Arta poetica Testament ilustreaza unitatea de conceptie si de

viziune a lui Tudor Arghezi asupra existentei. In opinia lui Arghezi,

poetul este un creator orgolios, dublu determinat, pe de-o parte de
pamant, principiu al germinatiei eterne si pe de alta parte de cuvant,
semn al revelatiei in spirit. El deschide relatia paternale cu un cititor
abstract, pentru care duce un mesaj, trecand prin generatii
successive. El este un poeta faber, adica slefuitor de cuvinte, care
filtreaza trairile neamului prin propria constiinta.
     Rolul poeziei este acela de de transfigurare a oricaror aspect
ale realitatii, prin cuvant si imagine artistica: din bube,mucegaiuri si
noroi/iscat-am frumuseti si preturi noi .Ca si poetul francez Charles
Baudelaire, care a impus estetica uratului in volumul: Les fleurs du
mal, Arghezi considera ca orice aspect al realitatii, indifferent daca
este frumos sau urat poate constitui material poetic,situandu-se astfel
pe o pozitia a modernitatii denumita estetica uratului.
     Lirismul subiectiv este un monolg adresat care se realizeaza
prin atitudinea poetica transmisa in mod direct, la nivelul expresiei,
prin marcile subiectivitatii(marci lexico-gramaticale prin care se
evidentiaza eul liric:pronume personale la persoana I
singular,adjective poesesive,verbe la present,pers I,topica
afectiva(inversiuni si dislocari sintatice).