II.2.

PLATFORMA SCITICĂ

Terenurile cratonizate în Paleozoicul inferior ale

teritoriului României, fac parte din aria care corespunde în
linii generale cu „Mezoeuropa” lui Stille. Aceata a fost
denumită pe hărţile tectonice ale României Platforma
Epihercinică (Săndulescu, 1984). În această arie sunt
înglobate două sectoare cu evoluţie geotectonică diferită
care privesc şi teritoriul României: Platforma Scitică şi
Platforma Moesică.
Pe teritoriul României, Platforma Scitică ocupă două
sectoare: unul vestic, situat la sud de falia Fălciu-Plopana,
între falia pericarpatică în vest şi Prut în est şi, altul estic,
peste care se suprapune Delta Dunării.
Trebuie menţionat că Ionesi (1994) tratează cele două
sectoare drept unităţi de platformă distincte, denumindu-le
în consens cu literatura mai veche Platforma Bârladului şi
Platforma Deltei Dunării.
Pentru prezentarea unităţilor morfostructurale în cursul
de faţă, s-a luat în considerare evoluţia geotectonică a
domeniilor de platformă şi orogen. În acest context, se va
prezenta Platforma Scitică, cu cele două sectoare: Sectorul
Bârlad şi Sectorul Deltei Dunării.
Problemele geologice care se pun în prezentarea
platformei în cele două sectoare, sunt comune în ceea ce
priveşte fundamentul, diferenţierile înregistrându-se în
cuvertura sedimentară.

1. Delimitarea unităţii

Platforma Scitică este mărginită la nord de Platforma

Est-Europeană (= Platforma Europei Orientale) şi spre sud
de Orogenul Nord Dobrogean - Crimeii de Sud - Caucazul
Mare şi Platforma Moesică. Spre vest şi nord-vest este
acoperită de pânzele moldavidice ale Orogenului carpatic.
În est se continuă prin Pre-Caucazia până în regiunea
Kopet Dag (Săndulescu, 1984, 1994; Seghedi, 2008) (fig.
1).

32
Fig. 1. Cadrul morfostructural din zona pontică (după Seghedi, 2008).

33
 2. Vârsta

Vârsta Platformei Scitice este disputată, deoarece nu

avem date de cunoaştere directă a fundamentului (acesta
nefiind interceptat prin foraje) şi interpretarea acesteia s-a
făcut pe baza datelor de foraj executate în Platforma
Moldovenească şi Platforma Moesică. Este acceptat în
general că rigidizarea soclului s-a definitivat în ciclurilor
orogenetice assyntic-caledonian inferior (Proterozoic
superior - Paleozoic inferior) şi, în consecinţă, vârsta
platformei este Paleozoic inferior.

3. Stratigrafia

Platforma Scitică este o unitate de platformă tipică, cu

o cuvertură sedimentară de grosime mare care acoperă un
fundament cristalin. Nota specifică a Platformei Scitice în
raport cu Platforma Moldovenească este imprimată de
prezenţa depozitelor permo-triasice, marea dezvoltare a
celor jurasice şi continuarea sedimentării şi în Romanian.
Aceste caracteristici o apropie de Platforma Moesică.

3.1. Fundamentul

Aşa cum s-a amintit, fundamentul nu a fost interceptat

în nici un punct în forajele executate, cel mai adânc
oprindu-se în depozitele paleozoice (Devonian). Pe baza
datelor de cunoaştere geofizică şi prin analogie cu unităţile
de platformă limitrofe s-au formulat trei ipoteze privind
natura soclului:
a. Soclul ar fi de natură podolică, ceea ce a
argumentat interpretarea că unitatea ar reprezenta o
treaptă afundată a Platformei Moldoveneşti;
b. Soclu cristalin este de tip dobrogean;
c. Soclul ar avea o alcătuire mixtă, podolic-dobrogean.

3.2. Cuvertura sedimentară

Evoluţia post-precambriană a Platformei Scitice este

asemănătoare, într-o anumită măsură, cu cea a Platformei
Moesice şi cu cea a Platformei Moldoveneşti. În evoluţia

34
acesteia, faţă de evoluţia Platformei Moldoveneşti, se
interpune încă un ciclu de sedimentare marină în perioada
Permian - Triasic inferior, al III-lea ciclu transgresiv începe
în Jurasic, iar ultimul ciclu se prelungeşte până în
Romanian. Peste depozitele lacustre romaniene se
acumulează depozite continentale, cuaternare. De
asemenea sunt consemnate diferenţe de evoluţie în ultimul
ciclu, între partea vestică (Platforma Bârladului) şi partea
estică (Platforma Deltei Dunării). Diferenţele constau, în
special, în faptul că apele marine au persistat în partea
estică vreme mai îndelungată şi deci s-au depus depozite
cu grosimi mai mari şi de vârste mai noi.
Specific pentru Platforma Bârladului este prezenţa
depozitelor permo-triasice, marea dezvoltare a
Jurasicului şi continuarea sedimentării în în ultimul
megaciclu în Ponţian, Dacian şi Romanian.
Cuvertura s-a format în următoarele cicluri de
sedimentare marină: Paleozoic inferior, Permian - Triasic
inferior, Jurasic – Cretacic – Eocen (?) şi Badenian superior
- Romanian.

În continuare se vor prezenta aspectele privind

litostratigrafia cuverturii şi tectonica celor două
sectoare în subcap. III.2.1 şi III.2.2.

35