MOLDAVIDELE

Dezvoltate numai in Carpaii Orientali, Moldavidele sunt unitati structurale a cror

tectogenez este de vrst Miocen. n cadrul acestora sunt cuprinse mai multe pnze
1. Pnza Fliului Curbicortical
2. Pnza de Macla
3. Pnza de Audia
4. Pnza de Tarcu
5. Pnza Cutelor Marginale
6. Pnza Subcarpatic

Pnza Fliului Curbicortical (FC)
-cuprins intre linia Lutul Rou la V si Linia Intern la E
-alcatuit din depozite acumulate ntr-o zon depresionar
-depozitele alcatuiesc 2 sectoare

Sectorul central nordic
-ncepe n a doua parte a Cretacicului inferior unde se continu aproape de Cretacicul superior
dominant din faciesuri de fli
-n Barremian apar Stratele de Pliesti peste care urmeaza Fliul de Toroclej i apoi fli
alctuit din gresii calcaroase (divizat de Gresia de Cotumba)
-din Vaconianul superior pana in Senonianul inferior partea superioara a sectorului trece
lateral in Marne Roii cu care se i incheie sectorul respectiv

Sectorul central sudic
-general succesiunea litostratigrafica este asemanatoare sectorului nordic
-Fliul Curbicortical este nedivizat
- n partea superioar cuprinde gresii masive i pe aprox. 1000m Fliul de Fieni
-partea superioara din Fli Curbicortical trece in Marne Roii apoi la V n Seria de
Dumbrvioara iar spre parte superioara n Formaiunea de Dobrlu.
-depozitele post tectogenetice apar doar in sectorul sudic incep de la limita
Cretacic/Paleogen reprezentate de marne roii i albe
-depozitele Eocenului sunt alcatuite din argile violacee, depozite de fli cu intercalaii de
marne
-depozitele Oligocenului Miocenului inferior sunt reprezentare de facies istos bituminos
peste care urmeaza Gipsurile de Srata (episod evaporitic) i Stratele de Cornu (facies grezos
argilos nisipos)
-se incheie cu Molasa de Doftana

-Pnza Fliului Curbicortical a suferit deformri n dou faze de tectogenez
prima se situeaza intrasenonian
cea de a doua, cea mai importanta intraburdigalian
-planul de ariaj sta peste depozitele burdigaliene i suporta Molasa de Doftana

Pnza de Macla (M)
-depozitele acesteia apar numai in sectorul de curbur al Carpailor
-aparin Cretacicului superior sincrone Faciesului de Fieni avand urmatoarea succesiune
fli vargat
fli alb cenuiu
gresii feldspatice
-depozitele post tectogenetice sunt identice Pnzei FC
-debuteaza cu marne de Gura Beliei continua Fliul de otrile i se incheie cu Faciesul de
Valea Caselor
-urmeaza o scurta intrerupere in sedimentare urmand Gipsurile de Srata, Stratele de Cornu,
Molasa de Doftana
-ariajul a avut loc n mod similar Pnzei FC

Pnza de Audia (A)
-nclecat de Pnza FC de-a lungul Liniei interne i separat de Pnza de Tarcu prin Linia
Audia

Sectorul central nordic
-incepe cu Formaiunea isturilor Negre alcatuit din roci argiloase siltice, istoase,
bituminoase
-exista 3 complexe
complexul sferosideritic cu gresii cu elemente de isturi verzi, calcarenite, argile,
siltite si lentile de sferosiderite
complexul istos este alctuit din argile i siltite cu intercalaii de gresii, spongolite si
doua nivele de brecii sau gresii arcoziene cu fragmente de granodiorite
complexul grezos silicios, glauconitic i subordonat cu isturi argiloase negre i brecii
cu elemente de granodiorite
-continua cu isturi Vrgate predominant pelitice (argile, marne) de culoare roie i mai rar
verzuie, cu intercalaii de gresii calcaroase i mai putin jaspuri, radiolarite, tufite i brecii cu
elemente de granitoide
-pachetul de gresii dispus discordant i transgresiv, care incheie sedimentarea

Sectorul central sudic
-alcatuirea este asemanatoare sectorului central nordic
-cuprinde Formatiunea Sisturilor Negre, Sisturi Vargate
-depozitele post tectogenetice sunt in facies de fli - Flaul de Siriu

-ariajul a avut loc in timpul micarilor intraburdigaliene faza de tectogeneza stiric veche
-stilul de deformare a depozitelor este caracterizat de imbricarea deas a unor solzi
-deformarile ulterioare ale pnzei sunt datorate miscarilor moldavice.



Pnza de Tarcu (TC)
-are cea mai mare extindere
-este polifaciala prezentand faciesuri diferite de la interior spre exterior

Sectorul central nordic
-de la V spre E se cunosc faciesurile de Tarcu, Ciunget, Tazlu i Leun - Putna
-se disting faciesurile de Tarcu, Ciunget, Tazlu Coli i Leun
-in Faciesul de Tarcu exista o succesiune completa unde exista continuitate de sedimente
incepand din partea mediana a Cretacicului inferior i pna n Micenul inferior.
-depozitele Cretacicului inferior constituie Formaiunea isturilor Negre asemanatoare i
sincron celei din PA.
-i aici se disting 3 complexe litologice
-sferosideritice istos grezos glauconitic
-in Cretacicul superior urmeaza Stratele de Lupchianu alcatuite din argile i marne cenuii i
roiatice cu nivele de calcarenite i tufite i intercalaii de gresii calcaroase iar in partea
superioara marnocalcare cu intercalatii subtiri de gresii calcaroase
-Fliul de Horgazu reprezinta o alternanta ritmica nisipoasa marnoasa
-spre exterior n faciesurile de Ciunget, Tazlu i Leun - Putna trece n Fliul de Hangu
-Paleocen superior Eocen mediu este reprezentat prin Gresia de Tarcu construita din gresii
cenusii cu ciment calcaros si intercalatii subtiri de argile impartita in 2 stive de Fliul de
Giurgiu Ghelnia
-spre E se afla Fliul de Putna urmat de Fliul de Straja cu argile vargate
-in Faciesul de Putna peste Fliul de Sucevia apar Calcare de Pasieezna
-in intervalul Eocen mediu superior dupa Gresia de Tarcu urmeaza Fliul Podu Secu (flis
mai calcaros) care trece spre E in Fliul de Plopu (fli cu argile istoase roii)
-intervalul Oligocen Miocen inferior reprezentat de Gresia de Fusaru divizata printr-un
Orizont istos la baza trece spre E n marne cu globigerine si Gresie de Lucreti iar partea
inferioara a Orizontului istos trece in Menilite inferioare si Marne Bituminoase in timp ce
partea superioara corespunde isturilor Disolitice inferioare.
-partea superioara a Gresiei de Fusaru gresie alba, silicioasa (Gresia de Kliwa)
-succesiunea se inchieie cu Fliul de Vineiu Gineti trecand lateral spre E in Disodilele
superioare

Sectorul central sudic
-depozitele oligocen miocen inferior sunt asemanatoare
-aici apare Faciesul de Pucioasa i Fusaru continuat de Fliul de Vineiu si apoi Disodilele
superioare unde toate trec spre V in Olistostroma de Slon
- Faciesul de Pucioasa i Fusaru trec spre E la gresiile de Kliwa si de Fusaru la randu lor trec
in faciesuri de Kliwa inferioara si Kliwa superioara separate de Fliul de Podu Morii
-continua sedimentarea peste Disodilele superioare cu Gipsul inferior incheindu-se cu Stratele
de Cornu cu argile, nisipuri si gresii
-ulterior miscarilor intraburdigaliene sedimentarea se reia cu depozitele post tectogenetice
care intra in alcatuirea Sinclinalului de Slanic (Molasa de Doftana + Molasa de Slanic)
-caracterul polifacial, deformarea diferita si formarea digitaiilor => diversitate de tipuri de
cute
-ariajul acesta s-a produl in 2 momente
-primul in timpul fazei tectogenetice
-al doilea a avut loc in faza stiric noua

Pnza Cutelor Marginale
-reprezinta unitatea externa
-este in cea mai mare parte acoperita, fiind vizibila doar in cateva semiferestre tectonice
Putna, Bistria, Oituz, Vrancea i Dumesnic
-in succesiunea depozitelor s-au constatat variatii de facies de la V la E si N la S

Semifereastra Bistritei
-din Cretacicul inferior si pana in Miocenul inferior a avut loc o succesiune litostatigrafica
fara intreruperi
-Cretacicul inferior cuprinde Stratele de Srata
Cretacicul superior ii corespund isturile Vargate iar in ultima parte s-au acumulat calcare cu
silexite si calcarenite cu intercalatii de marne roii
-Pleocen Eocen inferior reprezentat de Fliul de Runcu, Fliul de Piatra Uscata i Stratele de
Jgheabul Mare
-Eocenul mediu i superior sunt alcatuite din Calcarele de Doamna spre V Calcare de
Pasieezna, Strate de Bisericani i Marnele de Globigerine + Gresia de Lucceti
-Oligocenul cuprinde Gresia de Kliwa iar la limita cu Miocenul Disodile superioare
-Miocenul inferior incepe cu Disodile superioare si continua cu Stratele de Gura oimului ->
Formatiunea inferioara cu sare acoperita la E de Gresia de Condor ce trece spre V in Gresia de
Blteti ce continua cu Molasa de Hrja si se incheie cu Formatiuni Cenusii (marne, argile,
nisipuri, pietrisuri)

Semifereastra Vrancei
-se disting 2 faciesuri
-de Greu intern
-de Bucia - extern
-exista deosebiri numai pana la nivelul Stratelor Bisericani
-Cretacicul inferior, Faciesul de Bucias cunoaste Stratele de Streiu
-Cretacicul superior Stratele de Tisaru (partea inferioara fiind alcatuita din marne,
radiolarite, conglomerate si gresii glauconitice)
-Senonian Stratele de Lepa -> calcarenite + marne roii
-Paleocen Eocen mediu Stratele de Cain peste care urmeaza depozite de fli (de Greu)
-Oligocenul facies bituminos + gresii de Kliwa
-Miocenul inferior Formatiunea inferioara de sare si se termina cu Stratele de Hrja si
Formatiunea Cenusie (doar in E panzei)



Pnza Subcarpatic (SC)
-cea mai extinsa si mai externa unitate a Moldavidelor
-alcatuita din depozite Miocen inferior si medii predominant molasice
-delimitarea spre interior este marcata de fruntea Pnzei Cutelor Marginale
-limita externa pana la Valea Trotusului
-depozitele sunt in contact tectonic de-a lungul Faliei Pericarpatice

Sectorul central nordic
-incepe cu stratele de Bisericani (argile roii si verzi)
-Eocen superior marne cu globigerine, local Gresia de Lucreti
-Oligocen facies bituminos cu gresii de Kliwa
-limita Oligocen/Miocen Disodile superioare Menilitele superioare Stratele de Gura
oimului Formatiunea inferioara de Sare lateral spre E Conglomerate de Pietricica
-Miocenul inferior Gresia de Condor + la E Conglom de Pietricica ambele fiind acoperite cu
Formatiune Cenusie
-Badenian Gresia de Rchitau - isturi cu Radiolari + Marne de Spiratella
-Sarmaianul inferior contin conglomerate, gresii si tufuri andezitice

Sectorul central sudic
-succesiune litostatigrafica asemanatoare sectorului central nordic
-Acvitanianul este materializat in isturile Disodilice superioare
-depozitele Sarmaianului inferior constituit din gresii si conglomerate discordante
-intre Valea Moldovei si Valea Buzaului se disting mai multe digitatii
-Scriga
-Pietricica
-Valea Mare
-la S de V.Buzaului acestea sunt acoperite de depozite neosarmatiene
-stilul tectonic cel mai frecvent consta in cute falii
-s-a format prin subariaj in timpul tectogenezei moldave dar si tectogenezele mai vechi au
contribuit la depunerea formatiunilor cu sare si la cuartarea depozitelot panzei asa cum se
poate constata pentru tectogeneza stiric noua.