1Geologia romaniei curs 2 13.

10

Platforma moldoveneasca
Reprez o parte din platforma europei orientale.platf moldoveneasca se mai
numeste Sectorul Moldo-Podolic al Platformei Europei Orientale
Limitele platformei
- spre est in mod conventional limita este reprez de Scutul Ucrainean
-limita vestica este planul de incalecare al Carp Orientali peste platforma. Se
scufunda sub catena carp Orientali.
In cuprinsul platformei exista doua falii . Falia Siretului si mai la vest Falia Solca.
Intre cele doua falii sw intersecteaza un bloc tectonic numit blocul RadautiPascani
-la sud platforma este limitata de Falia Bistritei care o separa de Platforma
Paleozoica(scitica). Fig
Platforma se continua spre nord pe teritoriul Ucrainei ca si cele doua falii (sirului
si solca)
Pe teritoriul Ucrainei falia Solca se numeste Ravalusca iar falia Siretului este
Ustilug-Rogatin
Blocul Radauti Pascani ocupa o poz tectonica incerta in sensul ca forajele nu au
interceptat formatiunile de soclu, ele oprindi-se in formatiuni cambriene din
cuvertura .sunt doua variante
-

Sub formatiunile cambriene exista formatiuni sedimentare

vendiene(proterozoic terminal) . Dca este asa blocul radauti pacani poate
fi asociat Platforei Moldovenesti.
Pe baza unor masuratori geofizice respectiv magnetometrice si
gravimetrice bl Rad Pacani pare uor diferit de platdorma moldoveneasca
putand fo asociat pana la un pct Platf Scitice(fig2)

De asemenea este posibil ca sub Carpatii Orientali sub panzele flisului intre
platf Scitica si Bl Radauti Pascani sa existe un raport de incalecare respectiv p
scitica incalecata spre Est pe bloc.

Soclul Platformei Modovenesti

-

Pe teritoriul Romaniei este intalnit prin foraje in special in N Moldovei cum

ar fi la Iasi, Todireni, Batranesti etc. La adancimi de 800-1000m s-au
intalnit roci te tipul gnais, micasisturi , in facies metamorfic strabatute de

granite. Unul dintre aceste granituri este granitul de Rapa-Kiwi(specific

platformei est europene)
Pe alocuri au fost intalnite si anortozite(utrabazice) caract plalformelor
precambriene.
Radiometric pe rocile metamorfice s-au obtinut varste de 2600-1700mil
ani. Pe rocile magmatice 1700-1200 mil ani
Primele varste tectonice cele mai vechi apartin ciclului sveo-felno-carelian.
Varstele mai tinere sunt atribuite ciclului Gothian.

Cuvertura sedimentara
-

Acesta cuvertura cuprinde mai multe cicluri sedimentare:

Ciclul Vendian -devonian
Ciclul Jurasic sup-Cretacic
Ciclul Neogen

Rareori s-a intalnit si eocen

1 . Ciclul Vendian Devonian
Cele mai vechi sunt de varsta Vendian superior . Gresii si
conglomerate( grosimii de 300m)-formatiunea de Valdai(form cu tenii).
Treptat form de Valdai trece spre faciesuri pelagice de tipul gresiilor subtoro
argilelor si silturilor cunoscuta sub numele de formatiunea cu
Sabellidites(graptolit). Se cunoaste o serie grezoasa de varsta Ordovician
superior cu grosimi de 2-10m numita gresia de Molodova
Silurianul este cunoscut in doua faciesuri diferite . Un facies estic spre Prut,
calcaros de elf numit formatiunea de Btrneti si un facies dez spre Vest
reprez de isturi negre cu graptolii numit form de Rdui. Cele doua faciesuri
sugereaza ca bazinul Silurian se adncea treaptat de la Est spre Vest
Ultima perioada a paleozoicului prezenta in platforma este devonianul in care
se cunosc gresii masive cu filiatie continentala rosii- old red sandstonesdevonian inferior
2. Ciclul Jurasic sup-Cretacic
- formaiunile acestui ciclu pot cuprinde chiar si jurasicul mediu?, astfel in
intervalul de timp jurasic superior-neocomian se cunosc faciesuri calcaroase
conservate in blocurile tectonice acum mai cazute , respectiv in bl radauti
pascani si intre falia bistritei si falia vaslui.
- un lucru important este prezenta la limita jurasic cretacic a unui nivel de
evaporite in special anhidrite. Acest nivel se cunoaste pe intreaga platforma .
Facisul Vealdian
Formatiuni baremine aptiene s-au conservat in blocuri tectonice cazute din
zona Radauti Pascani respectiv calcare recifale in facies urgonian. Calcare
recifale cu corali , orbotoline, lamelibranhiate aberate. Dupao scurta
discordanta stratigrafica in albian se cunosc gresii glauconitice
Cenomanianul este cunoscut sub forma unor gresii cu fosfati de apa mica .
Este prima formaiune don cuvertura care se gaseste si in afloriment (malul
drept al Prutului)

Senonianul sub forma unor marno calcare indicand o transgresiune spre

partile estice ale platformei
Eocen-calcare grezoase cu numiliti
3.Ciclul Neogen
- primele formatiuni sunt de varsta Badenian , transgresive alcatuite din
nisipuri cu intercalate de marne avand caracteristic cu nivel de evaporite.
-peste badenian urmeaza formatiuni sarmatiene si moetiene predominant
detritice , ineori la limita sarmatian moetian cunoscandu-se tuful vulcanic
andezitic de chleja. Exista si form caacaroase cum ar fi calcarul de repedea
de varsta sarmatiana.
-la nivelul sarm superior se mai cunoaste si tuful de hudesti.

Platforma scitica
Limitele platformei
-

Limita nordica este falia Bistritei care o separa de platforma

moldoveneasca
Limita sudica este repr de falia Trotusului care o separa de Platforma
Moesica
Atat falia bistritei cat si falia trotusului sunt falii transcrustale normale dar
care au si caracter de decrosari, falia Bistritei fiind dextra iar falia
Trotusului fiind senestra.
Falia Trotusului se continua prin sudul Basarabiei
Limita platformei cu Orogenul N Dobrogean in Delta Dunarii este o limita
aparenta intr-u cat platforma se scufunda sub orogen
Din datele de foraj obtinute din Ond s-a dovedit ca formatiuni ale cuverturii
platformei se afla pana la nivelul P de Macin
Limita vestica si nordica cu siguranta platforma Scitica ajunge pana la falia
Solca vezi problema blocului Radauti Pascani
Platf Scitica se continua sub Carp Orientali cazand in trepte undeva in
profunzime intrand in contact cu zona cristalino-mezozozica a Carp
Orientali , datele sunt , evident, obtinute din masuratori geofizice. In mod
obisnuit aceasta limita intre Platf Scitica si zona Cristalino- Mezozozica este
asociata cu falia Campulung Moldovenesc Bicaz.
Platforma scitica afloreaza in partea de N a Romaniei respectiv in muntii
Sfanta Cruce din Sud -estul Poloniei.

Varsta platformei adica varsta socluluieste caledono hercinica. Soclul fiind

structurat in doua cilcuri tectonice, caledonian si hercinic.
Soclul
-

Gradul de cunoastere a soclului este relativ scazut fiind cunoscut din date
de forak, astfel cele mai vechi formatiuni se gasesc in zona Roman ,
precum si in Sudul Basarabiei. In forajele exect acolo au fost interceptate
niste anticlinale in care rocile din samburele anticlinalului sunt reprez de
formaiunea de valdai de varsta vendiana.aceseasi formatiune intalnita in
cuvertura sedim a platformei moldovenesti.

Peste formatiunea de valdai se pare ca formatiunile cambrian ordoviciene

sunt asemanataoare celor din platforma Moldoveneasca.
Silurianul este reprez de sisturi negre cu graptolii-sist bituminoase
Devonianul se cunoaste in Delat Dunarii si in Depresiunea Barladului si
cuprinde in D inf old red sandstones, iar in D mediu formatiuni destul de
bine dezvoltate. Mai mult la limita devonian inferior- devonian mediu se
cunoaste si o discordanta tectonica ceea ce indica o prima faza de
deformare a soclului spre sfarsitul orogenezei caledoniene.
Peste devonian urmeaza form carbonifere de varsta Dinantian(per a
carboniferului)care pe alocuri in baza la limita cu Devonianul pot cuprinde
si formatiuni evaporitice asa cum se cunosc in forajele din Basarabia. In
cea mai mare parte cboniferul care in sumeaza sute de metrii grosime
este alctuit din calcare bituminoase .

Soclul din zona Carpatilor Orientali

-

In cateva foraje din zona Roman si Targu Neamt se cunosc formatiuni

calcaroase devoniene usor metamorfozate , de asemenea si sisturi
cloritoase si sericito cloritoase ankimetamorfice.
Exista unele controverse privind varsta lor. Daca unii le considera pe baza
de spori si polen devoniene, altii le atribuie cambrian ordovicianul. Daca
varsta a doua este cea corecta aceste roci ankimetamorfice ar putea fi un
echivalent a sisturilor verzi din soclul Platf Moesice don Dobrogea Centrala.
In Nordul tarii in sondele Putna , Radauti, Straja , Solca etc,s-au intalnit
formatiini cutate chiar si cu sistuozitate de varsta silurian-devonian . Ele
apartin soclului Platf Scitice
Carboniferul superior este detritic , conglometaric cu intercalatii de roci
magmatice bazice si acide in general si chimism alcalin

Cuvertura sedimentara
Primul ciclu de sedimentare al cuverturii de platforma este cel permo-triasic.
Formatiinile acestui ciclu se dezvolta in facies germanic. Triasicul are 2
faciesuri importante, germanic si alpin.
-

Faciesul germanic cuprinde: - T1-Buntsandstein, T2-Muschelkalk,T3-Keuper.

Permianul si Triasicul inferior nu pot fi deosebite asa ca sunt incluse
amandoua in Buntsandstein, roci detritice cu filiatie cont in general culoare
rosie sau galbena formatiunea de Lacul Rosu
Triasicul mediu este reprez de roci carbonatice de tip calcare si
dolomite cu foaraminifere si conodonte. Rocile dominante calcare si
dolomite.Formatiunea de Obretin.
Triasicul superior este reprez de silturi si argile , uneori cu sareFormatiunea de Caraorman.
Prezenta formatiunilor permo-triasice in platfoma Scitica coroborate
cu lipsa completa a Triasiculuidin Platf Moldoveneasca sugereaza ca
aceasta a fost sursa de material pentru Platf Scitica.

Al doilea ciclu de sedimentare cuprinde form de varsta jurasic si

cretacic. Primele form sunt de varsta Toarcian si prezinta 2 dezvoltari. In

sect aprop de Platf Moldoveneasca Toarcianul este reprez de calcare pe

cand inspre sunt form prezinta un carcater de apa adanca argile , silturi.
Peste toarcian urmeaza Jurasicul Mediu in faciesuri marnoase cu o fosila
tipica cu Bositra buchi(Posidonia Alpinia)
La limita jur superior cratcic se cunoaste un nivel cu anhidrite , marne si
siluri rosii. In cateva pcte se cunosc si calcare baremian aptiene in faciesul
urgonian precum si marne albiene.
Cretacicul superior debuteaza cu cenomanianul si cuprinde gresii cu
fosfati. Turonianul lipseste urmand senonianul cu marne si marno-calcare
pelagice.
Al 3 lea ciclu de sedim est foart scurte. Este reprez de calcare grezoase cu
numiliti de vrsta eocen .

Ultimul ciclu est ciclul Neogen . Debuteaza cu formaiuni badeniene. Nivelul

anhidrotic si formaiunea supranahidritica. In unele locuri s-au int zacaminte de
gaze.
-

Urmeza sarmatianul cu caractere similare Platf Moldvenesti

Urmeaza Moetian, Pontian, Dacian, Romanian-nisipuri , argile, fosilifere

In SV Platformei se cunosc formatiuni pleistocene groase

Orogenul nord dobrogean

-

Este o structura tectonica alpina(apartine ciclului tectonic alpin) . A fost

structurat in decursul a adoua perioade tecto genetice respectiv faza
chimerica veche la limita triasic jurasic inferior si faza chimerica noua la
limita jurasic cretacic inferior
In consecinta Ong desi este alpin este mai batran decat catena carpato
balcanica. Aceastasi-a inceput evolutia tecto-genetica abia in cretacicul
inferior .
OND nu este o catena tetisiana.
Catene chimerice se intalnesc si in sudu Crimeii precum siintr-o parte a
Caucazului

Limitele orogenului
-

In sud si sud vest falia Peceneaga Camena care i swpara de platforma

Moesica
In Nord Est si Nord Faliile Trotusului si Sf Gheorghe
Spe Est Ond se continua cu Platf Continentala a Marii Negre

In OND au fost descrise trei unitati tectonice cu rang de panza de sariaj

respectiv de la SV
Panza de macin , niculitel si panza de tulcea.
Domeniul de Niculitel isi face simtita prezenta in triasic ceea ce inseamna ca
pana atunci paleodomeniile Macin si Tulcea erau vecine

Formatiuni pre-siluriene
-

In unitatea de Macin cele mai vechi formatiuni cunoacute sunt reprez de

roci metamorfice resp seria de Orliga. Aceasta presupusa ca avand aceeasi
varsta cu seria de Altan tepe este alcatuita din paragnaise micasisturi etc .
In unitatea de Macin se cunosc 3 sub unitati tectonice ( rang maimic ) resp
Solzul Megina(intern-sudvestic) , Solzul Balabancea( extern nord vestic) si
un solz ingust numit Solzul Crjelari
In Solzul Megina se cunoaste seria de Megina care cuprinde 2 secvente
metamorfice in baza form amfibolitica ( meta- bazalte, meta- gabrouri ,
meta dolerite) si la artea superioara gnaisele de Megina

Interpretare
-

Se crede ca intr- o crusta oceanica au fost intruse corpuri magmatice acide

, pe crusta depunandu- se si form detritice. Ulterior aceasta comb a fost
metamorfozata rezultand form amfibolitice

Varsta
-

Apreciata ca fiind Vendian bazal iar metamorfismul Cambrian Inf . Acest

lucru o face ca fiind echivalenta cu seria sisturilor verzi din Dobrogea
Centrala ( form turbiditice)