Metale - caracterizare generală

 
Împreună cu metalele și metaloidele, nemetalele reprezintă una dintre cele trei categorii
de elemente chimice, distinde prin proprietăți de ionizare și legare. Aceste proprietăți au la bază
faptul că nemetalele sunt puternic electronegative, câștigând electroni de valență de la alți atomi mai
ușor decât îi cedează.
Nemetale sunt halogeni, gazele nobile și următoarele elemente, în ordinea numărului atomic:

 hidrogen (H)
 carbon (C)
 azot (N)
 oxigen (O)
 fosfor (P)
 sulf (S)
 seleniu (Se)
Cele mai multe nemetale se găsesc în partea dreaptă, sus, în tabelul periodic. Excepția
este hidrogenul, care este de obicei plasat în colțul din stânga sus, alături de metalele alcaline, dar
se comportă ca un nemetal în majoritatea condițiilor. Spre deosebire de metale, care sunt
conductoare electrice, un nemetal poate fi un izolator sau un semiconductor. Nemetalele pot forma
legături ionice cu metalele prin atragerea electronilor sau legături covalente cu alte nemetale prin
punerea în comun de electroni. Oxizii nemetalelor sunt acizi.
Există doar 22 nemetale cunoscute, în comparație cu peste 80 de metale, dar nemetalele alcătuiesc
marea parte a Pământului, în special în straturile superioare. Organismele sunt compuse aproape în
totalitate din nemetale. Multe nemetale (hidrogen, azot, oxigen, fluor, clor, brom și iod)
sunt diatomice, iar majoritatea restului este poliatomică.

Metalele se află în tabelul periodic dedesubtul liniei îngroșate, în toate

grupele secundare și în grupele principale 1, 2, 13, 14, 15 și 16 . Unele
elemente aflate la limita de separare a nemetalelor de metale în sistemul
periodic (B, Si, Ge, As, Sb, Te și Po) au unele proprietăți caracteristice
metalelor și altele caracteristice nemetalelor și se mai numesc și semimetale.
Tot metale sunt și elementele din cele două șiruri aflate dedesubtul sistemului
periodic: lantanidele și actinidele.