II.

Pace sau război în relațiile internaționale

1. Pactul a servit ca bază legală pentru crearea noțiunii de crimă

împotriva păcii. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, mai multe
persoane responsabile pentru declanșarea conflagrației mondiale au
fost condamnate pentru comiterea de crime.Interzicerea războaielor
de agresiune a fost confirmată și lărgită în Carta Națiunilor Unite.
Ca o consecință a acestei prevederi, după Al Doilea Război Mondial,
națiunile/statele sunt obligate să invoce dreptul la autoapărare sau
dreptul la apărare colectivă atunci când recurg la acțiuni militare și, de
asemenea, sunt împiedicate să anexeze teritorii prin forță.

2. A reușit acest pact să înlăture amenințarea războiului?

Argumentează‑ți răspunsul.

Pe 24 iulie 1929 intră în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și

drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să
renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Despre acest pact
se spune că ar fi scos războiul în afara legii;nu este adevărat. Pactul
Kellogg-Briand, a fost o inițiativă comună franco-americană, care
propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a
conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode
pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică
remarcabilă, Pactul a fost un eșec. El nu a impus sancțiuni în cazul
încălcării principiilor sale , astfel că statele care au semnat au avut o
ușurință, la momentul convenabil, să încalce Pactul.

3. Menționează alte inițiative de menținere a păcii din

perioada interbelică.
 Alte inițiative din perioada interbelică :

− crearea Societatii Natiunilor

− crearea Intelegerii Balcanice
− crearea Micii Intelegeri

III. Hitler și Mussolini și politica lor externă

1.Menționează o asemănare între politicile externe promovate de

cei doi lideri. Formulează explicații.

Hitler si Mussolini erau lideri fascisti. Ei au sustinut crearea unui stat

totalitar cu un singur partid, in germania partidul nazist si in italia
partidul national fascist.

2. Imaginează‑ți că ești unul dintre cei doi dictatori și te afli în

situația de a susține în fața națiunii un discurs pe teme de politică
externă. Redactează acest discurs și citește‑l în fața clasei.

-Pentru a nu ne certa și ca noi să câștigăm trebuie sa respectăm

regulile.
-Da!Trebuie sa fim o echipă unită.
-Pentru a fi o echipă trebuie sa nu trișăm.Deoarece unul dintre noi
poate chiar s-a sdraduit sa câștige iar celalalt trișează.Ne vom supăra
cu toții.
-Nu vrem sa ni se rupă prietenia.

3. Arată cum politica promovată de cei doi lideri a dus la declanșarea

celui de‑al Doilea Război Mondial.

Al doi-lea război mondial s-a declanșat din cauza ca Germania nazista a

invadat Polonia .

V. Anschluss‑ul (1938)

1. Identifică în sursa A informații despre reacția statelor europene

și a Societății Națiunilor față de Anschluss.

Societatea Națiunilor sau Liga Națiunilor a fost o organizație

interguvernamentală înființată în urma Conferinței de Pace de la Paris
care a pus capăt Primului Război Mondial și precursoarea Organizației
Națiunilor Unite. Societatea a fost prima organizație internațională de
securitate având obiectivul principal să mențină pacea mondială. În
perioada de maximă dezvoltare, între 28 septembrie 1934 și 23
februarie 1935, a avut 58 membri. Stabilite în Pactul Societății
Națiunilor, scopurile principale ale Societății erau prevenirea războiului
prin securitate colectivă, dezarmarea, și rezolvarea disputelor
internaționale prin negociere și arbitraj. Printre altele erau tratate și
probleme precum condițiile de muncă, tratamentul corect a locuitorilor
indigeni, traficul de persoane și a drogurilor, comercializarea armelor,
sănătatea mondială, prizonierii de război, și protejarea minorităților din
Europa. Filozofia diplomatică a Ligii Națiunilor a reprezentat o
schimbare radicală a gândirii politice față de ultimele sute de ani
precedenți. Societatea nu dispunea de forțe armate proprii, ci depindea
de Marile Puteri pentru a-și pune în aplicare rezoluțiile, menținerea
sancțiunilor economice pe care Societatea le impunea sau să i se ofere o
armată pe care Societatea să o poată folosi când va fi necesar. Cu
toate acestea, ezitau adesea să o folosească. Sancțiunile puteau, de
asemenea, să nemulțumească membrii Societății, prin urmare nu se
puteau conforma cu acestea. Când Societatea i-a acuzat pe soldații
italieni că ținteau corturile medicale ale Crucii Roșii în timpul celui de-al
Doilea Război Italo-Etiopian, Benito Mussolini a răspuns că „Societatea
Națiunilor este extrem de eficientă atunci când ciripesc păsărelele, dar
își pierde complet utilitatea atunci când atacă uliii.

2. Menționează, pe baza textului, un motiv al Marii Britanii pentru

această atitudine.

Pentru că anexarea Austriei nu privea în mod direct interesele

Imperiului Britanic, dispus la concesii în acest sens.

3. Pornind de la sursa B, apreciază dacă Anschluss‑ul a fost o unire

liber consimțită sau, mai degrabă, o anexare.

După o serie de succese și unele eșecuri din anii 1920, Liga s-a dovedit
neputincioasă în fața agresiunii Puterilor Axei din anii 1930. Germania a
părăsit Societatea Națiunilor, urmată apoi de Japonia, Italia, Spania și
alții. Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial a însemnat eșecul
scopului principal al Societății, acela de a împiedica o nouă conflagrație
mondială. Organizația Națiunilor Unite a înlocuit-o după sfârșitul
războiului și a moștenit un număr de agenții și organizații fondate de
Societate.
III. Participarea României la război

1. Comentează sloganul. ,,Războiul sfânt contra bolșevismului”

Semnifica apărarea fiinţei naţionale şi eliberarea Basarabiei, Bucovinei

şi a Ţinutului Herţa!

2. Caută, cu ajutorul internetului sau al altor surse de informare,

explicația pentru care planul de invadare a URSS s‑a numit Barbarossa.

Acesta a fost numele de cod secret acoperitor folosit de conducerea

Germaniei naziste pentru operația militară de invadare a Uniunii
Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiune începută la
22 iunie 1941.Numele de cod al operațiunii vine de la numele împăratului
romano-german Frederic Barbarossa (1122 - 1190) al Sfântului Imperiu
Roman.

3. Analizează contextul și motivele participării României la războiul

antisovietic.

Contextul si motivele participarii Romaniei la razboiul antisovietic a

fost provinciile pierdute in vara anului 1940, Basarabia si Bucovina de
Nord si pericolul de a nu fi invadati de catre Axa.

IV. Analiză de detaliu: Britanicii sub asediu

1) Prin raționalizarea alimentelor, guvernul se asigura că cetățenii primesc
aceeași cantitate de mâncare în fiecare săptămână – indiferent de venituri.
Dacă într-o perioadă apărea o penurie alimentară accentuată, ducând la
creșterea prețurilor, exista riscul ca cei mai săraci să nu-și mai permită
alimente. În plus, exista și riscul ca persoanele însărite să-și facă stocuri de
mâncare, golind magazinele.

2) Eu cred ca oamenii lenesi au fost cei mai afectati deoarece ar fi

trebuit sa isi cultive unele alimente di gradinile lor . Cum am zis si in
celalalt raspuns unii oameni chiar au fost ajutati de aceasta lege.