Arta poetica Testament ilustreaza unitatea de conceptie si de
viziune a lui Tudor Arghezi asupra existentei. In opinia lui Arghezi,
poetul este un creator orgolios, dublu determinat, pe de-o parte de pamant, principiu al germinatiei eterne si pe de alta parte de cuvant, semn al revelatiei in spirit. El deschide relatia paternale cu un cititor abstract, pentru care duce un mesaj, trecand prin generatii successive. El este un poeta faber, adica slefuitor de cuvinte, care filtreaza trairile neamului prin propria constiinta. Rolul poeziei este acela de de transfigurare a oricaror aspect ale realitatii, prin cuvant si imagine artistica: din bube,mucegaiuri si noroi/iscat-am frumuseti si preturi noi .Ca si poetul francez Charles Baudelaire, care a impus estetica uratului in volumul: Les fleurs du mal, Arghezi considera ca orice aspect al realitatii, indifferent daca este frumos sau urat poate constitui material poetic,situandu-se astfel pe o pozitia a modernitatii denumita estetica uratului. Lirismul subiectiv este un monolg adresat care se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa in mod direct, la nivelul expresiei, prin marcile subiectivitatii(marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza eul liric:pronume personale la persoana I singular,adjective poesesive,verbe la present,pers I,topica afectiva(inversiuni si dislocari sintatice).