Chimia compusilor anorganici cu importanta farmaceutica

CURS NR 1
Dimitri Ivanovici Mendeleev a fost un chimist rus care a publicat un tabel periodic al
elementelor asemănător cu cel actual.
Cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică existența altor elemente nici măcar
bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților lor generale.
Majoritatea previziunilor sale au fost confirmate de descoperirile ulterioare din chimie.
Elementul chimic numărul 101 îi poartă numele: mendeleviu. De asemenea, un crater de pe lună îi
poartă numele. Numele său a fost dat Institutului Național de Metrologie din Sankt Petersburg .

Tabelul periodic al elementelor cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice, aranjate în
funcție de numărul lor atomic (adică după numărul de protoni dintr-un atom) și în funcție
de configurația electronică și unele proprietăți chimice recurente.
Acest aranjament conduce la identificarea anumitor „tendințe periodice”, astfel că elementele din
aceeași grupă au proprietăți chimice asemănătoare.
În general, în aceeași perioadă elementele din partea stângă sunt metale, iar cele din extremitatea
dreaptă sunt nemetale.
Rândurile tabelului periodic se numesc perioade, iar coloanele se numesc grupe.
Șase dintre grupe au și denumiri speciale :
grupa a 17-a mai poartă numele de grupa halogenilor,
grupa a 18-a grupă este cea a gazelor nobile.
actinidele și lantanidele se numesc împreună "pamânturi rare."

Metalele alcaline,
metalele alcalino- pământoase,
metalele de tranzitie
metalele de post-tranziție,
actinidele
lantanidele
se numesc împreună "metale."
Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum:
luciu caracteristic,
bune conductoare de căldură și electricitate datorita structurii atomice a lor (electronii liberi care
la apariția unei diferențe de potențial vor avea o mișcare dirijată )
ductile ( pot fi prelucrate in fire sau foi foarte subtiri )
maleabile( pot fi intinse in foi subtiri la temperaturi inferioare celor de topire )
solide la temperatură obișnuită (cu excepția mercurului).
În tabelul periodic al elementelor 80% sunt metale.
Trecerea de la categoria metale la nemetale nu se produce brusc ci treptat fiind o serie de elemente
de tranziție între cele două categorii numite semimetale.

Semimetalele
Semimetalele sau metaloizii sunt elemente chimice care au proprietăți atât ale metalelor, cât și ale
nemetalelor.
Proprietati :

 au o conductivitate electrică și termică mai mică decât metalele.

 sunt de obicei maleabile și ductile (excepție siliciul, care este fragil )
 pot câștiga sau pierde electroni în timpul reacțiilor chimice.
 aspectul variază de la plictisitor la strălucitor.
 se găsesc în medicamente, produse de curățare și pesticide.
  elementele mai grele tind să fie toxice (Poloniul, de exemplu, este periculos datorită toxicității
și radioactivității sale.)

Semimetale ( metaloizii) sunt :

 Bor (B): numărul atomic 5

 Siliciul (Si): numărul atomic 14
 Germaniu (Ge): numărul atomic 32
 Arsenic (As): numărul atomic 33
 Antimoniu (Sb): numărul atomic 51
 Telur (Te): numărul atomic 52
 Poloniu (Po): numărul atomic 84

Nemetalele
Împreună cu metalele și metaloidele, nemetalele reprezintă una dintre cele trei categorii
de elemente chimice, distincte prin proprietăți de ionizare și legare. Aceste proprietăți au la bază
faptul că nemetalele sunt puternic electronegative, câștigând electroni de valență de la alți atomi mai
ușor decât îi cedează.
Nemetale sunt:
 halogeni,
gazele nobile
și următoarele elemente, în ordinea numărului atomic:

 hidrogen (H)
 carbon (C)
 azot (N)
 oxigen (O)
 fosfor (P)
 sulf (S)
 seleniu (Se)
Cele mai multe nemetale se găsesc în partea dreaptă, sus, în tabelul periodic.
Excepția este hidrogenul ,care este de obicei plasat în colțul din stânga sus, alături de metalele
alcaline, dar se comportă ca un nemetal în majoritatea condițiilor.
Proprietati nemetale :
pot fi izolatoare sau un semiconductoare
 pot forma legături ionice cu metalele prin atragerea electronilor
pot legături covalente cu alte nemetale prin punerea în comun de electroni
Există doar 22 nemetale cunoscute, în comparație cu peste 80 de metale, dar nemetalele alcătuiesc
marea parte a Pământului, în special în straturile superioare.
Organismele sunt compuse aproape în totalitate din nemetale.

Periodicitatea tabelului periodic

Cea mai mare valoare a tabelului periodic este abilitatea de a preciza proprietăț ile chimice ale
elementelor, bazându-ne pe pozitia lor din tabel.

Grupele si perioadele
Grupele
Grupa este coloana verticală din tabelul periodic.
Grupele sunt considerate cea mai comună cale de a clasifica elementele.
În unele grupe, elementele au unele proprietăți similare sau chiar identice (acestor grupe le sunt date
nume care se folosesc destul de des).
ex. metale alcaline, metale alcalino- pământoase, metale tranziționale etc.

Numarul grupei arata electronii de pe ultimul strat .

Perioadele
O perioadă este un rând orizontal din tabelul periodic.
Deși grupele sunt cel mai comun mod de a grupa elementele, există regiuni ale sistemului periodic
unde similaritățile orizontale sunt mai semnificante decât cele verticale.

De ex. metalele tranziționale, și în special lantanidele șiactinidele.

Numărul perioadei arată și numărul straturilor ocupate cu electroni.

Stiind grupa și perioada unui element, îi putem stabili configuraț ia electronică și numărul atomic.
De exemplu să luăm elementul situat în perioada a 3-a, grupa VII A (a 17-a).
Știm că elemental are :
-3 straturi ocupate cu electroni ( (deoarece este in perioada a 3-a )
-7 electroni pe ultimul strat ( deoarece este in grupa a VII-a )

Configuratia va fi:
-K:2e
- L:8e
- M:7e.

Având configuraț ia electronică , putem afla numărul atomic adunând toți electronii ( 2e +8e +7e) ,
deci numărul atomic (Z) va fi 17.
Având numărul atomic putem afla numele elementului, în acest exemplu: Clor.
Din configurația electronică putem afla ce ioni formează elementul.
Acceptând un electron, elementul formeaza 1 ion negativ, deci este un halogen. Pe baza ionului
format îi putem stabili valența (1) și electrovalența(-1).

Atomul este cea mai mică particulă ce caracterizează un element chimic, respectiv este cea mai
micăparticulă dintr-o substanță care prin procedee chimice obișnuite nu poate fi fragmentată în
alteparticule mai simple.

Atomul este format din :

- A) nucleu (incarcat pozitiv)
Si
-B )nvelisul electronic ( incarcat negativ)

A )Nucleul conține :
- Protoni (sarcini electrice încărcate pozitiv )

- neutroni (sarcini electrice neutre )

Când numărul electronilor și al protonilor este egal,atunci atomul este neutru din punct de vedere
electric.
Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci atomul devine un ion, care poate avea sarcină pozitivă sau
negativă.

Atomul este clasificat după numărul de protoni și neutroni:

- Nr. Protoni = Nr. de sarcini nucleare =Nr. de ordine ( nr atomic Z )
= stabileste pozitia in sistemul periodic

- neutronii ( N)

Suma dintre numarul protonilor ( Z) si numarul neutronilor (N) reprezinta numarul nucleonilor:
ea corespunde numarului de masa (A) al atomului
Nr. protonilor + Nr. neutronilor = Nr. nucleonilor = Numarul de masa ( A )

Numarul neutronilor ( N ) ai unui atom poate fi diferit pentru nucleele atomice ale aceluiasi
element.Asa se formeaza izotopii.

Izotopii :
Specii de atomi ai aceluiasi element chimic care :
-au acelasi nr atomic ( Z)
Dar
-Care au numar de masa (A) diferit

Din punct de vedere chimic se comporta la fel .

 se diferentiaza intre ei prin nr de neutroni ( N) – particula neutra din nucleul atomic

Ex H ( atomul de hidrogen)
are 3 izotopi care apar in mod natural

Izotopii sunt :
-stabili ( combinatii stabile de protoni si neutroni )
-radioactivi ( combinatii instabile de protoni si neutroni)
Izotopii radioactivi se descompun emitand radiatii care includ razele alfa , beta si gama .
Izotopii radioactivi in medicina se folosesc ca si metoda de diagnostic dar si pentru teraopia
diverselor boli :
Ex - radioterapia ( metoda de distrugere a celulelor vizate ) in tratarea cancerului sau in hiperplazia
(cresterea anormala a ) tesuturilor ( ex hipertiroidismul )

B. Invelisul electronic :
B. 1.Invelisul electronic
Spatiul din jurul nucleului atomic , in care se gasesc electroni atomului respectiv.
B.2.Strat electronic ( nivel energetic)
Electroni din invelisul electronic cu aproximativ aceeasi energie sunt ordonati pe un anumit
nivel energetic .
Acesta stare energetica a electronilor se numeste si strat electronic.
Straturile eletronice ( nivelurile energetice ) sunt numerotate in ordinea crescatoare a energiei
, numarului stratului fiind egal cu numarul cuantic principal, n .
Straturile electronice pot fi notate , de asemenea , cu literele K,L,M,N,O,P,Q.
Fiecarui nivel energetic ii poate fi atribuit numai un anumit numar maxim de electroni : Z=2􀀁(n􀀁n).

Stratul k, nr max de el z = 2x (1x1) = 2

Stratul L,nr max de el z =2 x(2x2) = 8
StratulM,nr max de el z =2 x(3x3) = 18
Stratul N,nr max de el z=2x ( 4x 4 )=32

Surse

 Addison, CC și DB Sowerby. „Elementele grupului principal - Grupurile v și Vi”. Butterworths,

1972.
 Edwards, Peter P. și MJ Sienko. „La apariția caracterului metalic în tabelul periodic al
elementelor.” Journal of Chemical Education , vol. 60, nr. 9, 1983, p. 691.
 Vernon, René E. „Care elemente sunt metaloizi?” Journal of Chemical Education , vol. 90,
nr. 12, 2013, pp. 1703–1707.

 C. D. Nenițescu, Chimie generală, Editura Didactică și pedagogică, București, 1972

 Mică enciclopedie de chimie Editura Enciclopedică română, București, 1974