FLUVIILE SIBERIENE

Fluviul OBI:
Obi sau Ob, fluviul cu cel mai lung estuar: 800 km lungime, 30-90 km lățime și 10-12 m adâncime,
este situat in vestul Siberiei, Federația Rusă. Fluviul izvorăște din Munții Altai, prin izvoarele Biia și
Katun, și curge pe direcția aproximativă S-N, prin întinsa câmpie a Siberiei de Vest, vărsându-se ca
și Enisei în Marea Kara - Oceanul Înghețat, printr-un imens estuar. Fluviul are lungimea de 5.410 km.

Cursul apei
Fluviul ia naștere prin unirea râurilor Biia și Katun, care vin din munții Altai (Siberia de sud), se
unesc lângă orașul Biisk (în limba rusă Бийск), care are o populație de 229.412 de locuitori. Fluviul
traversează orașul Barnaul și lacul de acumulare Kamen, urmat de lacul de acumulare de la Novosibirsk.
Obi își continuă cursul în direcția nord-vest prin depresiunea Siberiei de vest, trecând prin orașele
Nijnevartovsk, Surgut și Hantî-Mansiisk. De aici urmează cursul în aceeași direcție de nord-vest, la cca.
300 km de ultimul oraș amintit se desparte pe o distanță de cca. 450 km cu un curs spre nord, în două
ramuri numite Obi cel Mare și cel Mic, un braț curge la nord, cealălalt braț la est de Munții Ural, aceste
râuri reunindu-se lângă orașul Salehard (38.343 locuitori) situat în Siberia de nord, în apropiere de cercul
polar. Deținuții politici au fost deportați în această regiune în timpul lui Stalin. După traversarea acestui
oraș, fluviul curge la nord și paralel cu cercul polar, vărsându-se în Marea Kara printr-un estuar lat de 80
km și lung de 800 km. Vărsare în mare a unei cantități enorme de apă determină formarea unui curent
puternic marin spre nord.
Obi în Siberia de nord, Ienisei în Siberia centrală și Lena în Siberia de est reprezintă principalele
căi navale din partea răsăriteană a Rusiei.

Pe malurile fluviului Obi se află orașele:

 Barnaul
 Novosibirsk
 Kolpashevo
 Nizhneavartovsk
 Surgut
 Khanty-Mansiysk
 Beryozovo
 Labytnangi
  Salekhard
De la izvor spre vărsare:

 Tom
 Ket
 Tshulym (Kulym)
 Vassjugan
 Tym
 Vah
 Agan
 Pim
 Ljamin
 Irtiș
 Sosva de nord
 Polui
FLUVIUL ENISEI:

Enisei este un fluviu din Siberia, Rusia, cu lungimea de 4.092 km,

supranumit meridianul siberian. Cursul său traversează centrul Siberiei, de la sud spre nord
urmând în lung meridianul de 90°, curgând cu vărsare în Marea Kara din Oceanul Arctic, ca și
fluviul Obi.

Cursul apei
Coordonate geografice:52°19′N 97°30′EFluviul Enisei ia naștere la
marginea orașului Kîzîl (105.931 loc.) în republica autonomă Tuva prin
conflunța râurilor Marele Enisei (605 km) și Micul Enisei (680 km), care izvorăsc din munții
Ostaian (3.492 m), care se întinde între Mongolia și lacul Baikal). După locul de confluență a
celor doi afluenți, fluviul Enisei curge într-un lac de acumulare Saiano-Șușenkoe, îngust, cu o
lungime de 300 km. Fluviul Enisei se îndreaptă apoi spre nord prin chei traversând lanțul muntos
Ostaian.
Lângă localitatea Abakan, fluviul Enisei primește afluentul cu același nume. În sudul
localității Abakan se află lacul de acumulare Krasnoiarsk, cu o lungime de 400 km. Între
Krasnoiarsk și Minisinsk fluviul este navigabil cu ajutorul ecluzelor. La nord de Krasnoiarsk,
într-o depresiune, se varsă afluentul Kan (430 km).
Din nord sosesc, lângă Strelka, apele afluentului Angara cu lungimea de 1.853 km, după ce a
traversat în prealabil Munții Enisei. De aici începe partea navigabilă cea mai importantă din
Siberia centrală, dintre Ural și depresiunea Siberiei de vest: cursul inferior de 600 km traversează
zona de tundră și taiga, traversează Turuhansk (65°51'N - 88°04'E, ca. 2000 m altitudine cu
8.900 locuitori.).
Pe cursul inferior urmează afluentul Tunguska inferioară (2.989 km). Aici are o loc o
schimbare mică de direcție spre nord-vest fluviul străbate cercul polar unde
lângă Kureika primește apele afluentului omonim (640 km), traversează localitățile Igarka (cu
8.045 locuitori, situat la 163 km de cercul polar), apoi Dudinka (port important în comerțul cu
blănuri; 25.228 de locuitori) iar la 100 km în nord este situat orașul Norilsk (213.200 locuitori),
într-o regiune bogată în zăcăminte de nichel).
La 60 km la nord de Dudinka, Eniseiul se varsă printr-un estuar în golful Enisei din Marea
Kara, unde masele de apă produc un curent puternic.

FLUVIUL LENA:
Fluviul Lena este un fluviu în Siberia, al 10-lea ca lungime din lume și care are cel de-al 9-lea bazin
hidrografic din lume. Izvorăște de la 1.640 m altitudine din Munții Baikal, în sudul Podișului Central
Siberian, 20 km vest de Lacul Baikal. Lena curge către nord-est, având afluenți râurile Kirenga și Vitim.
De la Iakuțk, Lena intră în zona câmpiilor joase, este întâlnit de râul Oliokma și curge către nord până în
apele sale se varsă de pe malul drept râul Aldan. Lanțul muntos Verhoiansk îl deviază către nord-vest.
După ce primește pe cel mai important afluent al său de pe malul stâng, Viljuj, își croiește drum direct
către nord, vărsându-se în Marea Laptev din componența Oceanul Arctic, depunându-și sedimentele la
sud-vest de Insulele Noi Siberiene, printr-o deltă cu o suprafață de 10.800 m². Delta este traversată de mai
multe brațe, cel mai important fiind cel mai estic, Bilov.
Delta de la vărsarea râului Lena este lată de aproximativ 400 km. Delta este practic o tundră înghețată
pentru aproximativ 7 luni pe an, dar prin luna mai se transformă într-o regiune umedă luxuriantă pentru
restul de 5 luni. O parte a deltei este protejată ca fiind rezervație naturală.
Lungimea totală a fluviului este estimată la 4400 km. Aria bazinului hidrologic al Lenei este calculată
a fi de 2.500.000 km². Nisipul aurifer este spălat din aluviunile râurilor Vitim și Oliokma. Au fost găsiți în
zona deltei colți de mamuți. Lena are calitatea neobișnuită de a părea cel mai lung râu din lume când este
văzut pe o hartă care folosește proiecția Mercator. Acest gen de proiecție este folosită în mod obișnuit
pentru desenarea imaginii globului terestru pe o suprafață plană. Există tendința de exagerare a mărimilor
suprafețelor de lângă poli, (cele mai lungi fluvii, Amazonul și Nilul, sunt amândouă în
apropierea Ecuatorului, de aceea părând mai scurte).
Cei mai mulți cercetători cred că numele râului Lena vine din originalul tungus Eliu-Ene, care
înseamnă "Marele Râu".
 Se crede că Vladimir Ilich Ulianov și-a ales pseudonimul după numele râului Lena - Lenin - poate
pentru a semnala diferențele față de gândirea politică a unuia dintre cei mai importanți
gânditori marxiști ruși, Plehanov, care alesese pseudonimul Volghin, de la râul Volga.