CAP.

1 INTRODUCERE

1. care sunt caracteristicile prin care se definesc substantele? omogenitate si compozitie constanta (unitara)

2. ce se intelege prin omogenitate? omogenitatea este proprietatea substantelor (sistemelor) de a prezenta aceleasi caracteristici in tot cuprinsul lor.

3. ce intelegeti prin compozitia unitara (constanta)? constanta compozitiei desemneaza faptul ca in orice portiune de substanta se gasesc aceleasi particule care iteractioneaza in acelasi mod (de ex. Exista acelasi tip de molecule)

4. ce intelegeti prin materiale? Explicati si exemplificati. noua majoritate a corpurilor sunt constituite din amestecuri de substante. Pentru aceasta este indicat numele de materiale. De ex. unele eliaje materiale omogene, dar nu sunt substante pt. Ca nu au compozitie unitara; in componenta lor intra diferite metale in proportii variabile benizna desi ese un material lichid, omogen, nu este substanta pt ca nu are compozitie constanta; ea poate fi separata prin distilare intr-un nr mare de substante care au proprietati diferite aerul e un amestec de gaze NaCl.

5. ce intelegeti prin materiale eterogene? Expl, exempl. materialele eterogene sunt formate din parti care au proprietati diferite (nu au proprietati identice in toata masa lor materiale ca: lemn, beton, otel sunt eterogene pt ca se poate observa (cu ochiul liber, cu miscroscopul sau cu alte mijloace) ca sunt alcatuite din mai multe componente: de ex lemnul are inele tari si moi care alterneaza.

6. care este caracteristica proprietatilor intensive ale substantelor si materialelor? Dar caracteristica proprietatilor extensive? Exemplificati. pr. Intensive sunt cele care nu depind de cantitatea de substanta: densitatea, caldura specifica, vascozitatea, punctul de fierbere, punctul de topire pr. Extensive sunt cele care depind de cantitatea de substanta, fiind proportionale cu acestea: masa, volumul.

7. Dati cate 3 ex. De substante sau materiale de natura anorganica, respectiv organica. a. anorganice: minereuri, argile, beton, sticla, aliaje, CO, CO2, H2O acizi anorganici (minerali): H2SO4, HCl, HNO3, H3PO4

hidroxizi anorganici sau baze: NaOH, KOH, Ca(OH)2 saruri anorganice: CaCl2, NaCl, KBr, KI

b. organice: sunt formate din hidrocarburi si alte substante organice. Metan, acid acetic, alcool etilic Combustibili, lubrifianti organici, cauciuc, mase plastice, fibre si fire sintetice Coloranti, lacuri, vopsele, soltii organice, produse farmacutice.

CAP. 2 1. ce sunt nucleonii? Ce reprezinta numarul atomic Z? dar numaru de masa A? atomul este constituit din nucleu si invelis electronic protonii si neutronii care alcatuiesc nucleul atomului se numesc nucleoni nr de electroni = nr de protoni nr de protoni din nucleu se numeste nr atomic (Z) nr de particule din nucleu (nucleoni) adica suma numarului de p+ si a nr de n se numeste numar de masa (A). A=Z+N

2. ce este un element chimic? Cum se reprezinta elementele chimice? Dati 3 exemple. specia de atom cu acelasi nr atomic Z formeaza un element chimic. Elementele chimice se reprezinta prin simboluri: - propuse de Berzelius in 1913 si cu mici exceptii se pastreaza si in prezent. In majoritatea cazurilor ca simbol s-a ales prima sau primele doua litere ale denumiri latine a elementului. Hydrogenium H; Sulph S; Natrium Na; Aurum Au; Hydrogerium Hg; Platinum Pt. Notarea unui element se face astfel A ZE

3. Ce sunt izotopii? Exemplificati. Z 1 1 1 exista specii de atomi care desi au acelasi numar atomic Z au nr de masa A diferit; ei se numesc izotopi. Vine din greaca isos topos = acelasi loc. Ei ocupa acelasi loc in sistemul periodic deoarece sunt atomi ai aceluiasi element H are 3 izotopi. N A=Z+N Simbol Denumire Ponderea naturala (%) 1 1 0 1 H Protiu 99,985 1H 2 1 2 H D 2H Deuteriu 0,015 1 3 3 2 3 H T Tritiu Extrem de mica 1H

2.2 1. tipuri de orbitali. Descriere. orbitali de tip s: au forma sferica, un substrat s este format dintr-un singur orbital s si deci contine maximum 2 electroni. - Orbitali de tip p: au doi lobi egali situati de o parte si de alta a nucleului; intr-un substrat p sunt 3 orbtali p orientati in spatiu dupa cele 3 axe de coordonate, notati Px, Py, Pz. Un substrat p contine maximum 6 e- Orbitali de tip d: au forma mai complicata, sunt in numar de 5, se completeaza pana la 10 e- Orbitali de tip f: sunt in numar de 7, sunt complet ocupati cand au 14 eObs. Pt. Acelasi strat energia substraturilor creste in ordinea s,p,d,f. 2. care sunt electronii din invelisul electronic al unui atom care au energia cea mai mica? Dar cei care au energia cea mai mare? e- tind sa aibe en cat mai mica. En e- este cu atat mai mica cu cat sunt mai apropiati de nucleu. Cea mai mica energie o au e- din stratul K(1), iar cea mai mare e- din ultimul srtat care este numit si strat de valenta. Aceasta tendinta este limitata deoarece un strat nu poate fi ocupat de un nr determinat de e-.

3. ce este e- distinctiv si unde se gaseste el in invelisul electronic al unui atom? e- prin care un element se deosebeste de cel precedent din sistemul periodic se numeste edistinctiv. Se afla pe nivelul energetic cel mai ridicat. Pozitia acestuia in invelisul electronic este de cea mai mare importanta pentru comportatarea chimica a elementului respectiv.

4. scrieti configuratia el a elem cu Z=... specificati din ce perioada si din ce bloc de elemente face parte (explicati). 1s 2s 2 3s p 3 4s p 3 4 5s d p 4 5 6s d p 4f 5 6 7s d p 5f 6 7 8s d p - ordinea de ocupare: 1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p 5s 4d 5p 6s 4f 5d 6p 7s 5f 6d 7p 8s 5. cum isi realizeaza metalele configuratia stabile de gaz rar? Exemplificati. in tendinta lor de ajunge la configuratia celui mai apropiat gaz rar din sistemul periodic, metalele cedeaza e- de valenta devenind ioni pozitivi (cu configuratia gazlui rar din perioada precedenta) de ex. Li din gr. I-A are 1 e- de valenta in stratul 2; Li: 1s2s1---------> (-1e-) 1s2 (dublet) = [2He]

6. cum isi realizeaza nemetalele configuratia stabile de gaz rar? Exemplificati. pentru a ajunge la configuratia electronica a gazului rar cel mai apropiat, nemetalele, accepta electroni, devenind ioni negativi (cu configuratia gazului din aceeasi perioada). Cl (17 VII A) Cl (Z=17) : 1s22s22p63s23p5 --------> (+1e-) 1s22s23p63s23p6 (octet) = [18Ar]

7. ce sunt elementele cu character metallic? Unde se afla in sistemul periodic elementele cu caracterul metallic cel mai pronuntat? elementele ai caror atomi au tendinte de a pierde e- se numesc electropositive si se spune despre ele ca au character metallic. Elementele cu caracter metalic cel mai pronuntat se gasesc in partea stanga jos a sistemului periodic.

8. ce sunt elementele cu caracter nemetalic? Si unde se afla in sistemul periodic elementele cu caracterul nemetalic cel mai pronuntat? elementele ai caror atomi atrag puternic e- se numesc electronegaive si se spune despre ele ca au caracter nemetalic. Elementele cu caracterul nemetalic cel mai pronuntat se gasesc in partea dreapta sus a sistemului periodic.

2.3 1. ce tipuri de legaturi chimice cunoasteti? Enumerati. legaturi tari: legatura ionica, legatura covalenta si legatura metalica. legaturi slabe: legatura de hidrogen, dipol-dipol si fortele Van der Waals

2. cum se formeaza legatura ionica? Exemplifcati. conform teoriei chimistului german Walter Kossel (1916) formarea combinatilor chimice (tonice) au loc ca urmare a atractiei electrostatice intre ionii cu sarcini de semne contrarii formati prin transferul de electroni de la atomii elementelor cu caracter electropozitiv (metale) la atomii elementelor cu caracte electronegativ (nemetale). De ex. Formarea NaCl poate fi interpretata ca transferul unui electron de la atomul de sodiu la atomul de Cl.

3. In ce conditii conduc substantele ionice curentul electric? Explicati. in stare solida, ionii ocupa pozitii fixe in crystal, determinate de legatura electrovalenta, care este o legatura puternica (totusi legatura nefiind rigida, ionii pot oscila in jurul nodurilor). Din acest motiv ionii nu se deplaseaza sub actiunea unui camp electric si curentul nu trece prin cristale.

4. Cum se formeaza legatura covalenta? Exemplificati la interactiunea dintre 2 atomi electrovanlenti, configuratia electronica stabila de gaz rar poate fi realizata prin punerea in comun a perechilor de electroni. De ex. 2 atomi de Cl (Z=17, 1s22s22p63s23p5) ajunge la configuratie electronica a argonului (Ar, [18Ar], 1s22s22p63s23p6) prin punerea in comun a cate unui electron. Perechea comuna de e- tine cei 2 atomi strans uniti intrun ansamblu numit molecula.

5. cum se formeaza legatura covalenta nepolara? Exemplificati. legatura covalenta este nepolara in cazul moleculelor diatomice cu atomi identici (H2, O2, Cl2, N2) deoarece perechile comune de e- apartin in mod egal atomilor legati. De ex. Molecule nepolare: H + H (H H) O+O O=O N+N N=N

6. cum se formeaza legatura covalenta polara? Exemplificati. - legatura covalenta este polara atunic cand intre atomii legati exista diferenta de electronegativitate si ca urmare e- de legatura vor fi mai puternic atrasi de atomul mai electronegativ. De ex. H + Cl H Cl 7. din ce fel de atomi constituite moleculele simple? Dar cele complexe? Dati cate 3 exemple pentru fiecare. moleculele pot fi de doua feluri: simple constituite din atomi ai aceluiasi element (ex. H2, O2, N2, Cl2, I2, O3) sau complexe constituite din atomi ai mai multor elemente (ex. H2O, HCl, HBr, H2SO4, CH4, CH3COOH)

8. calculati numarul de moli de substanta din 100 g NaCl. Se dau: ANa = 23, ACl = 35,5. n = m/M = [g]/[g]/[mol] = mol (n nr de moli; m masa substantei; M masa molara; N A nr lui Avogadro 6,023x1023 particule/mol. m = 100 g ANa = 23, ACl = 35,5 MNaCl = ANa + ACl = 23 + 35,5 = 58,5 g/mol n = m/MNaCl = 100/58,5 = 1,70 moli

9. din ce motiv metalele uzuale au structura policristalina? Explicati. la solidificarea topiturii unui metal, cristalizarea incepe concomitent din mai multe puncte numite centre de cristalizare. Cristalele cresc in toate directile liber pana intalnesc alte cristale vecine; rezulta astfel microcristale cu forme neregulate, numite cristalite. Metalele uzuale sunt in general conglomerate de asemenea cristale, orientate in directii diferite, metelele au deci o structura policristalina.

10. in ce mod se pot imprima metalelor proprietatile potrivite scopului urmarit si ce se intampla in timpul tratamentelor respective? din tratamente termice sau mecanice se pot imprima metalelor proprietetile potrivite scopului urmarit. Operatile folosite in industria metalurgica 9laminare, presare, calire, forjare) determina modificarea controlata a structurii policristaline a metalelor; cristalele isi modifica forma, orientarea si dimensiunile.

11. cum sunt distribuiti e- intr-un cristal metalic, comparativ cu cei dintr-un atom liber? intr-un cristal metalic distributia electronilor este diferita de cea din atomii liberi. Intr-un atom liber e- sunt repartizati pe anumite nivele de energie, in anumiti orbitali. In cazul metalului compact, nnumai e- mai apropiati de nucleu se gasesc in orbitali atomici individuali. Orbitalii

care contin e- invelisului exterior se contopesc, dand nastere unor orbitali care se extind pe toti atomii din cristal. In acest fel nivelele superioare de energie se contopesc, formand benzi de energie. E- din aceste benzi de energie mai putin atrasi de nucleu sunt mobili si apartin in oarecare masura tuturor atomilor din cristal.

12. explicati opacitatea metalelor. opacitatea metalele sunt opace, ele nu sunt transparente nici cand se afla sub forma de foite, deoarece lumina care vine in contact cu metalul intalneste e- mobili din structura acestuia (din benzile de energie) si este fie reflectata, fie absorbita, dar nu este transmisa.

13. explicati conductibilitatea electrica a metalelor. datorita existentei e- mobili , metalele au proprietatea de a conduce curentul electric (conductori de ordinul 1 sau electronici). Daca se aplica o diferenta de potential la extremitatile unei bucati de metal (fir sau placa) e- mobili din reteaua metalica se deplaseaza ordonat in directia egalizarii potentialului (Ag, Cu, Au, Al).

14. ce este plasticitatea metalelor si cum poate fi utilizata? plasticitateea este o proprietate mecanica a metalelor, care le permite sa sufere deformari permanente sub actiunea unor forte exterioare, fara sa se rupa reteaua cristalina. Unele metale pot fi trase in fire (ductibilitate prin filare) sau in foi (maleabilitate prin laminare).deoarece plasticitatea creste cu temperatura, metalele sunt incalzite pentru a fi prelucrate termic.

15. ce sunt aliajele si de cate tipuri sunt? Exemplificati. aliajele sunt materiale metalice obtinute prin difuzia in stare topita a doua sau mai multe metale; uneori rezulta din metale cu adausuri de nemetale. Aliajele pot fi de doua tipuri: aliaje omogene (solutii solide), ex. Au-Ag-Cu; Fe-Co; Fe-Ni; si aliaje eterogene Pb-Sn; Pb-Sn-Sb.

16. din ce motiv unele substante sunt amorfe? Exemplificati. substantele amorfe spre deosebire de substantele solide cristalizate au particulele componente (macromolecule sau macroioni) in stare de dezordine aproape completa. Din cauza marimii si formei particulele nu se pot aranja in retele ordonate ca si in cazul cristalelor. Ex. Ceara, sticlele anorganice pe baza de silicati, smoala, cauciucuri, mase plastice. CAP. 3 ce sunt reactiile chimice? Cum se numesc participantii la reactia chimica? reactile chimice sunt procesele in urma carora unele substante se transforma in alte substante. Substantele care reactioneaza (intra in reactie) se numesc reactanti. Substantele rezultate din reactie (cae ies din reactie) se numesc produsi de reactie.

enuntati legea conservarii masei in reactile chimice. Exemplificati.

legea conservarii masei: (L.A. Lavoisier 1777) in orice reactie chimica suma maselor substantelor care intra in reactie este egala cu suma maselor substantelor obtinute din reactie. Ex. 2H + O H2O 2 g H + 16 g O = 18 g H2O

3. cu ce se ocupa stoiechiometria reactilor chimice? Ce sunt coeficientii stoechiometrici si de unde reies valorile lor? stoiechiometria se ocupa cu stabilirea rapoartelor cantitative dintre participantii la reactia chimica, numerele asezate in fata formulelor chimice se numesc coeficienti stoiechiometrici, valorile lor reies din legea conservarii atomilor si legea conservarii masei. CAP. 4 1. aplicatii utilizand realatiile (4.2) (4.5) 2. aplicatie utilizand relatia (4.6)

CAP. 5 1. ce sunt solutile? Din ce componente sunt constituiete? solutia este un sistem omogen (monofazic) frmat din 2 sau mai multe componente: componenta care dizolva aflata de obicei intr-o proportie mai mare, numita solvent sau dizolvant componenta care se dizolva, aflata de obicei in proportie mai mmica, numita substanta dizolvata, solut sau dizolvat. o solutie poate sa contina una sau mai multe componente dizolvate.

2. ce exprima concentratia unei solutii? concentratia unei solutii exprima raportul dintre componenta dizolvata si solutie sau uneori raportul dintre componenta dizolvata si solvent.

Formule concentratii. C% = mdizolvat/msolutie x 100 [%] (concentratia procentuala de masa) C% = Vdizolvat/Vsolutie x 100 [%] (concentratia procentuala de volum) C = ndizolva/Vsolutie [mol/l]; ndizolvat = mdizolvat/Mdizolvat C = mdizolvat/Mdizolvat x Vsolutie (concentratia molara molaritate).

3. calculati concentratia procentuala a solutiei obtinute prin dizolvarea a 40 g NaCl in 460 g H2O. C% = mdizolvat/msolutie x 100 = (40/40+460)x100 = 8 %

4. calculati concentratia molara a solutiei obtinute prin dizolvarea a 5,85 NaCl in apa; volumul solutiei obtinute este de 500 cm3. se dau: ANa = 23, ACl = 35,5. C = mdizolvat/Mdizolvat x Vsolutie; mdizolvat = 5,85 g; Vsolutie = 0,5 l; Mdizolvat = ANa + ACl = 23 + 35,5 = 58,5 g/mol C = 5,85/58,5 x 0,5 = 0,2 mol/l 5. ce intelegeti prin solubilitatea unei substante intr-un solvent? - valoarea concentratiei de saturatie sau de echilibru a substantelor dizolvate la o anumita temperatura se numeste solubiliatate (S sau cb). - Solubilitatea reprezinta cantitatea maxima de substanta care se poate dizolva la o temperatura data intr-o anumita cantitate de solvent. 6. [Factori care influenteaza solubilitatea substantelor. Natura solventului si a substantei dizolvate.] In ce solvent se dizolva mai usor naftalina: in apa sau in benzen? Dar acidul clorhidric? Justificati. o substanta se dizolva mai usor in solutii cu care se aseamana structural: substantele polare se dizolva mai usor in solventi polari (de ex. HCl in H2O) substantele nepolare se dizolva mai usor in solventi nepolari (de ex. Naftalina in benzen, toluen)

7. [Factori care influenteaza solubilitatea substantelor. Temperatura] reprezentati grafic curbele de solubilitate pentru substantele A, B, C stiind ca: pt dizolvarea substantei A: dH0T > 0 (effect endoterm, sau de ex. +16 kJ/mol) pt dizolvarea solutiei B: dH0T = 0 (fara efect termic, sau 0 kJ/mol) pt dizolvarea solutiei C: dH0T < 0 (efect exoterm, sau de ex. -21 kJ/mol) S A B C T (tx)

CAP. 6 1. forme de ape naturale. Descriere. in functie de conditile de formare si acumulare se disting 3 forme de ape naturale: apa atmosferica (meteorica) atmosfera terestra contine vapori de apa care provin din evaporarea apei la suprafata pamantului. Acestia se condenseaza sub forma de nori si ceata si cad pe suprafata pamantului sub forma de ploaie si zapada. Ape subterane (freatice) se formeaza in urma filtrarii apei atmosferice prin straturile permeabile ale scoartei pamatului, prin care trece pana cand intalneste un strat impermeabil (argila). Apar la suprafata in izvoare sau se extrag prin fantani, puturi si sonde. Ape de suprafata apele dulci ale raurilor si lacurilor si apele sarate ale marilor, oceanelor si ale unor lacuri.

2. Enumerati 5 tipuri de apa industriala vehiculata in intreprinderi. apa tehnologica utilizata direct in procesul de fabricatie apa menajera apa de racire apa pentru alimentarea cazanelor de produs abur apa de spalare apa potabila apa uzata

3. duritatea apei: tipuri, de cine este data, in ce se masoara? 3 tipuri: temporara Dt este data de continutul in bicarbonati (carbonati acizi) de Ca si Mg

permanenta Dp este data de continutul in alte saruri de Ca si de Mg care raman in apa dupa fierbere in special sulfati, cloruri, azotati. Totala suma celorlate doua DT = Dt + Dp. Se masora in grade de duritate

4. ce este necesar sa se intreprinda pt ca apa sa poate fi utilizata intr-un scop sau altul? in general pentru a fi corespunzatoare intr-o anumita utilizare, apa trebuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate. Acestea se realizeaza prin tratarea sau purificarea apei.

5. care sunt etapele in circuitul de utilizare a apei? captarea apei brute (din rauri, lacuri naturale si artificiale, captari subterane) tratarea (purificarea) apei brute distribuirea utilizarea colectarea apelor uzate epurarea apelor uzate deversarea apei epurate

6. tratarea apei brute in vederea obtinerii apei potabile descrierea etapelor: decantare si filtrare; sterilizare. decantarea are ca scop limpezirea apei prin indepartarea suspensilor mecanice grosiere. Se realizeaza prin trecerea apei cu viteze mici prin decantoare orizontale. Particulele aflate in suspensie se depun, iar uleiurile si grasimile se separa la suprafata apei datorita diferentei de densitate si se indeparteaza decantarea este urmata de filtrare prin filtre formate din straturi de roci sterile de granulatie variabila, pt indepartarea suspensilor fine. Sterilizarea apei are ca scop indepartarea bacteriilor patogene si se realizeaza cu ajutorul unor reactivi chimici sau al radiatilor ultraviolete. Hipocloritul de sodiu (NaClO), clorul Cl2 si ozonul O3 pun in libertate oxigen atomic foarte reactiv care distruge bacteriile prin oxidare.

7. ce este operatia de dedurizare a apei si in ce caz este necesara? dedurizarea apei este operatia prin care se elimina partial sau total sarurile de Ca si de Mg; se poate realiza prin mai multe metode: termic, chimic, prin congelare decongelare, electrodializa si electroforeza, cu ajutorul schimbatorilor de ioni.

8. dedurizarea apei prin metoda termica. metoda termica: prin incalzirea apei la 100-105 C se elimina duritatea temporara datorita descompunerii bicarbonatilor acizi de Ca si de Mg. Carbonatii neutrii de calciu si de Mg formati se depun sub forma de namol (care se elimina din apa prin decantare sau filtrare).

9. ce sunt rasinile schimbatoare de ioni? Tipuri de RSI (exemple, reactii de schimb ionic) RSI sunt materiale de tip polimericformate dintr-un schelet macromolecular R pe care sunt grefate grupari functionale care contin ioni mobili. 2 tipuri: schimbatorii de ioni la care ionul mobil este un cation se numesc cationiti si ei retin prin chimb ionic numai cationii din solutie. Sunt notati R- - Y+. Ex. R- - Na+, R- - H+. Schimbul ionic decurge conform reactiei de echilibru.

o R- - Y+ (RSI) + X+ (solutie) R- - X+ (RSI) + Y+ (solutie) schimbatorii de ioni la care ionul mobil este un anion se numesc anioniti si ei retin prin chimb ionic numai anionii din solutie. Sunt notati R+ - Y-. Ex. R+ OH-, R+ - Cl-. Schimbul ionic decurge conform reactiei de echilibru. R+ - Y- (RSI) + X- (solutie) R+ - X- (RSI) + Y- (solutie)

10. dedurizarea apei prin schimb ionic (principiu, reactii, schema) prin dedurizarea cu cationiti se schimba ionii Ca2+ si Mg2+ din apa cu ionii cationitului. Pentru acest proces se folosesc cationiti puternic acizi, de exemplu sub forma R Na. Schimbul de ioni se produce conform reactiilor: 2R Na + Ca2+ R2Ca + 2Na+; 2R Na + Mg2+ + 2Na+

11. ce sunt apele reziduale si de ce este necesara epurarea acestora? apele uzate (reziduale) sunt cele care provin din resturile apei potabile, menajere si industriale. Ele au un continut ridicat de substante nocive, motiv pentru care nu pot fi deversate in apele curgatoare decat dupa o prealabila epurare.

CAP. 7 1. Ce sunt sistemele disperse? Componente. Intre ce limite se incadreaza dimensiunile particulelor in cazul sistemelor dispersate coloidal? sistemele disperse sun sisteme constituite din cel putin doua componente (faze) nemiscibile intre ele: - mediul de dispersie = slovent, aflat de obicei in proportie mai mare; - componenta dispersata sub forma de particule (faza dispersata) = dizlovat, aflata de obicei in proportie mai mica. Dimensiunea Tipul Denumire Observatii particulelor sistemului 10-6 10-9 m Sisteme Sisteme Particule prea mici pentru a fi observate la dispersate coloidale microscopul optic si care trec prin filtrele coloidal obisnuite 2. clasificati sistemele de dispersie coloidale dupa caracteristicile fazei dispersate. monodisperse particulele dispersate au aceleasi dimensiuni; polidisperse particule dispersate cu dimensiuni diferite; izodisperse particulele dispersate apartin unui singur component; heterodisperse particulele dispersate apartin mai multor componenti. -

3. clasificati sistemele de dispersie coloidale dupa interactiunile dintre fazele sistemului. sisteme coloidale liofobe intre particule si mediul de dispersie se manifesta interactiuni slabe (mediul nu uda particulele); daca mediul de dispersie este apa se numesc hidrofobe; sisteme coloidale liofobe intre particule si mediul de dispersie se mainfesta interactiuni puternice (mediul uda particulele); daca mediul de dispersie este apa se numesc hidrofile.

4. [Proprietati ale sistemelor coloidale]: ce repreznta sedimentarea? sedimentarea este fenomenul de depunere (asezare) a particulelor dispersate ca urmare a actiunii unui camp de forte (gravitational, centrifugal, electric).

5. Ce reprezinta stabilitatea sestemelor coloidale? stabilitatea sistemelor coloidale rezprezinta capacitatea acestora de a-si pastra marimea particulelor.

6. Stabilitatea sistemelor coloidale de tip soli. Cum se poate realiza stabilizarea respectiv destabilizarea acestor sisteme? atunci cand un sol (S/L) nnu este stabil coloidal, particulele fazei dispersate se unesc si formeaza agregate, fenomen numit coagulare. Cresterea acestor agregate si depunerea lor conduce in final la separarea fazelor. In cazul in care acest fenomen nu este dorit, sistemul poate si stabilizat de exemplu prin adaugarea unor coloizi protectori: substante superficial active (detergenti, sapunuri) sau compusi macromoleculari (gelatina, dextrina, proteine din albusul de ou, etc.) In alte cazuri, coagularea este un fenomen dorit si poate fi realizata prin adaugarea in sistem a coagulantilor (de exemplu solutii de electroliti)

7. Ce sunt emulsiile? Conditia de formare. Tipuri de emulsii. emulsiile sunt sisteme disperse de tip L/L in care un lichid (faza dispersata) este dispersat sub forma de picaturi sferice in alt lichid (mediu de dispersie) cu care nu este miscibil la o temperatura data. Emulsiile sunt de 2 tipuri: emulsii directe (U/A ulei in apa, laptele) si inverse (A/U apa in ulei, untul, margarina). Conditia de nemiscibilitate se realizeaza de obicei atunci cand unul dintre lichide este polar (denumit conventional apa) iar celelalt este nepolar (denumit conventional ulei).

8. stabilitatea emulsiilor. Cum pot fi stabilizate emulsiile? daca o emulsie nu este stabila are loc unirea picaturilor fazei dispersate in picaturi din ce in ce mai mari; acest fenomen se numeste coalescenta si conduce in final la separarea fazelor (stratificare), adica la spargerea emulsiei. Daca se doreste stabilizarea emulsiei se utilizeaza emulgatori, de ex. Substante superficial active (sau tensioactive: detergent, sapunuri), emulgatori coloidali sau chiar pulberi solide.

9. rolul lichidelor active de racire si ungere: efect de racire, efect de ungere, efect de spalare, efect de protectie. efectul de racire: indeparteaza caldura rezultata la prelucrarea mecanica; efectul este specific lichidelor care uda suprafetele cu care vin in contact; efectul este determinat de schimbul de caldura intre lichid si suprafete si de evaporarea unor componente ale lichidului. Efectul de ungere: formeaza o pelicula subtire pe suprafetele cu care vin in contact; ca rezultat se micsoreaza frecarea si deci efortul de prelucrare; efectul de ungere conduce si la un inalt grad de netezire a supraf prelucrate (finisaj de mare precizie)

Efectul de spalare: indepartarea aschiior si spanului rez la prelucrare; daca acestea nu sunt indepartate apar efecte negative: creste uzura sculei aschiatoare, prelucrarea este neuniforma, scade efectul de racire si ca urmare se obtin rebuturi Efectul de protectie: prevenirea coroziunii, diminuarea actiunii corozive se realizeaza prin cresterea de ulei in emulsii sau prin utilizarea inhibitorilor de corozine.

10. ce sunt lichidele magnetice? Compomente. lichidele magnetice sunt sisteme coloidale de tipul solilor (dispersii S/L) in care substanta solida dispersata are proprietati magnetice. Componentele unui lichid magnetic sunt: mediul de dispersie care poate fi : apa, glicerina, unele hidrocarburi lichide, produse petroliere sau siliconice; sau ca faza dispersata se foloseste in cele mai multe cazuri magnetite Fe3O4.

CAP. 8 1. ce sunt combustibilii? combustibilii sunt substante sau materiale care in urma unei reactii de ardere sau nucleare produc o mare cantitate de energie termica.

2. clasificarea combustibililor; exemple. dupa natura reactiei generatoare de energie termica: combustibili chimici: carbuni, titei, gaze naturale, lemn; Combustibili nucleari: uraniu, plutoniu. Dupa starea de agregare: solizi (lemn, mangal, cocs, carbuni fosili, rumegus) lichizi (titei, benzine, petrol lampant, motorine, pacura, alcooli) si gazosi (gaze naturale, gaze de sonda, gaz de apa gaz de cocserie). Dupa provenienta: naturali (lemn, paie, coceni, titei, gaze naturale), artificiali (mangal, cocs, pacura, acetilena, gaz de rafinarie, hidrogen).

3. compozitia chimica a combustibililor. combustibilii au in componenta lor: elemente combustibile C, H, S; elemente necombustibile O, N; substante anorganice din care in urma arderii se formeaza cenusa; apa care e sub forma de umiditate

4. ce este combustia? combustia sau arderea este reactia chimica de combinare cu oxigenul, in urma careia se degaja o anumita cantiate de energie, utilizata practic sub forma de caldura.

5. din ce motiv prezenta sulfului in combustibil este daunatoare? prezenta sulfului in combustibil este daunatoare deoarece dioxidul de S SO2 format in procesul de ardere este un gaz toxic, care in prezenta apei este si coroziv.

6. ce reprezinta puterea calorifica a combustibililor? puterea calorifica (q) exprima cantitatea de caldura degajata la arderea, combustia completa a unei unitati de cantitate de combustibil.

Se masoara in: pt combustibili lichizi si solizi: kJ/kg sau kcal/kg; pt comb gazosi kJ/Nm 3 sau kcal/Nm3. 7. din ce motiv prezenta compusilor cu azot, sulf si fosfor in combustibil scade valoarea acestora? -

8. la ce se refera puritatea fizica a combustibililor lichizi pentru motoare cu ardere interna? puritatea sa nu contina impuritati solide care prin depunere ar putea impiedica buna circulatie prin conductele de alimentare, nici apa sau alte substante care la scaderea temperaturii s-ar putea solidifica.

9. de cine este determinata actiunea coroziva a combustibililor lichizi asupra unor materiale cu care vin in contact? actiunea coroziva a combustibililor lichizi asupra unor materiale cu care vin in contact este determinata de prezenta unor substante organice cu caracter acid (acizi grasi, acizi naftenici, fenoli) a compusilor cu sulf sau a acizilor minerali si alcaliilor folositi la rafinare si insuficient indepartati (NaOH, H2SO4).

10. care sunt cauzele arderii cu detonatie a benzinelor si ce consecinte are aceasta? cauzele arderii cu detonatie sunt de natura chimica si pot fi explicate prin mecanismul dupa care are loc procesul: arderea HC are loc printr-un mecanism de reactii in lanturi ramificate. Un ramdament termic mai scazut, consumde combustibil mai mare, precum si deteriorarea mai rapida a pieselor datorita suprasolicitari lor.

11. cifra octanica a benzinelor: ce caracteristica benzinelor exprima?; cum se determina; cum se defineste; cum poate fi imbunatatita? pentru aprecierea calitatii antidetonante a benzinelor se foloseste cifra octanica CO. Cu cat CO este mai mare, cu atat rezistenta la detonatie a benzinelor este mai mare si benzina este de calitate mai buna. CO este o marime conventionala si se determina prin compararea comportarii la arderea benzinei cu cea a unui amestec etalon, in conditii identice de functionare a unui motor de testare standard. CO a unei benzine reprezinta procentul (in volume) de izooctan dintr-un amestec etalon care are aceeasi rezistenta la detonatie ca si benzina respectiva. Imbunatatirea calitatii benzinei din punct de vedere al arderii se realizeaza fie prin reglarea compozitiei (benzina sa contina HC care ard fara detonatie) fie prin adausul unor aditivi antidetonanti.

12. ce sunt aditivii antidetonanti pt benzine, care este cel mai utilizat si cum actioneaza? aditivii antidetonanti pt benzina sunt substante care adaugate in benzina in cantitati mici preintampina fenomenul de dtonatie, deci imbunatatesc calitatea benzinei (maresc CO). Cel mai eficace si mai utilizat aditiv antidetonant este tetraetil plumbul (CH3-CH2)4Pb. Se descompune in camera de ardere si produsii de descompunere impiedica reactiile in lant.

13. prin ce se deosebeste aprinderea in motoarele cu aprindere prin scanteie de aprindere a motoarelor cu aprindere prin compresie?

in motoarele cu aprindere prin scanteie aprinderea este determinata de aparitia unei scantei electrice (bujie) la motoarele cu aprindere prin compresie aprinderea are loc in 2 etape: o mica parte din particulele de combustibil fin dispersate se autoaprind datorita incalzirii prin compresie; restul combustibilului se aprinde de la flacara celui aprins in prima etapa.

14. cifra cetanica a motorinelor: ce caracteristica a motorinelor exprima, cum se determina, cum se defineste, cum poate fi imbunatatita? cifra cetanica CC este un parametru conventional ce caracterizeaza rezistenta la autoaprindere a motorinei in comparatie cu un amestec etalon format din cetan -metil-naftalina. Reprezinta procentul (in volume) de cetan dintr-un ameste etalon care are aceeasi rezistenta la autoaprindere ca si motorina testata, in conditii identice de functionare a unui motor de testare standard. Cu cat cc este mai mare cu atat auto aprinderea are loc mai usor si calitatea motorinei este mai buna. Motorinele foarte bune au CC aprox = 75. Se poate imbunatatii prin 2 cai: prin imbunatatirea compozitiei chimice invers decat la benzine, prezenta HC parafinice in proportie mare este benefica (detoneaza usor deci confera CC mare) iar prezenta celor aromatice confera CC mica. SAU cu ajutorul aditivilor pentru autoaprindere au rolul de a mari viteza proceselor de oxidare si de a favoriza procesul de ardere. Se utilizeaza substante oxidante: peroxid de acetil, azotat de etil, azotat de butil. CAP. 9 1. ce sunt lubrifiantii si ce roluri indeplinesc acestia? lubrifiantii sunt materiale care se interpun intre suprafetele masinilor care vin in contact si care se afla in miscare relativa, indeplinind urmatoarele roluri: micsoreaza frecarea in vederea reducerii efortului mecanic si uzurii pieselor inlatura caldura rezultata prin frecare sau combustie protejeaza suprafetele de actiunea unor agenti corozivi protejeaza suprafetele impotriva depunerii de produsi vascosi rezultati in urma unei arderi incomplete protejeaza lagarele de particule straine (praf, nisip, zgura) care ar putea provoca zgarieturi sau in cantitati mari griparea asigura o oarecare etanseitate curata piesele in miscare.

2. ce sunt unsorile consistente? Care sunt componentele acestora? unsorile consistente sunt lubrifianti semisolizi sau semilichizi de consistenta pastoasa, cu vascozitate mare (fluiditate mica). Ele sunt sisteme disperse alcatuite din doua componente de baza: - componenta lichida, care constituie mediul de dispersie si este in general un ulei o componenta de consistenta de ingrosare sau de gelifiere care se gaseste dispersata in masa uleiului; poate fi un sapun, un amestec de sapunuri sau alte materiale.

3. ce se intelege prin uniformitatea unei unsori consistente? uniformitatea (omogenitatea) presupune lipsa unor impuritati solide si a aglomerarilor de sapun nedispersat.

4. definiti parametrul cu ajutorul caruia se apreciaza consistenta unsorilor. Cu ce aparat se masoara acesta? consistenta se apreciaza cu ajutorul penetratiei. Prin penetratie se intelege adancimea de patrundere in unsoare, exprimata in zecimi de milimetru, a unui con de greutate si forma standardizate, in timp de 5 secunde, prin cadere libera de la suprafata unsorii in interior. Penetratia se determina cu penetrometrul Richardson.

5. care sunt factorii care pot determina pierderea definitiva a consistentei unsorilor? pierderea definitiva a consistentei poate fi determinata de incalzirea excesiva a suprafetelor in miscare, de patrunderea apei sau prin amestecarea unor unsori incompatibile.

6. la ce tipuri de angrenaje se utilizeaza unsorile consistente? in general unsorile consistente se folosesc la urmatoarele tipuri de angrenaje: angrenaje deschise unde este necesar ca pe langa rolul de lubrifiant sa creeze un sistem izolator pt a preveni patrunderea murdariei la locul de ungere. Angrenaje care functioneaza la viteze mici si sarcini mari Angrenaje la care lubrifierea se face la intervale mari de timp

7. [criterii de apreciere a calitatii uleiurilor lubrifiante.] Puritatea fizica. puritatea fizica uleiul trebuie sa fie lipsit de impuritati solide si de apa; trebuie sa fie limpede si sa nu se tulbure la rece.

8. [criterii de apreciere a calitatii uleiurilor lubrifiante.] onctuozitatea. onctuozitatea defineste puterea de ardere a uleiului la suprafetele lubrifiate. Ea depinde de compozitia chimica a uleiului, fiind determinata de prezenta grupelor polare (R COOH, R OH; componentii cu grupe polare maresc tensiunea interfaciala) si de lungimea moleculelor.

9. ce proprietate a uleiurilor lubrifiante este caracterizata de catre vascozitate? vascozitatea caracterizeaza frecarea interna a lubrifiantului, rezistenta sa la curgere si poate fi: vascozitate dinamica , vascozitate cinematica = /, vascozitate conventionala (de ex. Vascozitate Engler)

10. indicele de vascozitatea al unui ulei lubrifiant: ce proprietate a uleiurilor exprima, pentru ce se utilizeaza, cum se stabileste (inclusiv detaliile)? vascozitatea uleiurilor scade la cresterea temperaturii. Pentru exprimarea dependentei de temperatura a vascozitatii uleiurilor s-au propus mai multe relatii empirice. Cel mai mult se utilizeaza indicele de vascozitate IV, care este o marime convetionala. Acesta dse utilizeaza pentru compararea uleiurilor din punct de vedere calitativ. IV pt un anumit ulei (U) se stabileste prin compararea acestuia cu doua uleiuri de referinta (etalon): Unul care prezinta o variatie relativ mica a vascozitatii, cu temperatura si caruia i se atribuie convetional IV = 100; se not cu H (high) Al doilea ulei de referinta prezinta variatia relativ mare a vascozitatii cu temperatura; i se atribuie conventional IV = 0; se noteaza cu L (low).

11. la ce valoare poate ajunge tensiunea iterfaciala la uleiuri oxidate si ce consecinte are aceasta asupra comportarii la lubrifiere a uleiului respectiv? uneori la uleiurile oxidate tensiunea interfaciala poate ajunge aproape la 0; ca urmare uleiul nu mai uda suprafetele, deci nu mai unge.

12. din ce motiv la alegerea unui ulei lubrifiant trebuie sa se tina cont de conductibilitatea termica a acestuia? conductibilitatea termica la alegerea unui ulei lubrifiant trebuie sa se tina seama de comductibilitatea termica a acestuia, deoarece lubrifiantii au si rolul de a indeparta caldura de la locul de ungere.

13. ce componente ale uleiurilor lubrifiante le confera acestora caracter acid sau alcalin? Din ce motiv prezenta acestora in uleiuri este nedorita? aciditatea sau alcalinitatea sunt conferite uleiruilor de catre acizii organici aflati in compozitia acestora sau de catre substantele utilizate in procesul de rafinare si care nu au fost suficient indepartate. Acizii minerali si alcaliile folositi la rafinare au actiune coroziva asupra suprafetelor cu care uleiurile vin in contact; din acest motiv prezenta lor in uleiurile lubrifiante este interzisa. Aciditatea organica (acizi naftenici, acizi grasi) are actiune coroziva mai slaba si prezenta ei in uleiurile lubrifiante este doar limitata. CAP. 10 1. ce reprezinta curentul electric? Care este formula intensitatii curentului electric? deplasarea ordonata a sarcinilor electrice printr-un mediu reprezinta curentul electri. Intensitatea curantului electric este data de relatia I = Q/t [A] (Q cantitatea de electricitate; C; t timpul; s;)

2. ce sunt conductorii de ordinul I? Exemple. conductorii de ordinul I (electronici) in care purtatorii de sarcina electrica sunt e-. Ex. Metalele aliajele metalelor, grafitul.

3. ce sunt conductorii de ordinul II? Exemple. conductorii de ordinul II (ionici) in care purtatorii de sarcina electrica sunt ionii. Ex. Solutii de electroliti sau combinatii ionice in stare topita. Electrolitii sunt substantele care in topitura sau in solutie conduc curentul electric.

4. ce este un electrod? electrodul reprezinta ansamblul format dintr-un conductor de ordinal I aflat in contact cu un conductor de ordinal II.

5. ce este un anod? Exemplu de reactie ce are loc la anod. pentru a asigura continuitatea curentului prin interfata este necesar ca ionii care ajung la interfata sa cedeze e- oxidandu-se. Electrodul pe care are loc un proces de oxidare se numeste anod. Ex. De ractii de oxidare: M Mz+ + z e-; Cu Cu2+ + 2 e-; Ag Ag+ + e-; Cl- Cl + e-

6. ce este un catod? Exemplu de reactie ce are loc la catod. similar trecerea prin interfata metal/solutie de electrolit a unui curent cu sensul de la solutie la metal este insotita de un proces de reducere (acceptare de e-). Electrodul pe care are loc un proces de reducere se numeste catod. Ex. Mz+ + z e- M; Zn2+ + 2 e- Zn; H+ + e- H

7. ce este o celula de electroliza? Dati un exemplu (schema, functionare, reactii, legea lui Farady, randament)

celula de electroliza este sistemul electrochimic format prin asocierea a doi electrozi la care trecerea curentului electric se datoreaza aplicarii unei tensiuni electrice la cei doi electrozi. Ex. 2 placute din Pt imersate intr-o solutie apoasa de CuCl2. Legea lui Faraday: mt = A x I x t/z x F in care A masa atomica a metalului depus (g/mol); z numarul de e- schimbati in reactia de electrod; F constanta lui Faraday (96.500 C/mol); I intesitatea curentului (A); t timpul de electroliza (s)

8. ce este un element galvanic? Dati un exemplu. (schema, functionare, reactii) elementul galvanic reprezinta sisteml electrochimic format prin asocierea a doi electrozi care atunci cand sunt scurcirciutati printr-o rezistenta electrica permit trecerea curentului electric, fara interventia unei surse exterioare de tensiune. In acest caz generarea curentului electric are loc ca urmare a desfasurarii spontane a reactiilor la cei doi electrozi. Ex. Pila Volta , formata prin imersarea unei placute de Cu si a alteia de Zn intr-o solutie de acid sulfuric.

pe electrodul de Zn are loc reactie spontana de dizolvare a Zn metalic: A () : Zn Zn2+ + 2 e-

pe electrodul de Cu are loc un proces de reducere; el este deci catodul cu polaritate pozitiva: C (+) : 2H+ + Zn Zn2+ + H2. 9. cu ce se ocupa galvanostegia respectiv galvanoplastia? galvanostegia se ocupa cu obtinerea unor straturi relativ subtiri si aderente la piesele de galvanizat galvanoplastia urmareste realizarea de straturi groase si usor detasabile de pe piesele acoperite.

10. in ce consta prelucrarea mecanica a pieselor prin slefuire? slefuirea consta in indepartarea oxizilor de pe suprafata cu ajutorul unui material abraziv, cum ar fi carborundul (SiC) sau corindonul (Al2O3). Slefuirea pieselor mari se face cu discuri abrazive montate la polizor.

11. in ce consta prelucrarea mecanica a pieselor prin lustruire? lustruirea are ca scop obtinerea unui luciu avansat ca de oglinda. Se realizeaza cu ajutorul unor discuri care se rotesc si pe care se aplica pasta de lustruit. Pasta de lustruit cantine un material abraziv cum ar fi Al2O3 si un liant cum ar fi parafina.

12. in ce consta prelucrarea mecanica a pieselor prin sablare? sablarea consta in trimiterea sub presiune a unui jet de nisip cu ajutorul aerului comprimat. Particulele de nisip lovesc cu putere suprafata si duc la desprinderea impuritatilor. Rezulta o suprafata curata si asperizata, la care aderenta metalului depus este foarte buna.

13. prelucrarea chimica prin degresare. degresarea are ca scop indepartarea grasimilor si uleiurilor minerale. Se face cu solventi organici sau cu solutii alcaline. Solventii organici dizolva impuritatile. Se pot folosi: benzen, benzina, toluen (produse inflamabile) sau solventi clorurati, de ex. Tetraclorura de carbon CCl4 (produse toxice, neinflamabile, care se pot utiliza la temperaturi ridicate). Solutiile alcaline reactioneaza chimic cu grasimile formand sapunuri usor solubile in apa.

14. prelucrarea chimica prin decapare. decaparea urmeaza intotdeauna dupa degresare si are scopul de a indeparta straturile de oxizi. Pentru decapare se folosesc de obicei solutii de acizi cu concentratie 5-10%. Pentru aliajele feroase se utilizeaza solutii diluate de H2SO4 (10-20%) sau HCl (10%). Cu si aliajele sale se decapeaza in solutii pe baza de acid azotic, iar Al in solutii diluate de hidroxid de sodiu.

15. depunerea galvanica a Cu. Cu se foloseste de obicei in calitate de substrat pentru nichelarea, cromarea si argintarea pieselor metalice deoarece se lustruieste usor si adera foarte bine la cele mai multe metale. Acoperirile cu Cu nu pot fi folosite in scop decorativ sau anticoroziv deoarece sub actiunea umezelii si CO2, Cu se acopera cu un strat de carbonat bazic, iar in prezenta SO2 se acopera cu un strat de sulfura de culoare inchisa. Cuprarea se poate face in bai acide sau alcaline. Piesa de cuprat se leaga la polul negativ al sursei si constituie catodul; are loc reducerea ionilor Cu2+ din solutia de electrolit la Cu metalic care se depune pe piesa: C () : Cu2+ + 2 e- Cu

Anoul este confectionat din Cu electrolitic; are loc oxidarea Cu si ionii Cu 2+ trec in solutia de electrolit (anod solubil): A (+) : Cu Cu2+ + 2 ePrincipalul dezavantaj al bailor acide este faptul ca nu se pot cupra direct obiectele din otel datorita depunerii Cu sub forma pulverulenta prin cementare: Cu2+ + Fe Cu + Fe2+. Baile alcaline sunt pe baza de electroliti alcalino-cianurici. Avantajul fata de depunerile din bai acide este ca depunerile din bai alcalino-ceanurice sunt compacte si au aderenta foarte buna. Dezavantajul major consta in toxicitatea acestor electroliti.

16. ce se intelege prin coroziunea metalelor si aliajelor? prin coroziunea metalelor si aliajelor se intelege degradarea acestora sub actiunea mediului inconjurator.

17. ce se intelege prin coroziune omogena si eterogena? daca cele doua procese cuplate se produc pe aceeasi zona a suprafetei metalice vorbim despre coroziune omogena. Se intalnesc frecvent situatii in care procesul catodic si procesul anodic au loc pe portiuni diferite ale suprafetei metalice. In acest caz se foloseste termenul de coroziune eterogena.

18. ce sunt inhibitorii de coroziune? Care sunt cele trei grupe de inhibitori de coroziune si cum actioneaza acestea? inhibitorii de coroziune sunt substante care adaugate in cantitati mici mediului coroziv in care se gaseste metalul reduc viteza de coroziune, uneori chiar pana la 0. Cele trei grupe de inhibtori sunt: Inhibitori anodici actioneaza asupra procesului de ionizare a metalului; Inhibitorii catodici sunt substante care in conditiile desfasurarii proceselor de coroziune produc pe suprafata zonelor catodice pelicule care izoleaza aceste suprafete; Inhibitori de absorbtie sunt substante organice care se absorb pe suprafata metalului pe zonele anodice sau catodice formand o bariera fizica.

19. marirea rezistentei la coroziune a metalelor si aliajelor. - rezistenta la coroziune a unui metal poate fi marita prin cresterea gradului de puritate. In aceasta situatie, marirea rezistentei la coroziune se face prin aliere cu alte metale de exemplu alierea Fe cu Cr.