultivarea ciupercilor


SURSA: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/ciuperci/castigati-peste-40-000-de-euroanual-din-cultivarea-ciupercilor/
tiai c ciupercile Champignon sunt printre
puinele ciuperci care pot fi consumate crude,
fr a reprezenta riscuri pentru digestie? Dac
avei o pivni sau o construcie mai veche, pe
care nu o mai folosii i vrei s o valorificai,
atunci trebuie s tii c poate deveni mediul
propice pentru o ciupercrie. V vom descrie
cum se deruleaz afacerea, cum se cultiv,
cum se ngrijesc ciupercile. Pas cu pas.
Iat cteva dintre beneficiile pe care vi le
aduce cultivarea ciupercilor Champignon:
- cererea de ciuperci pe pia este foarte mare
i nu este acoperit de ofert;
- ciupercile sunt foarte gustoase i recomandate de medici n afeciuni precum anemia i
diabetul. De asemenea, sunt de mare ajutor att pentru supraponderali, cat i pentru
vegetarieni;
- ciupercile nu sunt pretenioase ca spaiu i nu necesit suprafee mari de teren agricol;
- pot fi cultivate n diverse spaii: pivnie, magazii, construcii mai vechi, grajduri etc.;
- substratul de cultur se obine uor din produse i reziduuri vegetale i animale;
- substratul uzat poate fi reutilizat dup folosire (el nu se arunc);
- se obine profit aproape imediat de la demararea afacerii n cteva sptmni.
Pentru cei care nc nu se pot decide din cauza problemelor legate de constituirea i
funcionarea firmei, de gsirea sediului firmei i personalului, suntem gata s v oferim
rspunsul la toate ntrebrile, plus iniiere n contabilitate i fiscalitate, relaia cu banca,
marketingul i asigurarea afacerii.
Cultivarea ciupercilor Champignon (Agaricus) a crescut, n ultimii 35 de ani, de nou ori n
SUA, de 9,2 ori n Frana, de 5,8 ori n Anglia i de 350 de ori n Olanda. Dar nu i n
Moldova. Aici nc suntei ferit de concuren i avei toate ansele s v dezvoltai o afacere
frumoas i profitabil.
n momentul de fa, consumul anual pe cap de locuitor n Moldova este sub 100g de
ciuperci. Consumul normal ar fi de circa 2 kg/locuitor. Pentru nceput, avei nevoie de doar
50-60 metri ptrai (un beci sau un garaj). Recolta va fi de 2.000-2.500 kg ciuperci/an din 3-4
cicluri de cultur.
Bugetul iniial
Practic, primii pai sunt:
- amenajarea spaiului de cultur (ciuperci);
- achiziionarea sporilor;
- obinerea autorizaiilor.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

70

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Bugetul necesar pentru start variaz, n funcie de suprafaa pe care dorii s o cultivai cu
ciuperci. Putei porni o ciupercrie cu 1.000 de euro sau cu 20.000 de euro.
Avantaje ale afacerii cu ciuperci
1. Investiie iniial modic.
2. Concurena redus. Cererea de ciuperci
este de 26 de ori mai mare dect oferta!
3. Derulare rapid. La o cultur intensiv de
ciuperci se obin 5-6 recolte pe an! Nu uitai,
este cultura cu cel mai mare randament pe
metru ptrat!
4. Piaa de desfacere pentru ciuperci este
asigurat! Ciupercile Champignon sunt cele
mai cutate ciuperci din Moldova.
5. Posibiliti multiple de extindere i export.
6. Nu necesit teren agricol. Un hambar, un beci sau un garaj bine amenajate sunt tot ceea
de ce avei nevoie.
7. Materialele necesare sunt foarte ieftine i uor de procurat (cel mai bun sol pentru
ciupercile Champignon este blegarul!).
8. Se poate ncepe ca o afacere de familie.
9. V punem la dispoziie un suport informativ detaliat, tabele i fotografii realizat ntr-o
ciupercrie. Ne putei contacta la www.sfaturi.biz.
Profit iniial din cultivarea ciupercilor
Cu un spaiu de cultur de 100 metri ptrai (realizat prin supraetajare), obinei ncasri de
peste 40.000 euro/an. Or, de pe un singur metru ptrat se obin 80-100 kg de ciuperci/an.
nmulii cele 9.000 kg de ciuperci pe an cu aproximativ 15 lei (1 kg ciuperci preul engross). Rezultatul: 135.000 lei, reprezint venitul obinut de firma dvs. i asta numai dup
primul an!
Desfacerea i, deci, profitul sunt asigurate, deoarece cererea pe pia este mult mai mare
dect oferta. Nu uitai c ciupercile sunt cutate pentru c au gust deosebit, coninut de
proteine apropiat de cel al crnii i caliti terapeutice sau imunostimulente. n plus, n
perioadele de post de peste an cererea nregistreaz un salt remarcabil.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

71

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

30. Tehnologii optimizate de cultur la principalele specii legumicole din spaii


protejate(solarii)
Sursa: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/tomate/tehnologii-optimizate-de-cultura-laprincipalele-specii-legumicole-din-spatii-protejate-solarii/
Optimizarea managementului culturilor protejate se realizeaz prin introducerea unor verigi
tehnologice noi, care au ca obiective reducerea costurilor de producie concomitent cu
creterea valorii economice a produciei obinute, reflectate n profitul obinut.
Lucrarea de fa i-a propus s analizeze dou secvene tehnologice: producere a
rsadurilor i alegerea materialului biologic avnd n vedere c la producerea rsadurilor
pentru spaii protejate, consumul de energie este foarte mare i costurile ridicate i c
stabilirea criteriilor de alegere a materialului biologic cultivat permit obinerea unui profit
semnificativ, care s justifice alegerea fcut.
Materialul i metoda de lucru
n intervalul 2002-2004 au fost amplasate, ntr-un spaiu de ser nclzit de 100 m2, trei
experiene, care au avut ca obiectiv principal determinarea celei mai eficiente metode de
producere a rsadurilor destinate culturilor din solarii.
Materialul biologic pe care s-a experimentat a fost rsadul din speciile: tomate, ptlgele
vinete, castravei, ardei. Au fost utilizai hibrizi timpurii la tomate IOANA F1, la ptlgele
vinete Andra F1, la castravei H1BZ i soiul de ardei gras EXPORT, pretabili a se
cultiva n spaii protejate.
Metodele de producere a rsadurilor au fost cele clasice, respectiv pentru tomate semnat
n pat nutritiv i repicat n cub nutritiv cu latura de 7 cm i 5 cm comparativ cu metoda prin
semnat n palet alveolar cu latura de 2.5 cm i repicat n palet alveolar cu latura de 4.0 cm,
iar pentru ptlgele vinete s-a folosit metoda prin semnat n palet alveolar cu l = 5 cm, fr
repicare comparativ cu metoda clasic prin semnat n pat nutritiv i repicat n cub nutritiv
cu l = 5 cm.
n vederea studierii sortimentului de hibrizi i soiuri de tomate, ptlgele vinete i castravei,
au fost organizate, timp de trei ani, loturi experimentale, pe o suprafa de 0.7 ha / an, culturi
protejate n solarii tip tunel. Loturile experimentale au fost organizate dup metoda
blocurilor randomizate, n care fiecare variant a fost amplasat n patru repetiii, suprafaa
fiecrei parcele repetiii fiind de minim 9 m2. nfiinarea i ntreinerea culturilor s-a fcut
conform unor tehnologii de cultur mbuntite, optimizate i omologate de ctre S.C.D.L.
Buzu.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

72

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Rezultate
Tomate
TEHNOLOGIE CLASIC
Semnat manual n pat nutritiv, n
rnduri, la 5 x 1,4 cm;
4,469 g smn / m2;
Repicat n cuburi nutritive L = 5 cm;
Suprafaa semnat = 35 m2;
Suprafaa repicat = 100 m2;
Numr fire rsad = 34000 fire.
TEHNOLOGIE PERFECIONAT
Semnat n palet alveolar de 2,5 x2,5
cm;
5 g smn / m2;
Repicat n palet alveolar de 4 x 4 cm;
Suprafaa semnat = 21 m2;
Suprafaa repicat = 100 m2;
Numr fire rsad = 34000 fire.
Ptlgele vinete i ardei
TEHNOLOGIE CLASIC
Semnat n pat nutritiv, repicat n cub
nutritiv cu l = 5 cm;
8-10 g smn / m2;
Repicat n cuburi nutritive L = 5 cm;
Suprafaa semnat = 35 m2;
Suprafaa repicat = 100 m2;
Numr fire rsad = 34000 fire.
TEHNOLOGIE PERFECIONAT
Semnat n palet alveolar cu l = 5 cm,
fr repicare.
4-6 g smn / m2;
Suprafaa semnat = 100 m2;
Numr fire rsad = 34000 fire.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

73

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Eficiena economic la producerea rsadurilor de tomate, ardei i ptlgele vinete


/ 1000 fire
Tabel nr. 1
PTLGELE VINETE +
TOMATE
ARDEI
Specificare
Varianta Varianta
Varianta Varianta
perfecionat
clasic
perfecionat
clasic
9.02
7.80
9.59
8.72
Manopera
Cote (CAS, omaj,
3.46
2.99
3.67
3.34
sntate, fond risc)
37.04
23.12
16.65
5.27
Materiale din care:
7.00
2.80
14.01
2.80
- amestec
29.69
19.98
1.51
1.51
- smn
0
0
0.71
0.71
- folie + schelet fier
0.31
0.30
0.38
0.21
- insectofungicide
0.04
0.04
0.04
0.04
-ngrminte
26.81
25.06
23.32
19.68
Energie
76.33
58.97
53.23
37.01
TOTAL DIRECTE
7.63
5.89
5.32
3.70
INDIRECTE
10.59
10.59
VALOARE PALEI ( ) 83.96
75.45
58.55
51.30
TOTAL CHELTUIELI
Pret cost ( / fir)
0.08396 0.07545
0.05855
0.05130
Alegerea materialului biologic pentru nfiinarea acestor culturi constituie o alt secven
important n tehnologia de cultur a legumelor n sistem protejat. Stabilirea criteriilor de
alegere a materialului biologic cultivat reprezint un obiectiv prioritar n activitatea de
cercetare permind determinarea timpurietii, a potenialului de producie, a capacitii de
adaptare a plantelor la condiiile climatice zonale, precum i stabilirea, pe baza calculului
statistic, a sporurilor de producie (timpurie i total), care s se reflecte n profitul obinut i
s justifice alegerea fcut.
n acest sens, cercetarea noastr i-a propus s vin n sprijinul fermierilor i productorilor
de legume protejate interesai, prin stabilirea nivelului i valorii economice a recoltelor la
culturile protejate de tomate, ptlgele vinete i castravei.
S-au efectuat observaii pentru stabilirea
comportamentului, potenialului biologic i
eficienei economice a unui sortiment total
de 51 hibrizi / soiuri de tomate, 24 hibrizi /
soiuri de ptlgele vinete, n condiii de
cultur protejat, n vederea elaborrii unor
recomandri privind pretabilitatea acestora
la cultivarea n solarii.
La tomate, pentru a face o selecie a
hibrizilor, acetia au fost punctai dup cum
urmeaz: pentru producie 1 punct pentru
1 kg fructe/m2; pentru greutatea medie a
fructului 1 punct pentru fructe cu greutatea medie cuprins ntre 140-170 g i 0.5 puncte
pentru fructele care depesc 170 g sau pentru cele care au sub 140 g (limitele au fost
stabilite pe baza unui studiu de pia).

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

74

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

HIBRIZI DE TOMATE TESTATI IN PERIOADA 2002-2004


Tabel nr. 2
Nr. crt. HIBRIDUL
Prod. timp. Prod.
Greutate
kg/m2
total kg/m2 medie fruct
20.06
01.09.
g
IH-50 F1
1
3,92
8,40
140
IOANA F1
2
2,08
9,19
108
H1 BUZAU F1 3,21
3
7,86
125
MARFA F1
4
2,20
8,85
140
MARISSA
F1
5
3,36
8,51
146
ARLETTA F1
6
3,49
8,72
169
ROYESTA F1
7
2,60
8,80
207
CREA F1
8
1,81
6,75
166
BALCA F1
9
4,56
7,64
138
PRISCA F1
10
5,23
8,64
134
MEDINA F1
11
4,48
7,95
176
FLORIANT F1 2,16
12
7,77
143
COBRA F1
13
2,64
8,80
167
LAMBADA F1 3,28
14
9,50
154
OPALINE F1
15
2,32
4,08
138
HABANA 106 F1 4,91
16
9,15
133
HABANA 334 F1 4,62
17
7,40
202
HABANA 510 F1 3,55
18
7,66
193
HABANA 795 F1 4,02
19
11,42
153
HABANA C
20
3,77
10,14
132
CAMARO F1
HABANA L
21
3,14
8,20
125
LASSO F1
DAKOTA F1
22
4,55
11,43
124
CENCARA
F1
23
1,76
8,76
122
ROMANA F1
24
3,67
7,20
120
ROMALINA
25
2,99
6,21
42
ROMANA R F1
ORAMA F1
26
3,26
10,14
111
Nr. crt. HIBRIDUL

27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39

CRONOS F1
ASTONA F1
NUN-95579
Sprinter
BERIL R2 F1
73 -48 R2 F1
JENNA F1
PETULA F1
73 430 F1
73 33 F1
KATERINA
73-510
ANABEL
ALBORAN

Prod. timp.
kg/m2
20.06
2,12
3,60
2,56

Prod.
Greutate
total kg/m2 medie fruct
01.09.
g
9,31
146
11,20
135
3,78
148

3,70
2,70
3,48
3,32
4,68
2,68
3,92
3,22
2,94
3,63

11,76
8,32
9,28
11,12
11,59
5,06
9,87
6,53
9,29
10,34

141
105
163
151
133
128
115
124
125
103

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

75

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51

OMIARON
3,61
ANNET
3,81
SILUET
4,32
KYLIAN
3,05
LUKIA
2,87
866 542
2,28
SPLENDID F1
2,76
H CHINA
1,60
C 2 (tip cirea)
0,52
C 4 (tip cirea)
0,64
n lucru creare soi nou
C 6 (tip cirea)
0,60
C 10 (tip cirea)
0,72
n lucru creare soi nou

10,68
9,30
9,31
9,35
8,62
7,15
9,00
3,60
1,31
1,31

92
92
155
107
106
203
132
125
31
27

1,27
3,00

29
36

SORTIMENTUL DE HIBRIZI I SOIURI DE PTLGELE VINETE TESTAI


interval 2002-2004 Tabel nr. 3
Producie la Producie la Greutate Rezistenta la atacul
Nr.
Hibrid / Soi
15.07
15.08
medie
de Verticillium
crt.
t/ha
t/ha
fruct g dahliae
1
H3 F1
17.81
36.18
228.40
+
2
H6 F1
13.17
38.04
221.40
+
16.55
37.97
3
H7 F1
215.90
+++
19.29
40.59
4
FELICIA F1
229.37
++
H10 F1
18.73
39.87
5
212.80
+++
ANDRA F1
19.42
39.93
6
226.58
++
7
H13 F1
13.63
36.27
213.90
++
19.73
38.44
8
H14 F1
224.52
++
H20 F1
19.05
39.39
9
210.70
+++
10
H23 F1
12.57
37.73
202.20
+
H24 F1
16.13
39.78
11
218.10
+++
12
H28 F1
15.93
37.21
220.30
+++
H56 F1
13
15.51
42.26
235.18
+
14
H 112 F1
17.34
32.93
244.52
++
19.96
38.97
15
H 113 F1
212.51
++
16
DANIELA
12.22
27.45
205.40
+++
17
LUCIA
12.92
31.08
226.10
+
16.26
33.69
18
RONA
260.02
+++
DRGAICA
18.15
37.20
19
242.56
+++
20
CLDRUSANCA 13.85
36.17
311.63
++
21
NICULINA F1
12.52
25.89
210.00
++
20.92
40.29
22
MILEDA F1
239.62
+++
23
RIMA F1
13.53
35.95
236.60
++
24
BALTIMORE F1 15.46
37.02
283.93
++
Pentru a face o selecie a hibrizilor de ptlgele vinete, acetia au fost punctai dup cum
urmeaz: pentru producie timpurie i total cte 1 punct pentru 1 kg fructe/m2, iar pentru
rezistena la atacul patogenului Verticillium dahliae 1 punct pentru hibrizii/soiurile rezisteni,
0.5 puncte pentru hibrizii/soiurile tolerani i 0.5 puncte pentru hibrizii/soiurile sensibili
(limitele au fost stabilite pe baza calculului eficienei economice a culturii).

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

76

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Concluzii
1. Pe baza calculului de eficien economic propunem ca variante perfecionate de
producere a rsadurilor de legume destinate spaiilor protejate, pentru tomate,
metoda prin semnare n palet alveolar de 2.5 x 2.5 cm i repicare n palet alveolar
de 4 x 4 cm, la care preul de cost al unui fir de rsad este de 0.075 , iar pentru
ptlgele vinete i ardei propunem varianta de semnare direct n palet alveolar cu
latura de 5 cm, fr repicare, la care preul de cost este de 0.051 .
2. Selecia materialului biologic pentru nfiinarea culturilor n spaii protejate se face n
mod eficient dup testarea acestuia n loturi experimentale, n condiii fitoclimatice
comparabile. Pe baza seleciei fcute pe parcursul celor trei ani putem recomanda
urmtorii hibrizi:
3. TOMATE cu greutatea fructului ntre 140-170 g i producie total de peste 10 kg /
m2:
-

cu cretere nedeterminat BERIL F1, HABANA 795 F1, PETULA F1,


LAMBADA F1, JENNA F1, IH-50 F1, ARLETTA F1, MARISSA F1, COBRA F1,
CRONOS F1;
cu cretere semideterminat SILUET F1, MEDINA F;

1. tomate tip cirea C 10, C 4, romalina f1;


2. tomate cu fructe oval-alungite CENCARA i ROMANA F1;
3. tomate cu fructe portocalii ORAMA F1.
1. ptlgele vinete cu producie timpurie ntre 16-21 t / ha i producie total ntre 3742 t / ha MILEDA F1, H 113 F1, H14 F1, ANDRA F1, FELICIA F1, H10 F1,
DRAGAICA, H20 F1, H24 F1, H56 F1, H3 F1, H6 F1, H7 F1, H112 F1, BALTIMORE
F1;
-

cu rezisten sau toleran la atacul agentului patogen Verticillium dahliae MILEDA


F1, H10 F1, H24 F1, H20 F1, H7 F1, H28 F1, DRGAICA, RONA, DANIELA,
FELICIA F1, ANDRA F1, H 113 F, H14 F
cu fructe mari, piriforme, violet-nchis lucioase MILEDA F1, H10 F1, H24 F1, H20
F1, H7 F1, DRGAICA, RONA, FELICIA F1, ANDRA F1, H14 F, CLDRUANCA;
cu fructe mari, alungite, violet-nchis lucioase H 113 F1, H112 F1, DANIELA;
cu pigmentaie antocianic H6 F1, H28 F1;

Prin cumularea tuturor parametrilor determinai, n urma punctajului acordat, recomandm ca


pretabili pentru cultura n solarii urmtorii hibrizi / soiuri MILEDA F1, H10 F1, H20 F1, H24
F1, DRGAICA, FELICIA F1, H7 F1, ANDRA F1 , H 113 F1, H14 F.
Autori: FLORICA GHEORGHE, FLOAREA BURNICHI, PETRUA BEBEA, NICOLAE
TRANDAFIR, S.C.D.L. BUZU
Bibliografie
Dumitrescu, M., Scurtu, I., Stoian, L., Glman, Gh., Costache, M., Ditu, D., Roman,
Tr., Lctus, V., Rdoi, V., Vlad, C., Zgrean, V. 1998: Producerea legumelor,
Editura ARTPRINT, Bucuresti.
Voican, V. 1995: Aspecte esentiale n programarea, producerea si utilizarea
rsadurilor de legume. Hortinform, nr. 12, p. 31-32.
Lauren Garner and Thomas Bjrkman 1999: Mechanical Conditioning of Tomato
Seedlings Improves Transplant Quality Without Deleterious Effects on Field
Performance HortScience 34:848-851.
Voican, V., Lctus, V. 2001: Cultura protejat a legumelor n sere si solarii. Editura
Ceres, Bucuresti.
Florica Gheorghe, Floarea Burnichi, Petrua Bebea, Iulia tefnescu, 2004 Broura
Tehnologii optimizate de cultur la principalele specii legumicole din spaii protejate
i cmp, S.C.D.L. Buzu, 70 pagini.
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

77

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

31. Cum scpm de buruieni?


SURSA: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/cum-scapam-de-buruieni/

Alaturi de boli si ciuperci, buruienile crescute in gradina reprezinta o adevarata problema


care poate pune in pericol orice cultura. Cum scapam de buruieni? este o intrebare pe
care si-o pun foarte des agricultorii. In randurile care urmeaza va vom prezenta cateva
metode eficiente cu ajutorul carora puteti scapa de nedoritele buruieni.
Pentru a avea parte de o cultura sanatoasa dar crescuta in mod natural, cele mai multe
persoane, pentru a scapa de buruienile nedorite din gradina personala, aleg sa foloseasca
produse naturale. Pe langa faptul ca buruienile crescute in gradina personala pot afecta intro mare masura cresterea plantelor cultivate, acestea ofera si un aspect inestetic gradinii, mai
ales in cazul in care gradina dumneavoastra este una de flori.
Plantele cultivate in gradina sunt diferite si au nevoi speciale, insa acest lucru este valabil si
in cazul buruienilor. Unele dintre acestea sunt perene, altele anuale, iar daca unele ierburi
daunatoare pot fi starpite prin anumite metode, in cazul altora metodele respective pot da
gres. Daca va intrebati care sunt cele mai des intalnite buruieni, ei bine, cele care dau cele
mai mari batai de cap sunt pirul, cicoarea, volbura, ciulinul si trifoiul. Acestea sunt plante
perene, ceea ce le face mult mai rezistente.
Orice gradinar responsabil ar trebui sa acorde o importanta sporita gradinii sale, iar
eliminarea buruienilor reprezinta un pas mai mult decat important. Din popor se spune ca
este mai bine sa previ decat sa tratezi, fapt care poate fi aplicat si in privinta gradinaritului.
Exista cateva metode pe care le puteti aplica pentru a evita aparatia buruienilor. Una dintre
acestea este acoperirea pamantului dupa cultivarea plantelor cu plante acoperitoare. O alta
metoda este acoperirea solului cu scoarta, frunze, iarba taiata si paie. Folia antiburuieni este,
de asemenea, o solutie la indemana in cazul unei gradini de flori.
In cazul in care gradinarii doresc sa elimine buruienile existente, acestia trebuie sa identifice
tipul acestora dupa care sa puna la punct un plan bine organizat pentru eliminarea si tinerea
lor sub control.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

78

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Inainte de a folosi substante menite sa distruga buruienile, trebuie sa le indepartati pe cele


existente care ingreuneaza cresterea si dezvoltarea armonioasa a plantelor pe care le
detineti. Aceasta metoda este considerata cea mai ecologica deoarece buruienile sunt
scoase din pamant cu mana, fara ca restul plantelor sa aiba de suferit. Pentru ca eliminarea
mecanica a buruienilor sa se realizeze cu o mai mare usurinta, este de preferat ca acestea
sa fie udate in prealabil, sansele de a indeparta definitiv radacinile fiind mult mai mari.
Este bine ca buruienile sa fie taiate atunci cand sunt foarte mici, pentru ca in acest fel
plantele din gradina dumneavoastra vor avea mai putin de suferit. Mai mult decat atat, atunci
cand sapati gradina, semintele buruienilor vor incepe sa se dezvolte, ceea ce constituie un
avantaj pentru ca in cateva saptamani buruienile crescute vor putea fi eliminate.
Aveti mare grija unde aruncati buruienile proaspat scoase fin gradina. Niciodata nu le puneti
in lada de compost sau in locul in care tineti ingrasamantul deoarece veti avea surprize
neplacute.
In unele cazuri, eliminarea mecanica nu este de ajuns. In aceste situatii se poate apela la
ierbicide naturale, iar daca situatia este intr-adevar dificila se vor utiliza substante chimice.
Aplicarea ierbicedelor se realizeaza primavara, inainte ca semintele buruienilor atat de
distrugatoare sa incolteasca.
Otetul reprezinta una dintre metodele naturale care ajuta la eliminarea buruienilor. Folositi
otet nediluat si unul cu o concentratie mai mare in cazul in care buruienile sunt deja mature.
Otetul poate fi pulverizat sau aplicat pe planta daunatoare cu o pensula. Daca alegeti sa il
pulverizati, alegeti o zi calma, lipsita de vant, deoarece acesta poate duce picaturile de otet
pe alte plante din gradina. Pentru un efect mai puternic puteti folosi un amestec de sare cu
otet (o cana sare la 1 litru de otet).
Lamaia este un alt produs natural care poate fi utilizat cu succes pentru eliminarea ierburilor
din gradina dumneavoastra. Folositi sucul de lamaie pentru a stropi plantele nedorite. Chiar
daca aceste metode naturale par sa actioneze intr-un mod pozitiv pentru culturile
dumneavoastra, trebuie sa aveti foarte mare grija si sa nu le folositi in exces deoarece pot
dauna culturilor.
Exista situatii in care buruienile au crescut prea mult sau zona este prea mare pentru a
exista o alta solutie impotriva lor, asa ca in acest caz sunt necesare ierbicidele. Acestea vor
fi procurate din magazinele de specialitate sau din farmaciile veterinare. Cele mai multe
ierbicide se folosesc primavara, insa utilizarea lor este influentata si de tipul buruienilor. Cititi
cu atentie instructiunile de utilizare inainte de a aplica aceste substante.
Asadar, raspunsul la intrebarea care ii nelinisteste pe foarte multi gradinari poate fi aflat daca
puneti in aplicare sfaturile pe care vi le-am oferit. In acest fel, va veti putea bucura de o
gradina deosebita, iar plantele pe care le indragiti cel mai mult se vor dezvolta intr-un mod
cat se poate de armonios.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

79

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

32. Pregtirea i instalarea rsadnielor


Sursa: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/pregatirea-si-instalarea-rasadnitelor/
Luna februarie si inceputul lunii martie reprezinta perioada in care legumicultorii sau oricine
vrea sa produca rasaduri pentru propria gradina se ocupa de pregatirea si instalarea
rasadnitelor, o etapa extrem de importanta in evolutia ulterioara a culturilor de legume.
Rasadnitele ofera cea mai simpla solutie de producere a rasadurilor, deoarece sunt cele mai
simple constructii cu aceasta destinatie, care pot fi facute din scanduri sau prefabricate
(plastic sau beton, materiale care rezista mai mult decat lemnul), acoperite cu geam sau folie
de plastic transparenta. Rasadnitele implica mult mai putin efort si cheltuiala, in comparatie
cu solariile sau serele. Este modul traditional de a produce rasaduri, care nu a dat gres
niciodata. Se folosesc rasaduri pentru salata, tomate, conopida, ardei, vinete, castraveti,
ceapa de apa, sparanghel, telina etc., deoarece acestea asigura un randament mai mare al
culturii, un ritm de crestere al plantei mai rapid si legume de mai buna calitate.
Se pot pregati diverse tipuri de rasadnite, in functie de posibilitati sau de cerintele soiurilor de
legume:

Rasadnite reci/calde
Rasadnite cu incalzire biologica/apa calda
Rasadnite de suprafata/ingropate (fixe)/semiingropate, care vor fi asezate cu latura
lunga pe directia nord-sud, pentru a beneficia din plin de lumina solara
Rasadnite in panta (cu o panta sau cu doua cea de-a doua avand ca destinatie
repicatul plantelor (transplantarea rasadurilor, pentru a le oferi conditii optime de
crestere)

Pentru pregatirea si instalarea rasadnitelor calde se foloseste biocombustibilul material


organic (gunoi de grajd amestecat cu frunze, paie, paie alterate, coceni tocati, rumegus)
care, descompunandu-se, elibereaza caldura. Gunoiul de cabaline produce cea mai ridicata
temperatura, pentru ca se descompune foarte repede (in aproximativ o saptamana), in timp
ce gunoiul de taurine, de exemplu, se descompune mult mai lent. Pregatirea
biocombustibilului incepe din vara anterioara, cand gunoiul de grajd se asaza la soare,
pentru a se usca, dupa care, spre sfarsitul toamnei, se pune la adopost, in platforme, de
preferinta in apropierea locului unde va fi amplasata rasadnita.
Pentru o rasadnita de suprafata, patul de gunoi trebuie sa aiba grosimea de 30-40 de
centimetri, iar pentru cele ingropate sau semiingropate, 20-30 de centimetri. Pentru varza,
conopida timpurie, stratul ar trebui sa fie chiar mai gros, in jur de 50 de centimetri. Locul ales
pentru rasadnita se niveleaza, se asaza un strat de rumegus/paie/fan etc., apoi straturi
alternative de gunoi bine vanturat si udat (pentru ca altfel nu va degaja caldura necesara).
Peste acestea se amenajeaza solul nutritiv, poros, bine aerat si drenat. Acest sol, de
asemenea, se prepara cu mai multe luni inainte, din pamant de telina (obtinut din zone in
care s-au descompus radacinile de telina si ierburile), mranita (gunoi de grajd si resturi
vegetale, bine fermentate si uscate), pamant de turba, in care se adauga putin var, pentru a-i
reduce aciditatea, nisip de rau. Aceste tipuri de sol, inainte de a fi puse in rasadnita, se cern,
se lopateaza si se dezinfecteaza, cu sulfat de cupru. Dupa ce lucrarile mentionate mai sus
au fost efectuate, patul de cultura se lasa 3-4 zile sa se aseze, sa se elimine bioxidul de
carbon si sa se incalzeasca.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

80

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Pregatirea si instalarea rasadnitelor presupune amplasarea


lor corecta, deoarece germinarea plantelor si cresterea
timpurie au o influenta extrem de mare pentru calitatea finala
a plantei. Daca rasadnitele sunt umbrite de cladiri sau de alte
obstacole in calea luminii, atunci rasadurile vor creste firave
si nu vor rezista in conditii normale de cultura. In mod similar,
drenajul rasadnitelor este esential, rasadurile nerezistand in
conditii de umiditate sau uscaciune excesive.

In mod ideal, patul de crestere ar trebui:

Sa fie localizat in aer liber, acoperit, ferit de intemperii si sa asigure un drenaj


corespunzator
Sa fie curatat de ierburi perene, pentru ca eliminarea lor ulterioara implica un proces
de lunga durata
Sa nu contina pamant utilizat pentru cresterea cartofilor in anul anterior, pentru ca
acesta va impiedica dezvoltarea normala a rasadurilor noi

Cerintele in ceea ce priveste pregatirea si instalarea rasadnitelor sunt practic identice cu ale
pregatirii solului in care sunt plantate legumele ulterior, exceptiile fiind date de adancimea de
sapare a pamantului, temperatura substratului, umiditatea si aerarea atmosferei. Cea mai
mare provocare a unui agricultor este reprezentata de alegerea momentului in care solul
este pregatit pentru rasaduri nici prea umed, dar nici prea uscat.
Asadar, in aceasta perioada de sfarsit de iarna, trebuie facute rapid lucrarile obsolut
necesare pentru obtinerea rasadurilor:

Sapa pamantul usor la suprafata, iar daca patul de crestere nu a fost folosit de ceva
vreme sau solul este prea ud, este posibil sa fie nevoie sa lasi pamantul sa se usuce
pentru o zi sau doua.
Un al doilea pas in pregatirea si instalarea rasadnitelor este dat de momentul in care
solul are umiditatea optima. Grebleaza suprafata patului de crestere pentru a
indeparta bulgarii de pamant, pietrele, iarba sau alte tipuri de vegetatie care au
scapat dupa ce ai parcurs toate etapele de amenajare a rasadnitei.
In momentul in care patul de crestere este gata, alege o zi in care solul sa fie umed,
putin soare si vant afara, si planteaza semintele.
Semintele vor fi plantate la intervale diferite, in functie de tipul plantei si, eventual,
probeaza calitatea lor, plantand, de incercare, cateva, in muschi si nisip umezit.

In pregatirea si instalarea rasadnitelor, cel mai indicat este sa verifici pe pachetul de


seminte pe care le plantezi, care este distanta potrivita de plantare pentru fiecare tip de
legume. Daca folosesti o cantitate mai mare de seminte decat este necesar, nu vei face
decat sa le irosesti. Avantajoasa este plantarea pe randuri (si nu prin imprastiere), deoarece
lucrarile de intretinere se vor face mult mai usor. Odata plantate semintele, acestea sunt, in
mod normal, acoperite pe toata suprafata patului de plantare, cu un strat de pamant, de 1-2
centimetri grosime, pentru o buna crestere si pentru a feri viitoarele rasaduri de eventualele
atacuri ale daunatorilor. Se taseaza usor si se stropeste moderat. Nu trebuie ignorat faptul ca
temperatura substratului trebuie sa fie mai ridicata pentru semintele de ardei, tomate si
vinete, in jur de 22-24 de grade Celsius, si ceva mai scazuta pentru celelalte (salata, varza,
castraveti etc).

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

81

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

33. Sistemul de fertilizare a culturilor


Sursa: http://agro.afacereamea.ro/tratamente-chimice/sistemul-de-fertilizare-a-culturilor/

Pentru a te bucura de culturi sanatoase si care sa iti aduca si profit, este foarte important sa
reduci la minimum numarul de indatoriri plictisitoare ca, de exemplu, irigarea si sistemul de
fertilizare a culturilor, cele mai consumatoare, din punctul de vedere al timpului, obligatii.
Tocmai pentru ca sunt niste operatiuni de durata (atunci cand sunt efectuate manual), este
nevoie de un sistem automat. Din fericire, in momentul de fata, exista sisteme foarte bune,
din punct de vedere calitativ, pentru irigatia culturilor, motiv pentru care, odata instalate,
automatizarea unui instalatii de fertilizare este pe jumatate terminata, pentru ca cea mai
eficienta metoda de fertilizare a culturilor este cea concomitenta cu sistemul de irigatii. De
exemplu, daca ai instalat un sistem de irigatii cu picatura, care aduce apa direct la radacina
plantei, la care adaugi un fertilizator, nutrientii vor ajunge si ei, tot direct la radacina, fara nici
cea mai mica pierdere. Fiecare planta va primi cantitatea necesara de fertilizator, care poate
fi ajustata prin controlarea sistemului de irigatii.
In functie de frecventa fertilizarii, un sistem de fertilizare a culturilor care sa fie automat,
poate fi manevrat pentru a obtine o rata de dilutie fertilizator/apa pana la 1000:1. Cu cat
fertilizarea se va face mai des, cu atat cantitatea de fertilizator din apa va fi mai mica. Partea
cea mai interesanta este ca poti conecta acest sistem de fertilizare la sistemul de irigatie,
doar in momentul in care vrei sa folosesti ingrasamant, sistemul putand fi oprit si pornit ori de
cate ori doresti.
Sistemul de irigare cu picatura este cel mai potrivit pentru a fi folosit in conjunctie cu sistemul
de fertilizare a culturilor, existand doua tipuri de sisteme de fertilizare:

Cele prin sifonare


Cele prin injectare

Sistemele de fertilizare prin sifonare


Sistemul pe baza de sifon are unul dintre capete conectat la sursa de apa, iar celalalt capat,
prin intermediul unei tevi, este conectat la containerul cu ingrasamant. Acest container poate
fi un vas in care se gaseste o solutie concentrata de fertilizator hidrolosubil sau intregul
sistem poate veni cu un container incorporat, in care se gaseste deja si solutia. In momentul
in care pornesti apa, fertilizatorul este aspirat din container si transmis sub forma de solutie
diluata catre plante, prin intermediul sistemului de irigare.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

82

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Sistemele de fertilizare a culturilor, prin injectare


Injectoarele pot fi si ele conectate la un sistem de irigare, cum este cel cu picatura, chiar
daca folosesc o pompa pentru adaugarea fertilizatorului in fluxul de apa si nu de presiune.
Anumite tipuri de injectoare vin impreuna cu un cartus de fertilizator concentrat, care permite
utilizatorului controlul cantitatii de fertilizator la litru de apa circulat prin sistemul de irigare.
Este foarte important de retinut ca aceste sisteme de fertilizare sunt conectate la sursa de
apa, de aceea necesita o grija foarte mare in ceea ce priveste impiedicarea solutiei de
fertilizare sa ajunga in apa potabila. Pentru a preveni astfel de incidente extrem de
neplacute, este necesara instalarea unei valve anti-sifon pentru a pastra apa potabila in
afara oricarui pericol. O alta metoda de siguranta in cazul sistemelor de fertilizare a culturilor
este instalarea de valve care se deschid, manual sau automat, dupa ce un ciclu de apa s-a
incheiat. Dupa ce ai adaugat fertilizator culturilor tale, ar trebui sa lasi un ciclu de apa care sa
curete intreg sistemul de orice urma de chimicale, care pot stimula aparitia coroziunii la
nivelul tevilor.
Tipuri de ingrasamant
Pentru ca sistemul de fertilizare automat sa fie si eficient, trebuie sa folosesti un ingrasamant
care sa fie, in mod obligatoriu, si hidrosolubil, care poate fi sub forma de pudra sau sub
forma lichida, atat timp cat nu contine particule mici care pot infunda tevile din sistemul de
irigare. Poti folosi, in aceeasi masura, si un fertilizator organic, cu singura conditie de retinut
sa fie filtrat. Regula generala, in special pentru sere, este ca ingrasamantul din sistemele
de fertilizare a culturilor sa fie folosit o data pe luna, dar depinde foarte mult de tipul de
plante pe care il cresti. Din cand in cand ai grija sa stropesti, cu o cantitate suficienta de apa,
vasele de plantare, pentru a preveni acumularea de saruri in sol.
Odata instalat sistemul de fertilizare, va trebui sa te ocupi si de celelalte aspecte care tin de
cresterea culturilor, pentru ca fiecare planta are propriile nevoi speciale, pe care va trebui sa
le inveti, daca iti doresti culturi sanatoase. Daca, in majoritatea cazurilor, plantele se dezvolta
bine in medii cu nitrogen in cantitati mai mari, plantele care infloresc sau cele care fac fructe,
au nevoi diferite. De exemplu, florile ce poarta numele de azalee nu pot fi fertilizate in
perioada lor de inflorire, un aspect pe care trebuie sa il cunosti daca le cresti, pentru ca,
altfel, se vor ofili.
Sistemele de fertilizare a culturilor sunt, in momentul de fata, performante, aduc o
eficientizare majora a intregului proces de crestere a culturilor. Tot ce trebuie sa faci este sa
alegi, in perfecta cunostinta de cauza, sistemul care se potriveste cel mai bine culturilor tale.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

83

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

34. Plantarea rsadurilor


Sursa: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/plantarea-rasadurilor/

Plantarea rasadurilor se face, in general, intr-un timp foarte scurt, manevrarea lor extrem
de atenta fiind obligatorie pentru o rata de supravietuire ulterioara foarte mare. Daca
plantarea trebuie amanata din diverse motive, pentru cateva zile, este foarte important sa tii
plantele intr-o incapere rece, protejata si ventilata, ferite de vant si de ploaie. Pentru a
verifica daca rasadurile au nevoie de apa, pe durata stocarii, tot ce trebuie sa faci este sa
verifici pamantul din caserolele de plantare. Daca acesta este uscat, uda cu grija si asigurate ca apa in exces este scursa, pentru a evita aparitia mucegaiului, cel mai mare dusman al
rasadurilor.
Cand anume se face plantarea rasadurilor
Cele mai bune zile in care poti face plantarea sunt cele noroase si medii ca temperatura a
aerului, fara vant, intr-un sol umezit in prealabil. Asigura-te ca rasadurile nu au fost rupte, din
greseala, si ca radacinile au o cantitate suficienta de umezeala. Cea mai buna strategie de
plantare este cea in care radacinile nu sunt niciodata dezgolite, fiind acoperite cu pamant
sau transportate intr-o punga in care exista si o cantitate de apa, pentru a oferi umiditatea de
care plantele au nevoie.
Solul in care se va face plantarea trebuie sa fie bine curatat si afanat, sa nu cuprinda resturi
de alte plante, buruieni, radacini, pentru ca este mai mult decat sigur ca aceste plante, in
cazul in care ele exista, vor intra in competitie cu rasadurile tale. Este, de asemenea,
important ca plantarea rasadurilor sa nu se faca sub coroana copacilor, care ar impiedica
dezvoltarea normala, si sa fie la cel putin 3 metri de alte culturi din gradina.
Cum plantezi?
Inainte de plantare, indeparteaza orice urma de material organic frunze, iarba etc,
deoarece se pot crea spatii de aer care sa duca la uscarea radacinilor. Sapa groapa de
plantare suficient de adanc, astfel incat radacinile sa aiba loc, complet extinse fiind. Daca
plantarea rasadurilor se face cu radacinile incretite, acestea nu vor putea absorbi apa corect,
motiv pentru care, de cele mai multe ori, se vor inmuia si vor muri. Dupa ce groapa de
plantare este gata, scoate rasadul, indeparteaza recipientul in care a crescut si asaza cu
grija si rapid (radacina este foarte sensibila si se poate usca si in 30 de secunde de la
expunere) in locul amenajat. Dupa ce ai pozitionat radacina, acopera cu pamant, in jurul
radacinilor, presand ulterior cu mana sau usor, cu piciorul, pana cand solul devine compact
in jurul noii plante. Daca nu se face aceasta presare obligatorie, in jurul radacinilor se vor
forma buzunare de aer, care pot usca radacinile rasadurilor. Dupa plantarea rasadurilor,
adaugarea de fertilizatori si vitamine nu este neaparat obligatorie, dar posibila. Din punctul
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

84

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

de vedere al distantelor de plantare, variantele sunt foarte multe, in general respectandu-se


regulile pentru fiecare specie in parte.

Evita urmatoarele greseli de plantare:

Radacini incretite
Plantarea superficiala
Plantarea mult prea adanca
Crearea buzunarelor de aer
Plantarea pe suprafete tari/stancoase/nemaruntite, in care radacinile nu se pot
dezvolta corespunzator

Dupa ce ai terminat de plantat, urmeaza etapa in care urmaresti foarte atent evolutia
rasadurilor plantate de tine. Ai grija sa verifici, periodic, daca incep sa cresca buruieni, iarba
sau alte tipuri de vegetatie, dupa plantarea rasadurilor, si indeparteaza-le cat poti de repede,
folosind fie un tratament special de indepartare prin stropire, fie smulgandu-le pur si simplu,
daca ai o gradina mai mica.
Monitorizeaza cu grija aspectul rasadurilor, pentru a detecta semne ale prezentei insectelor,
bolilor sau a altor probleme frunze ingalbenite, frunze care cad sau alte semne de sanatate
precara. Este mult mai usor sa intreprinzi masuri rapide, daca detectezi problemele la timp.
In perioada initiala, cel mai probabil nu va fi nevoie sa uzi rasadurile mai des de 7 10 zile,
pentru a evita suprairigarea, care poate duce la moartea rasadurilor tale.
Este indicat ca udarea, dupa plantarea rasadurilor, sa se faca, initial, in cantitate mai mare,
dupa care sa urmeze o perioada in care pamantul sa fie lasat sa se usuce, pentru a favoriza
cresterea radacinilor in profunzime. O udare frecventa va face ca radacinile sa se dezvolte la
suprafata solului, planta fiind, in acest fel, mai putin rezistenta in fata vanturilor. Pe langa o
cantitate suficienta de apa, ai grija ca rasadurile tale sa fie ferite de animale domestice sau
salbatice, pentru ca orice interventie brutala, in perioada de crestere, va face ca rasadurile
sa fie instabile si sa nu obtineti rezultatele scontate.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

85

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

35. 3 afaceri profitabile uimitoare din creterea rmelor


Sursa: http://agro.afacereamea.ro/agricultura/3-afaceri-profitabile-uimitoare-din-cresterearamelor/
Cresterea ramelor este o afacere chiar foarte profitabila in toate tarile din jurul Romaniei,
Ungaria detinand suprematia.
Daca nu stiai, afla ca rama este o vietate uimitoare ce poate sta la baza unor afaceri
extraordinare.
Sigur, piata noastra nu este inca pregatita dar tendintele spre biologic si natural o
incurajeaza s se dezvolte.
Ramele sunt utilizate pentru vermicultura (cresterea ramelor) sau vermicompostare. Scopul
vermiculturii este acela de a creste numarul ramelor pentru a putea fi valorificate ca produs.
Puse la treaba ele pot produce biohumus, care, in functie de obtinere, a fost clasificat in
doua categorii: biohumus si vermicompost.
Aadar, iata cele 3 afaceri bazate pe cresterea ramelor:

Cresterea ramelor pentru obtinerea de humus biologic


Unul dintre cei mai buni fertilizatori pentru sol este humusul de rama, afirma numerosi
specialisti. Acest humus contine stimulenti biologici activi pentru plante, concentratii ridicate
de bacterii benefice si alte microorganisme. Asta inseamna ca, practic, orice fermier, cu o
investitie minima, poate produce humusul necesar fermei lui dar si pentru comercializare.

Humusul este ideal pentru fermierii care au afaceri in horticultura, silvicultura si legumicultura
pentru ca inlocuieste atat ingrasamintele organice cat si pe cele chimice.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

86

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Cresterea ramelor si comercializarea catre pescari


Petru Diaconita este unul dintre cei mai infocati pescari din tara. Insa, la fel ca si alti pescari
de Petru avea mereu aceeasi problema nu gasea momeala vie in magazinele de
specialitate si nici particulari care sa se dea in vant dupa cresterea ramelor descria un
articol din ieseanul.gandul.info prin 2008.
Cand stai la bloc e destul de greu sa faci rost de rame pentru pescuit. Unde sa le gasesti, ca
peste tot e beton, iar putinii particulari la care gaseai, nu aveau marfa de calitate.
Asa ca Petru a decis sa puna capat crizei de pe piata si a infiintat in zona rima ferma pentru
cresterea ramelor. Dispunea de toate ingredientele necesare unei afaceri din care sa scoata
si profit.
Cresterea ramelor si comercializarea lor catre crescatori de pesti si pasari de curte
Ramele de crescatorie pot inlocui hrana concentrata. Astfel, ramele pot fi utilizate cu cel mai
mare randament la cresterea pastravilor dar rezultate bune se obtin si in crescatoriile de
crap, lin sau anghila.
De asemenea, ramele pot reprezenta o hrana foarte buna pentru pasarile de curte. Din rame
se obtine faina proteica de cea mai buna calitate care se foloseste ca adaos in toate
concentratele ce se administreaza animaleleor.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

87

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

36. Compostul
Sursa: http://agro.afacereamea.ro/legumicultura/compostul/

Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt deseuri organice. Deseurile organice pot fi:
resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, pepene, cotoare de mar), resturi
alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi
taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton. Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi
valorificate. Din pacate insa, majoritatea acestor deseuri organice ajung la groapa de gunoi
sau sunt arse, poluand mediul inconjurator.
O alternativa este transformarea acestora in compost, care reprezinta un excelent
ingrasamant pentru sol, evitandu-se astfel ingrasamintele chimice. Compostul rezultat este
asemenator humusului de padure, de culoare neagra. Primul pas pentru realizarea
compostului este alegerea unei locatii. Cel mai potrivit loc este un colt umbros din gradina
sau livada, la adapost de vant si cu un drenaj bun. O buna alegere pentru aceasta locatie
este sub un copac cu frunze cazatoare, pentru a fi ferita de soare pe timpul verii si a primi
caldura soarelui iarna. Aceasta zona se poate ingradi cu un gardut de lemn, pentru a evita
imprastierea compostului si pentru un mai bun control. Este de preferat ca resturile organice
sa fie asezate direct pe pamant (nu pe beton), curatat in prealabil de vegetatie, pentru a
facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice: rame,
bacterii, etc.
Primul strat de aproximativ 15-20 cm trebuie sa fie compus din resturi obtinute de la
toaletarea gradinii sau a copacilor, crengi rupte, frunze uscate, iarba cosita, etc. Acesta
este stratul de baza pentru restul deseurilor ce vor fi adaugate pentru obtinerea compostului.
Este bine ca aceste resturi sa fie tocate cat mai mult, pentru a accelera procesul de
compostare.
Urmatorul strat are rolul de a activa procesul de compostare. Poate fi gunoi de grajd,
compost finit, pamant, sau o combinatie.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

88

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

In continuare se adauga desurile organice de bucatarie amestecate cu resturile vegetale


din gradina. Resturile menajere organice din bucatarie trebuie sa fie in proportie de
aproximativ o treime, iar cele de gradina de doua treimi. Cu cat resturile adunate sunt mai
variate, cu atat compostul rezultat va fi mai valoros, mai bogat in nutrienti.
Pentru a favoriza procesul de compostare este bine ca periodic (saptamanal) sa amestecam
materialele de compost (este suficient sa amestecam doar jumatatea superioara). Astfel se
favorizeaza si circulatia aerului si se uniformizeaza distributia microorganismelor. Datorita
activitatii microorganismelor, in timpul procesului de compostare, temperatura amestecului
poate creste, fiind un aspect pozitiv. Ne putem folosi de aceasta temperatura ridicata a
compostului in solar pentru a ajuta rasadurile, cand temperatura de afara este inca scazuta.
In cazul in care compostul devine prea uscat, este recomandat sa adaugam apa in asa fel
incat sa devina umed. Un compost uscat incetineste activitatea microorganismelor.
Gramada de compost se poate acoperi cu o folie de plastic, care tine de cald si impiedica
uscarea sau umezeala excesiva.
Compostul ajunge la maturitate in momentul in care capata o culoare neagra si are aspectul
si mirosul asemenator humusului de padure. Acest proces dureaza 4-6 luni (conditii de
vara) sau 6-9 luni (conditii de iarna).
Vom enumera mai jos principalele avantaje ale transformarii deseurilor organice in compost
si folosirea acestuia ca ingrasamant:

furnizarea nutrientilor necesari dezvoltarii plantelor; eliberarea substantelor nutritive


se face treptat, compostul fiind astfel o sursa permanenta de fertilizare;
imbunatatirea structurii solului si cresterea rezistentei acestuia la eroziune;
dispare necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice, protejandu-ne astfel de efectele
acestora odata ajunse in corpul nostru prin intermediul fructelor si legumelor;
reducerea volumului deseurilor de la groapa de gunoi;
protejarea mediului inconjurator, evitand arderea;
este un ingrasamant care practic se obtine gratis;
protejeaza solul de efectele temperaturilor extreme.

Ferma Vesela foloseste compostul ca ingrasamant natural pentru gradina. In plus, o parte
din resturile de fructe si legume o folosim ca hrana pentru animale (hrana foarte apreciata).
Sa speram ca din ce in ce mai multe gospodarii vor valorifica deseurile menajere, din respect
pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea noastra.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

89

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

37. Plan de afaceri cu impact pozitiv asupra rezolvrii problemelor social-economice


ale zonei Cmpia Turzii
Propunere elaborat de domnul Viorel Prjea
Contact: Viorel PRJEA

RADIO TAXI, Cmpia Turzii


Mobil: 0752 234 985
e-mail: radiotaxicampiaturzii@yahoo.com
A. Categorii vizate de afaceri
1.
2.

Societate comercial pentru producerea de: legume, fructe, zarzavaturi


i flori, n sere.
Societate comercial pentru achiziionarea i procesarea recoltelor
obinute n sere (conserve).

B. Justificarea necesitii nfiinrii celor dou societi


n municipiul Cmpia Turzii au funcionat trei mari angajatori acre utilizau fora de munc a
municipiului i o parte nsemnat a forei de munc din comunele limitrofe. n ordinea
desfiinrii i mrimii, aceti trei mari angajatori sunt:
1.
2.

3.

Fabrica de crmid i igl, actualul CERCOM care este falimentar i este


vndut pentru recuperarea daoriilor;
ntreprinderea de legume, fructe, zarzavaturi i flori, care este, de la vnzarea
sa ctre o firm-colecionar de amplasamente fertile de sere, un teren
necultivat, neconstruit dar poluat cu sticla rezultat din demolarea serelor
pentru vnzarea scheletelor metalice;
Combinatul Metalurgic, ulterior MECHEL Cmpia Turzii", actualmente
Nikarom, parte a unei tranzacii de vnzare de ctre Mechel spre Nikarom,
mpreun cu celelalte combinate metalurgice, n valoare de 52 euro.

Aceste trei ntreprinderi, nchise n prezent, aveau pn n 1990, cte 500, 700 respectiv
11.000 angajai.
Ideea de fa mi-a venit in urma apelului fcut de Primria Municipiului Cmpia Turzii ctre
oamenii de afaceri locali, pentru transmiterea de propuneri de afaceri care s relanseze
situaia economic i s creeze locuri de munc.
C. Componena investiiilor i efectul acestora pe plan social i economic
1.

Societatea comercial pentru producerea de legume, fructe, zarzavaturi


i flori n sere
a.

Investiiile necesare
20 sere speciale pentru producerea rsadurilor necesare societii i
vnzare ctre fermierii din afar;
Central termic pentru asigurarea temperaturii necesare n lunile
rcoroase;

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

90

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Reelele de ap cald i rece pentru sere;


Alei de acces de la sere la depozitul de prelucrare a recoltelor;
Construirea sau achiziionarea a 1000 sere, dotate cu toate utilitile
moderne necesare, cu dimensiunile: L x l x h = 30 x 8 x 3 m;
Construirea unei magazii pentru atelajele agricole de lucrat pmntul n
sere i stocarea tuturor materialelor necesare pentru producia din sere
(folie, sfoar din relon pentru susinerea plantelor mai nalte de 2 m,
termometre, aparate msurare umiditate, ngrminte, soluii pentru
combaterea bolilor i duntorilor, etc.);
Recrutarea personalului de coordonare a activitilor din sere: 1
persoan la 4 sere, rezult 250 persoane;
Instruirea celor 250 persoane pentru obinerea Atestatului de Fermier;
Recrutarea personalului necesar pentru munca din sere: 1 persoan la 1
ser, rezult = 1000 persoane (muncitori necalificai).

b. Eficiena economic i efectul social


n funcie de cererea pieei, serele pot produce:
Produse naturale BIO", la care preul de vnzare este cel puin dublu
fa de alte caliti;
Produse seminaturale la care preul este n funcie de sezon i puterea
financiar a cumprtorului final.
c.

Exemplu: Eficiena economic a unei sere de roii


Ser cu dimensiunile: L x l x h = 30 x 8 x 3 m, cu dotrile necesare
funcionrii corecte ( fr instalaie de nclzire ), cost 10.000 lei;
Cheltuielile cu realizarea unei recolte (inclusiv nclzire) sunt de
aproximativ 2.500 lei;
Cheltuieli cu angajaii:
o 1 muncitor necalificat = 1 000 lei x 4 luni = 4 000 lei;
o 1 fermier la 4 sere = 1 800 lei x 4 luni : 4 sere = 1 800 lei /ser la
o recolt de 4 luni;
Total cheltuieli /recolt de 4 luni = 8 300 lei;
Producia unei sere cu roii, este:
o Produse naturale: 800 plante ( 2 m nlime ) x min.4 kg/plant = 3
200 kg x 4,0 lei/kg = 12 800 lei.
Rezult PROFIT = 12 800 lei 8 300 lei = 4 500 lei.
o Produse seminaturale: 800 plante ( 2 m nlime ) x min.8
kg/plant = 6 400 kg x 2,0 lei/kg ( mai + iunie ) = 12 800 lei.
Rezult PROFIT = 12 800 lei 8 300 lei = 4 500 lei.
Recoltele n cazul produselor seminaturale pot crete cu 50% printro superfertilizare a pmntului.
n sere se pot face dou recolte /an, astfel o ser poate realiza ntr-un
an un PROFIT = 4 500 lei + x 4 500 ( Recolta nr.2 ) = min.6 750 lei.

Calculele prezentate sunt probate de ctre fermierii romni care aplic


tehnologiile moderne de producie, adeverindu-se provocarea fcut de
firmele experimentate c "investiia se amortizeaz ntr-un an de zile".

d.

Propunere soluie instituional


Primria va coordona ntreaga activitate a acestei afaceri timp de 2 ani,
dup care va transfera dreptul de proprietate al serelor pentru cei 250
fermieri, care vor deveni rspunztori de propria afacere ( 1 modul de
producie = 4 sere, cu 4 angajai i un ef de echip fermier": PFA; I.F.
sau S.R.L. ) .

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

91

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

2.

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

Fermierii vor plti n rate contravaloarea serelor, iar pentru terenul


aferent vor plti o chirie cel puin egal cu impozitul agricol aferent
anului respectiv.

Societate comercial pentru achiziionarea i procesarea recoltelor


obinute n sere

a. Investiiile necesare sunt:


Depozit modern pentru preluarea produciei din sere;
Fabric de conserve din produsele obinute n sere, pentru surplusul de
marf nevndut i pentru a crea plus valoare, i suplimentarea locurilor
de munc;
Autocamioanele frigorifice pentru distribuirea unei pri din producie
ctre depozitele supermarketurilor din zon;
Electrostivuitoarele i electrocarele pentru transportul intern;
Atelier pentru ntreinerea i repararea autovehiculelor de transport;
Staie pentru ncrcarea acumulatorilor electrici din dotarea transportului
intern;
Parcare pentru autoturisme i autocamioane.
b. Aranjamente comerciale
Societatea va ncheia contracte de comercializare a produselor
proaspete i a conservelor obinute din acestea i va propune fermierilor
produsele care s fie realizate n sere i se oblig s preia toat recolta
acestora la un pre calculat dup exemplul de mai jos, adaosul comercial
al depozitului fiind de max.10%.
Presupunem c magazinul de desfacere cu amnuntul, poate vinde
roiile n luna iunie cu 3,5 lei.
3,5 lei : 1,3 ( Ad.com.magazin ) :1,24 ( TVA ) : 1,1( Ad.com.depozit ) =
1,97 lei / kg la productor.
Societatea va ncheia contracte de achiziii i cu ali fermieri din zon,
care au teren propriu pentru producia n sere i respect tehnologia de
cretere a plantelor n funcie de calitatea produselor contractate.
Aceasta poate conduce la realizarea a nc 500 locuri de munc n
sere.
Societatea va avea cel puin 50 angajai.

c. Eficiena economic a Depozitului


Cele 1000 sere vor produce ntr-un an o varietate larg de produse, care
vor plti 10 % din valoarea de achiziie a depozitului.
La o singur recolt de 4 luni n fiecare ser o producie medie valoric (
5000 kg x 2,0 lei = 10 000 lei ) rezult c: 1000 sere x 10 000 lei = 10
000 000 lei x 10% ( partea depozitului ) = 1 000 000 lei ncasri.
50 angajai cu o cheltuial medie de 1 500 lei/ lun angajat x 50 angajai
x 4 luni = 300 000 lei cheltuieli salariale, rezult c restul cheltuielilor
necesare vor fi acoperite i chiar va rmne i un PROFIT considerabil.

D. Recomandri pentru instituiile statului cu rol decizional i executiv ( guvern,


prefecturi, primrii)

Pentru ncurajarea tinerilor sau viitorilor fermieri, insituiile statului trebuie


s creeze sau s gseasc modele reale de afaceri i s le prezinte n
mod regulat pe unul din canalele televiziunii publice romne, cel puin 10

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

92

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.


Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI


DE SUCCES

ore /zi, i pe internet, pentru a strni dorina i curajul de a porni o


afacere proprie (PFA; IF; SRL).
Viaa satului de la TVR 1 = 3 ore / sptmn este ca o pictur ntr-un
pahar cu ap
Romnia trebuie s ncurajeze i s stimuleze interesul fermierilor,
pentru a reui s produc cel puin necesarul intern de legume , fructe,
zarzavaturi, flori i procesarea acestora, astfel ca n viitorul apropiat s
realizeze inversarea balanei de import export, n favoarea noastr.

E. Propuneri pentru reducerea cheltuielilor prin asigurarea


energetice
1.
2.
3.

independenei

Centrala fotovoltaic care s asigure consumul de energie electric al celor


dou societi comerciale propuse.
nclzirea spaiilor interioare a cldirilor i serelor, utiliznd sisteme de panouri
radiante.
Panouri solare pentru producerea apei calde necesare.

Dac facem calculul cheltuielilor de implementare a celor dou variante de: nclzire,
iluminat, funcionare utilaje, etc., ( sistemul clasic i varianta modern ), balana de
cheltuieli privind montarea, funcionarea, ntreinerea, garania instalaiilor, etc., va
nclina sigur spre categoriile de soluii propuse mai sus.
F. Finaarea planului de afaceri propus
ntocmirea a cel puin dou proiecte de finanare european care ar putea absorbi
aproximativ 4,0 milioane EURO, plus cofinanarea Primriei de 1,0 milion de EURO
din resurse proprii sau mprumut bancar.
G. Cluster
Dac se realizeaz acest plan de afaceri, propunerea dumneavoastr de asociere
ntr-un
Asocierea de tip CLUSTER este foarte important pentru dezvoltarea altor afaceri
conexe, cum ar fi:
Fabric de folie sere i folie uzual, saci, pungi, etc;
Fabric de borcane i sticle pentru produsele rezultate din procesarea
produciei din sere;
Fabric de mase plastice pentru: ldie, pahare, vaze pentru flori, etc;
Fabric pentru construirea scheletului metalic al serelor;
Fabrici pentru procesarea tuturor produselor din sere: zacusc, suc,
bulion, past, murturi, produse farmaceutice, produse cosmetice, etc.

a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

93