Expansiunea europeana

Cuprins

Perioada marilor descoperiri

Aceasta perioada istorica se refera in primul rand la descoperirile din Europa intre secolele XV XVIII si este impletita cu perioada Renasterii, cu care se continua. Marile descoperiri se refera si la expansiunea europeana peste Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific, cand exploratorii depasesc hotarele lumii !echi" si schim#a radical ta#loul cunostintelor despre Pamant.

$CAUZELE MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

In cautarea drumului care ducea spre Orient, marinarii europeni s%au a!enturat pe oceane si au schim#at cursul istoriei. Pe !apoarele lor fra&ile au cutreierat toate marile Pamantului, punand capat i'olarii dintre continente. (a sfarsitul sec. al XV%lea, nevoia de a spori circula ia monedei, precum si pre ul ridica al mirodeniilor si al colonialelor aduce din Orient au a!ut un puternic im#old pentru descoperirea terilor din Africa si Asia. Continentul european a!ea de asemena resurse reduse de metale pretioase. Incontestabil, setea de aur, indispensabil marilor schimburi internationale, constituie primul si principalul mobil al marilor descoperiri. Cautarea mirodeniilor e mai putin importanta si mai tarzie. )*. Carpentier, Istoria Europei+ Forma cea mai spectaculoasa a reluarii dinamismului european in sec al XV-lea este, fara indoiala, miscarea de expansiune, care iesita din cele mai inalte idealuri ale evan helizarii, ca si din cele mai materialiste consideratii comerciale, ii aduc pe europeni la descoperirea noilor rute )(arousse, Istoria uni!ersala+ ,upa caderea Imperiului Roman de Apus, Europa a suferit mai multe lo!ituri, cele mai puternice fiind din partea popoarelor scandinave care, in sec. al VIII%lea d.-r. au inceput o serie de expansiuni teritoriale. Acesti marinari nordici sunt cunoscuti su# numele de vi!in i. Principala cau!a a e"pansiunii a #os pro$a$il suprapopularea si este posi#il ca la inceput !i.in&ii sa fi de#arcat in noi re&iuni pentru a face comert, dar si%au dat seama curand ca le pot cuceri si stapani. Im#oldul de a parasi /candina!ia i%a determinat pe acestia sa caute pamanturi nefolosite. Formarea %oilor Monar&ii, state centrali'ate ca 0ranta, An&lia si /pania a!eau resurse pe care le puneau la dispo'itia expertilor de explorare si cucerire peste mari si oceane. E"pansiunea o omana. Cucerirea Constantinopolului de catre otomani )1234+ ameninta sa intrerupa drumul traditional care le&a Europa de Asia. Declinul #eudalismului si des ramarea s ruc urilor sociale #eudale au facut totodata ca un numar crescand de oameni pro!eniti din toate paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de cucerire si de coloni'are aunor intinse teritorii din Africa, Asia si America. Per#ec ionarea ins rumen elor de navi'a ie si de!vol area e&nicii cons ric iei navale, cu cora#ii ro#uste cu care se puteau efectua calatorii mai lun&i. Inainte transporul se facea cu cora#ii mici, fiindca cele mari nu ar fi putut fi mane!rate.

In!entia carmei scufundate in apa si usor mane!ra#ila cu a5utorul unei roti a re!olutionat arta na!i&atiei si a facut din europeni stapanii marilor. In sec. al XV%lea portu&he'ii au in!entat cara!ela si &alionul, na!e adaptate na!i&atiei pe ocean si cerintelor economice. Proprietatea acului ma&netic de a arata nordul era cunoscuta de chine'i inca de la inceputul erei noastre. Perfectionarea #usolei, in sec. al XI%lea, a permis na!i&atorilor sa se oriente'e si su# cerul acoperit. Marinarii chine'i care na!i&au in Oceanul Indian au transmis in!entia ara#ilor, care au comunicat%o italienilor in timpul cruciadelor. Acul ma&netic plutea pe o #ucata de pluta intr%un s, iar pe la mi5locul sec. al XIII%lea Pierre de Maricourt a a!ut ideea sa ase'e acul pe un pi!ot de arama si sa%l inchida intr%o cutioara facandu%l un o#iect usor de mane!rat. Ara#ilor li se datoresc perfectionarea si raspandirea astrola#iului in!entat de &reci. Instrumentul permitea na!i&atorilor sa determine inaltimea astrilor deasupra ori'ontului si puteau sa note'e re&iunile descoperite fara sa le descopere de mai multe ori. In'estrate cu carma, #usola si astrola#iu, cora#iile se antau in lar&ul oceanelor pentru cucerirea noilor drumuri de comert. In eresele reli'ioase ale $isericii, in special a celei catolice, de a con!erti 6(umea noua" la crestinism." Vointa de convertire tine in aceeasi masura de vechiul spirit al cruciadelor si de un mare spirit misionar. )*. Carpentier, Istoria Europei+

)/chema+

ECO%IMICE %ne!ioa de metale pretioase %pretul ridicat al mirodeniilor

(E)%ICE %perfectionarea instrumentelor de na!i&atie %de'!oltarea tehnicii constructiei na!ale

Cau!ele marilor descoperiri 'eo'ra#ice

RELIGIOASE %e!an&heli'area %expeditii pentru raspandirea crestinismului

POLI(ICE %sfarsitul ra'#oiului de 177 de ani %centraloi'area /paniei %caderea Constantinopolului

S(II%(IFICE %dorinta demonstrarii sfericitatii Pamantului

$ CIOC%IREA CI*ILIZA(IILOR

#$%&'( (umea cunoscuta8 4 continente 'oporul ales 'amanul fa aduintei %eli ie Centrul lumii E!reii Palestina Catolicismul % pretentii uni!ersale Europa Europa isi asuma o misiune ci!ili'atoare

)&I*# CIVI*I+(,II ,escoperirea Americii A'tecii Mexic 9udismul, confucianismul hinduismul: reli&ii mai !echi decat crestinismul Europa )imperiile coloniale erau surse de !enituri+ /u# masca misiunii ci!ili'atoare au disparut ci!ili'atii precolum#iene

,e ce marile descoperiri &eo&rafice au insemnat ciocnirea intre ci!ili'atii; % distru&era unor !echi ci!ili'atii8ma<a, inca, a'teca= % atat e!reii cat si a'tecii se socoteau poporul ales"= % descopeririea Americii a insemnat un soc pentru Europa, caci lumea cunoscuta pana atunci se limita la trei continente= % catolicismul a!ea pretentii uni!ersale, dar Europa descoperea in Asia reli&ii mai !echi8 #udism, confucianism, hinduism= % Europa este si ramane centrul lumii", imperiile coloniale repre'entand doar o sursa de !enit= % intalnirea celor > ci!ili'atii a constituit un soc soldat rapid cu o !erita#ila (ecatom#a, cau'ata nu doar de tratamentul crud la acre au fost supusi indi&enii, ci si !irusurilor aduse de europeni, precum cele ale !ariolei si al ru5eolei.

)/chema% exploratori+

POR(UGALIA

9artholomeo ,ia' )12??+

Vasco da @ama )12AB%12AA+

Al!are' Ca#ral )1377+

Cristofor Colum# )12A>+

Amero&o Vespucci

0. Ma&ellan )131A%13>>+

SPA%IA

$DESCOPERIRI

CRONOLOGIE 12?B % 9artolomeu ,ia' )n. cca. 1237 d. 1377+. Cn slu5#a re&elui Portu&aliei, a descoperit capul 9unei /perane sau Capul 0urtunilor, deschi'Dnd drumul spre Oceanul Indian, Asia de sud i sud%est. 12A>, octom#rie % Cristofor Colum# )n. cca. 1231 d. 137E+, na!i&ator italian )&eno!e'+, aflat Fn slu5#a /paniei. A na!i&at spre !est, tra!ersDnd Oceanul Atlantic, Fn cGutarea unei rute spre India, i a descoperit un nou continent, America. 12A? % Vasco da @ama )n. 12EA % d. 13>2+, explorator portu&he', a descoperit calea maritimG dintre Europa i India, de#arcDnd la Calicut. 12AB % America de Hord a fost exploratG de @io!anni Ca#oto )*ohn Ca#ot+, na!i&ator !eneian aflat Fn slu5#a re&elui An&liei )n. cca. 1237 d. 12A?+. 12AA % Ameri&o Vespucci )n. 1232 % d. 131>+, Fn drumul sGu spre America de /ud, descoperG Grmul @u<anei i Grmul sudic al MGrii Carai#elor. El a fost primul care i%a dat seama de dimensiuniile teritoriului. @ermanul Martin IaldseemJller a carto&rafiat planeta numind noul continent America, Fn anul 137B, fiind forma femininG a prenumelui latini'at al lui Ameri&o Vespucci, folosit de el Fn textele sale8 Americus Vespucius. 1377, aprilie % Pedro Kl!ares Ca#ral )n. cca. 12EB d. 13>7+, de ori&ine portu&he'G, descoperG 9ra'ilia. 131A % 13>1 % 0ernando Ma&ellan )n. cca. 12?7 d. 13>1+, portu&he' Fn ser!iciul /paniei, a condus prima parte a expediiei care, pentru prima oarG, a reuit sG circumna!i&he'e Lerra, trecDnd prin toate meridianele lumii. Cinci corG#ii au Fnceput expediia Fn 131A din /e!ilia, /pania. Pe timpul cGlGtoriei, ca !asele de na!i&aie sG nu se piardG, Ma&ellan a ela#orat un sistem de semnali'are foarte eficient. Cn 13>1, Ma&ellan este omorDt Fn 0ilipine Fn luptele cu #Gtinaii, FnsG expediia reuete sG re!inG Fn /pania, su# conducerea lui /e#astian ,elcano. Cntre 13>E i 13>?, 0rancisco Pi'arro @on'Mle' descoperG Grmurile Ecuadorului i ale Perului. Anterior, l%a Fnsoit pe Vasco HNOe' de 9al#oa Fn expediia Fn urma cGreia este descoperit Oceanul Pacific, anul 1314.

+,Precursorii Pana in epoca marilor descoperirii &eo&rafice, europenii cunosteau mai #ine, Orientul Apropiat si nordul Africii, a!eau cunostinte !a&i despre restul Asiei si Africii, iar na!i&atia spre Islanda si @roenlanda era limitata la popoarele scandina!e. Ara#ii a!eau cunostinte mai intinse asupra Africii tropicale si a Asiei si na!i&au, prin Oceanul Indian, spre Ara#ia, Africa orientala si Asia de /ud si /ud%Est. Hici europenii si nici ara#ii nu a!eau insa o ima&ine de ansam#lu asupra &lo#ului pamantesc. Calatoriile facute de europeni in Asia in secolele XIII%XV si descrierile lasate de ei, indeose#i 6Cartea minunilor lumii" de Marco Polo , au 5ucat un anumit rol in cunoasterea de catre europeni a Asiei si indeose#i a Orientului Indepartat.

-,+ E"plorarile spaniole,Descoperirea Americii /paniolii si%au indreptat eforturile in directia !estica, principalul initiator al proiectului de a a5un&e din Peninsula I#erica in Asia na!i&and pe Oceanul Atlantic fiind Cris o#or Colum$. ,inte e!enimentele care au marcat inceputul erai moderne nici unul nu a a!ut urmari mai insemnate decat descoperirea Americii si a drumului maritim spre Indiile Orientale. Cu aceste descoperiri incepe expansiunea care a!ea sa impuna celorlalte continente stapanirea Europei si suprematia ci!ili'atiei europene.

,e la re&ele ,a!id, ,umne'eu n%a mai daruit nimanui un pri!ile&iu atat de insemnat ca acela pe care i l%a re'er!at lui. Acestea sunt chiar cu!intele lui Cristofor Colum#, omul care, atin&and tarmurile continentului american, a!ea sa schim#e istoria omenirii.

PUn proiec mare (a fel ca numerosi concetateni ai sai, &eno!e'ul Cristofor Colum# a primit, de la o !arsta fra&eda, o educatie de na!i&ator, deoarece intr%un oras cladit pe #a'a comertului international, cunoasterea rutelor maritime era esentiala. ,ar Marea Mediterana i se parea lui Colum# un spatiu prea in&ust si in 12BE se muta in Portu&alia, ale carei porti se deschid spre ori'onturile necunoscute ale Oceanului Atlantic. Atras de ocean, Colum# !isea'a la o ruta maritima care sa le&e Europa de Orient pe la !est, peste Atlantic. Aceasta ar permite un acces mai rapid la #o&atiile Indiilor, preamarite de Marco Polo. Cristofor Colum# este con!ins ca Pamantul e rotund. Iar daca acest lucru este ade!arat, atunci proiectulo sau n%ar fi doar o himera8 mer&and spre !est, ar a5un&e in cele din urma in Cipan&u )*aponia+ si in Cata< )China+. P Inla urarea re icen elor Re&ele *oao al II%lea al Portu&aliei, caruia Colum# ii de'!aluie am#itiile sale in 12?2, nu%i acorda acestui a!enturier !isator decat o atentie !a&a. Incapatanat, Colum# se adresea'a re&ilor 0rantei si An&liei, dar am#ii ii refu'a orice a5utor. (a aceste neplaceri se adau&a dificultati financiare si curand Colum# se !ede ne!oit, in 12?3, sa paraseasca Portu&alia pentru a se instala in /pania. (a fel ca ceilalti monarhi, Re&ii Catolici respin& planurile na!i&atorului. 9iserica isi exprima !irulent opo'itia, caci, Apusul, taramul in care soarele este in&hitit de mare, ramane un teritoriu al mortii. In 12A> insa are loc un e!eniment capital8 trupele spaniole cuceresc @ranada din mainile maurilor. Colum# insista pe lan&a Iasa!ela, re&ina Castiliei asupra proiectului sau, su#liniind faptul ca orice teritoriu nou descoperit a!ea sa de!ina pamant crestin si ca expeditia sa ar a!ea ca tel final sa duca marelui han din China cu!antul lui ,umne'eu". P Amiralul oceanului Inaltat la ran&ul de !icere&e al insulelor si pamanturilor e!entual descoperite", numit amiral al oceanului, Cristofor Colum# paraseste Portul Palos, din Andalu'ia, pe data de . au'us +/0-, Cele 4 cara!ele ale sale, 'inta, )ina si -anta .aria, pe care s%au im#arcat A7 de oameni si pro!i'ii pentru 13 luni, se indreapta spre Canare. Calatoria durea'a mult mai mult decat estimase Colum#, iar re!oltele mocnesc la #ordul cara!elelor. Insa pe 1> octom#rie, Colum# pune piciorul pe Insula @uanahani, pe care o #otea'a /an /al!ador. Continuandu%si explorarile, urca pe cursurile de apa din Cu#a pe >? octom#rie, apoi pe cele din -aiti, insula numita de al -ispaniola, pe 3 decem#rie. In nici una din aceste insule exploratorii nu &asesc #o&atiile promise. Parca pentru a compensa acesta de'ama&ire, #astinasii intalniti se arata #lan'i si i se par lui

Colum# capabili sa se converteasca la sfanta noastra reli ie mai de raba prin dra oste decat prin forta armelor".

P In alnirea cu 1popoarele 'oale2 In 5urul sau, Colum# relatea'a intalnirea cu #astinasii din Carai#e8 Ii vedeai venind inot pana la copastia navelor, cele in care ne aflam noi, pentru a ne aduce papa ali si fir de bumbac insirat in bobine, sulite si multe alte lucruri. #i schimbau toate acestea pentru maruntisurile pe care le ofeream noi, precum mici sira uri de mar e!e sau zur alai/...0 #rau toti cu desavarsire oi, asa cum ii facusera mamele lor, si barbatii si femeile. #rau bine claditi, bine facuti si aveau o infatisare placuta. 'arul lor era ros ca fireledin coada calului1 il taiau scurt si il lasau pe frunte deasupra sparncenelor /...0 #rau unii care isi pictau fata, iar altii tot corpul, sau numai ochii si nasul

P Gloria si decep ia Cristofor Colum# este primit triumfal la 9arcelona, unde su!eranii spanioli ii or&ani'ea'a o primire solemna, iar a doua calatorie este imediat pre&atita. ,e data aceasta B !apoare pornesc in septem#rie 12A4 spre (umea Houa, a!and la #ord coloni dispusi sa faca a!ere in tinuturile recent descoperite. In Insula -ispaniola ii astepta insa o tra&edie8 &arni'oana lasata acolo de Colum# fusese masacrata= #astinasii nu erau atat de #lan'i pe cat se cre'use initial. O a treia calatorie este or&ani'ata in 12A?. peste 477 de oameni se im#arca pentru a se sta#ili pe noile pamanturi initiale. Relatiile cu indi&enii de!in, cu timpul incordate, pe masura ce de'ama&irea coloniilor creste. (acomia are un cu!ant &reu de spus si cuceririle se fac #rutal. Colum#, care de!ine &u!ernatorul unui nou oras% Isa#ela% reuseste cu &reu sa mentina ordinea in -ispaniola, unde i'#ucneste curand o re!olta impotri!a autoritatii sale (ui colum# i s%a mentinut dreptul incasarii !eniturilor anuale ale proprietatilor pe care le detinea in diferite puncte ale Atlanticului, dar nu i s%a mai permis sa mai pro!oace tul#urari in colonie. P %umele noului con inen Continentul a primit numele lui Ameri&o Vespucci, care a na!i&at pe coasta de est a Americii de /ud in 1371%137>. Vespucci, nascut la 0lorenta, dar numit na!i&ator%sef" al /paniei, a remarcat intinderea spre sud a coastei. /i%a dat seama ca aceasta nu putea fi Orientul Indepartat si ca acel pamant% fie ca se termina intr%un cap sau se intindea pana la Polul /ud% tre#uia sa se afle intre Europa si China. Era deci potri!it, scria el in 1372, sa fie numit (umea Houa". Au'ind !estea, un carto&raf &erman, Martin Ialdseemuller, l%a trecut intr%un atlas din 137B= considerand ca Vespucci descoperise noul pamant, l%a numit dupa el. 0lorentinul a calculat si circumferintele Lerrei, cu o eroare de numai ?7 de .m.

-,- Prima circumnavi'a ie

In 131A, un alt explorator, Ferdinand Ma'ellan, intreprinde prima calatorie in 5urul lumii. In sudul continentului american, el descopera stramtoarea care ii !a purta numele si care face le&atura cu Marele Ocean de mare calma", Pacificul. Lra!ersandu%l, Ma&ellan acostea'a in 0ilipine in 13>1. piere in timpul unei lupte cu #astinasii, dar unul dintre !asele sale re!ine in /pania in 13>>, incheind astfel prima circumnavi'a ie.

no#ili de spre cariera a fost educat 1373 s%a inrolat portu&he'a participand la altele la cea de la ,iu, din Portu&aliei suprematia in Oceanul

Ma&ellan s%a nascut la Opor o )conform altor date, la /a#rosa+, Portu&alia in 12?7, intr%o familie de conditie modesta. A fost indrumat de mic armelor. Ramas orfan de la !arsta de 17 ani, la curtea re&ala. A studiat na!i&atia si in in marina, unde a slu5it coroana mai multe #atalii na!ale, intre 137A, care i%a adus Indian.

Limp de cati!a ani, a facut si comert pe cont propriu, dar intr%una din calatorii, pe cand se intorcea in Portu&alia, cora#ia lui a fost surprinsa de o furtuna puternica lan&a Capul 9unei /perante si s%a scufundat cu toate #o&atiile de pe ea. Ramas teafar, dar ruinat, Ma&ellan a fost luat de o cora#ie in trecere si dus in Indii, de unde a re!enit in Portu&alia doar peste cati!a ani, in 1314. Hu dupa mult timp, insa, a plecat sa lupte in Maroc, cu care Portu&alia era in ra'#oi. (a intoarcere, cade in di'&ratia re&elui Manuel din cau'a unui presupus scandal in care ar fi fost implicat in Maroc. Renunta la cetatenia portu&he'a si pleaca in /pania, la /e!illa, unde isi ofera ser!iciile re&elui spaniol, Carol Quintul. Ii propune su!eranului sa% i finante'e o expeditie spre insulele cu mirodenii, con!in&andu%l ca cel putin o parte din aceste insule se afla in 'ona de influenta a /paniei din partea inca nedescoperita a lumii. Re&ele accepta si, in septem#rie 131A, 3 cora#ii su# comanda lui Ma&ellan % -an (ntonio, -antia o, ,rinidad, Victoria, si Concepcion % a!and la #ord aproape 477 de oameni, ridica pan'ele si pornesc spre !est. Rn no#il italian luat in expeditie, Antonio Pi&afetta, a pastrat un 5urnal al acestei calatorii pline de pericole, rascoale si pri!atiuni. 0iind un strain printre ceilalti capitani spanioli, Ma&ellan a a!ut de infruntat numeroase pro#leme, deoarece acestia unelteau impotri!a lui. Ca si Colum# inaintea sa, Ma&ellan credea ca poate a5un&e la insulele cu mirodenii din Orientul Indepartat na!i&and spre !est. Ha!ele lui au trecut ecuatorul pe >7

noiem#rie 131A si au !a'ut 9ra'ilia pe E decem#rie. Ma&ellan s%a &andit ca nu este intelept sa se apropie de teritoriile portu&he'e din moment ce na!i&a su# stea& spaniol si a ancorat lan&a Rio de 3aniero de asta'i pe +. decem$rie. Antonio Pi&afetta scria in 5urnalul sau ca acolo au fost salutati de un tri# de indieni % @uarani % de doua ori mai inalti decat europenii si care fu&eau atat de repede, incat nici un al# nu i%ar fi putut a5un&e. Acestia credeau ca oamenii al#i sunt 'ei si i%au acoperit de #unatati. ,upa ce s%au incarcat cu de toate, cora#iile si%au continuat drumul spre sud, atin&and Pa a'onia )Ar&entina de asta'i+ in mar ie +4-5. Rna dintre na!e, /antia&o, a fost trimisa in recunoastere mai departe spre sud, dar s%a pierdut intr%o furtuna. In au&ust, Ma&ellan a decis ca a !enit timpul sa co#oare mai spre sud, in cautarea unei treceri spre partea cealalta a continentului. In octom#rie a !a'ut o stramtoare. Era stramtoarea care a!ea sa%i poarte numele. In timpul trecerii, a i'#ucnit o re#eliune, iar capitanul de pe /an Antonio si%a intors na!a inapoi spre /pania, luand cu el cele mai multe din pro!i'iile flotei. Cele trei cora#ii ramase au iesit din stramtoare in ocean pe la sfarsitul lui noiem#rie. Ma&ellan credea ca insulele cu mirodenii !or fi &asite dupa un !oia5 scurt, dar au na!i&at AE de 'ile fara a !edea pamantul. Conditiile la #ordul na!elor erau in&ro'itoare. Echipa5ul supra!ietuia cu rume&us, #ucati de piele si so#olani. In cele din urma, in ianuarie 13>1, au 'arit o insula, unde s%au oprit pentru a sar#atori. In martie, au atins @uamul. Au na!i&at spre 0ilipine, a5un&and acolo la >? martie. ,upa ce a fost intampinat de re&ele insulei, Ma&ellan s%a lasat prosteste atras intr% un ra'#oi tri#al si a fost ucis in $a alie pe -6 aprilie +4-+. /e#astian del Cano a preluat comanda na!elor si a celor 113 supra!ietuitori. ,in cau'a ca nu a!eau destui oameni pentru a conduce cele 4 cora#ii, a dat foc lui Concepcion. Au na!i&at catre Moluccas )Insula Mirodeniilor+ in noiem#rie, incarcand mirodenii !aloroase. Pentru a fi si&ur ca cel putin o na!a !a a5un&e inapoi in /pania, del Cano a trimis na!a Lrinidad spre est, prin Pacific, in timp ce Victoria a continuat spre !est. Lrinidad a fost interceptata de flota portu&he'a si cei mai multi dintre mem#rii echipa5ului au fost ucisi. Victoria a reusit sa ocoleasca portu&he'ii din Oceanul Indian si din 5urul Capului 9unei /perante. Pe 7 sep em$rie +4--8 la aproape rei ani dupa ce si9 a incepu cala oria sa is orica8 *ic oria si +: din re mem$rii ramasi ai ec&ipa;ului )Pi&afetta era printre ei+ au a;uns in Spania. Ei au fost primii care au facut incon5urul lumii.

., Descoperiri por u'&e!e

Indata dupa intoarcerea expeditiei lui Cao, re ele portu hez 2oao al II a hotarat sa trimita spre sud doua corabii de razboi.(cestea erau mici, dar stabile incat se puteau instala tunuri rele. (cestor corabii li s-a adau at un vas de transport cu provizii. -ef al micii flotile a fost numit Bartolomeo Diaz, care facuse parte din expeditia lui 3ie o (zanbu4a, iar carmaci principal a fost numit unul din cei mai experimentati navi atori din aceea vreme, Pero Almequer.)u s-a pastrat nici o marturie din care sa rezulte ca expeditia lui 3iaz avea misiunea de a a4un e in India. .ai probabil este ca ea a trebuit sa efectueze explorari la distante mari.

Cronolo&ia expeditiei pe mare a lui ,ia' nu este destul de limpede.In pre'ent, ma5oritatea istoricilor inclina sa considere ca flotila sa a plecat din (isa#ona in au&ust 12?B )nu in12?E cum se credea inainte+. ,ia' a mers pe drumul o#isnuit pana la /ao *or&e da Mina, iar de aici a urmat drumul lui ,ie&o Cao pana in dreptul paralelei >> latitudine sudica. ,incolo de tropicul sudic el a descoperit un tarm pustiu si usor crestat. Portu&he'ii parca au a5uns in alta lume8 tarmuri &olase, adesea in!aluite in ceata, culori sterse%nimic nu semana cu Africa tropicala. ,ia' a ase'at primul sau padrao pe malul SPortului micS)An&ra PeTuena+. ,e aici el a pornit spre sud de%a lun&ul coastei pustii, care de!ia tot timpul usor spre rasarit, dar in apropierea paralelei 44 latitudine sudica cotea #rusc spre !est) in dreptul &olfului /fanta Elena+. In timpul acesta s%a starnit un !ant puternic. 0iindu%i teama ca !asele sa nu se sfarame de stanci, ,ia' a iesit in lar&ul oceanului. Vantul s%a transformat in furtuna si portu&he'ii au pierdut din !edere coasta

Africii. 0urtuna inspaimantatoare '&uduia cele doua cora#ii mici portu&he'e, manandu%le spre sud )!asul de transport ramasese in urma+. Era in luna ianuarie 12??, deci in toiul !erii in emisfera sudica, dar !alurile !eneau tot mai reci. Cand furtuna s%a mai potolit, ,ia' a cotit iarasi spre rasarit. Cora#iile au mers cate!a 'ile in aceasta directie, dar Larmul Africii nu se arata. ,ia' s%a &andit ca a ocolit pesemne extremitatea sudica a Africii. Ca sa se con!in&a de acest lucru, a cotit spre nord. ,upa doua %trei 'ile au aparut in 'are niste munti,iar apoi un tarm inalt acoperit cu iar#a !erde, care se intindea de la apus spre rasarit )4 fe#ruarie 12??+. Portu&he'ii au 'arit pe un deal o cireada de !aci si cati!a pastori aproape &oi. ,ia' a trimis oameni pe tarm sa ia apa. Pastorii, pe care portu&he'ii i%au luat la inceput drept ne&rii, au manat !acile mai departe, ei insusi ramanand in !arful dealului, stri&and si dand din maini. ,ia' a lansat in ei o sa&eata din arche#u'a. Rn pastor a fost ucis, iar ceilalti au fu&it. Atunci portu&he'ii s%au apropiat de Sne&rulS ucis si au !a'ut ca are parul ca SlanaS, dar pielea de culoarea frun'elor uscate%era mult mai deschisa decat a ne&rilor pe care ii intalnisera pe tarmurile apusene ale Africii. Astfel, prin uciderea unui pastor de'armat a fost marcata prima intalnire a europenilor cu poporul Uoi Uoin, pe care nu%l cunoscusera inainte, locuitorii #astinasi ai Africii de /ud. ,in acest SPort al pastorilorS)Mossel+, ,ia' si%a condus cora#iile de%a lun&ul tarmului drept spre rasarit si a a5uns pana la un &olf lar& deschis spre ocean. ,e aici coasta cotea lin spre nord%est, in directia Indiei. ,ia' a a5uns la conclu'ia, care s%a do!edit ca !asele sale au ocolit toata coasta sudica a Africii si se afla in Oceanul Indian, pe care multi il considerasera o mare inchisa. 5Calea maritrima spre India in 4urul (fricii fusese descoperita5. ,ia' a ase5at pe o insulita in &olf cel de%al doilea padrao, dar echipa5ul am#elor cora#ii, isto!it de indelun&atele pele&rinari pe ocean, i%a cerut sa se intoarca in patrie. Lemandu%se de o rascoala, ,ia' a fost ne!oit sa cede'e.

PDrumul ca re indii In ciuda sperantelor nascute de descoperirea lui Columb, obsesia re ilor -paniei si 'ortu aliei ramanei aceea de a asi cel mai scurt drum spre Indii. $n portu hez de vita nobila, Vasco da Gama, va fi cel care va asi acest drum, ocolind (frica pe la sud. 'lecand din *isabona pe 4 iunie 14 !, el navi heaza in lar ul coastelor .auritaniei, apoi se indreapta spre Capul Furtunilor, rebotezat Capul 7unei -perante. $rcand paralel cu tarmul estic al (fricii pana la +anzibar, el se foloseste de curentii musonici si se indreapta spre India.Vasco da 6ama atin e subcontinentul indian la Calcut,in mai 14 ".

Prima cala orie (a ? iulie 12AB de pe puntea cora#iei%amiral, 6/ao @a#riel", Vasco da @ama daduse semnalul de pornire micii lui flote, compusa din partu cora#ii. Linta spre care pornea era India. 9artolomeu ,ias, incercatul na!i&ator, a ales chiar el cele trei cara!ale8 -ao 6abriel, de 177 de tone, -ao .i uel de 37 de tone, -ao %afael de 1>7 de tone, precum si o na!a de transport de >77 de tone. Pentru ca fara indoiala expeditia urma sa poarte si lupte, pe toate cora#iile au fost montate cate doua randuri de #om#arde. Pentru ca nu se stia cat !a dura calatoria, in calele cora#iilor au fost sti!uite pro!i'ii pentru trei ani de 'ile. Pentru 'ilele de post s%a luat ore', #ran'a si peste sarat. Pentru capitani au fost alese cele mai #une instrumente de na!i&atie, ale timpului, si se pare ca si o intrea&a #i#lioteca documentara si de harti. In ceea ce pri!este echipa5ele, au fost selectionati numai marinari

incercati si care cunosteau #ine si o meserie ce putea fi de folos atat la #ordul cora#iilor, cat si pe uscat. Humarul lor era de >77. Au mai fost luati si !reo 'ece condamnati la moarte, care fusesera &ratiati cu conditia sa insoteasca expeditia si sa efectue'e actiunile intrade!ar riscante, ca recunoasterile in ase'arile de pe coastele necunoscute, unde ei erau lasati o !reme sa se informe'e urmand a fi luati la intoarcerea cora#iei. Coducerea acestei atat de pre&atite expeditii nu a fost incredintata incercatului si !erificatului na!i&ator 9artolomeu ,ias ci unui persona5 aproape necunoscut, mai ales ca na!i&ator si explorator8 *asco da Gama. El pro!enea dintr%o familie de mici no#ili ce%si a!eau resedinta in micul oras de pe coasta, /inues. El a luat parte la mai multe calatorii dealun&ul coastelor de !est ale Africii. In dimineata 'ilei de : iulie, dupa o slu5#a reli&ioasa si dupa o sal!a de salut trasa cu toate #om#ardele, cora#iile ridicara pan'ele si luara lar&ul. (a 13 iulie trecura pe lan&a arhipela&ul Insulelor Canare. In noaptea de 1E spre 1B, trecura de Lropicul Racului. ,in seara 'ilei de 4 au&ust si pana la 2 noiem#rie amiralul si oamenii sai nu !or mai !edea pamantul Africii. (a >> noiem#rie Vasco da @ama trecu de Capul 9unei /perante aflandu%se acum pe drumul spre Indii. In 'iua de >3 noiem#rie mica flota arunca ancorele in &olful cel #ote'a /ao 9ra' )Mossel%9a<+ unde ramase 14 'ile. (a 1E decem#rie cora#iile lui da @ama trecura de ultimul padrao ridicat de 9artolomeo ,ias. ,e Craciun a5unsera in dreptul unei coaste impadurite pe care, in cinstea sar#atorii, o #ote'ara, )atal )Craciun+. Peste o saptamana a!u loc o intalnire cu ne&rii care, pana atunci, nu mai !a'usera oameni al#i. Atat de #ine s%au inteles localnicii cu portu&he'ii incat Vasco da @ama a #ote'at re&iunea8 ,erra da 7oa 6ente )tara oamenilor #uni+. ,upa o alta saptamana de na!i&atie, la apropierea cora#iilor de coasta, alti localnici le iesira in cale. In timp ce faceau noi pro!i'ii portu&he'ii !a'ura !enind cu #arcile, pe un flu!iu din apropiere, cati!a ne&rii care purtau in 5urul soldurilor si a!eau si capul acoperit cu pan'eturi !iu colorate si care le oferira spre !an'are tesaturi de #um#ac si de matase diferite atat ca tesatura cat si ca ornamentare de cele africane. Erau primele elemente ale unei ci!ili'atii orientale cu care s%a intalnit Vasco da @ama aici in Africa. ,e acum amiralul portu&he' era si&ur ca este pe drumul cel #un8 drumul pe care !eneau marfurile din orient. El #ote'a locul %io dos 7ons -i naes )Raul semnelor #une+. (a + mar ie portu&he'ii au a5uns in primul mare port de pe coasta de rasarit a Africii, <o!am$ic. (a >2 aprilie pornira cu pan'ele in !ant pe Oceanul Indian, spre India. In >4 de 'ile mica flota portu&he'a impinsa de musonul de sud%est trecu marea si in 'iua de 1? mai in fata ochilor europenilor uimiti aparu coasta Mala#arului cu inalta fale'a a @hatilor orientali. Ca semn de #un au&ur, portu&he'ii au fost primiti cu a!erse cumplite care le in&reunau inaintarea si orientarea. In curand aparu un oras 8 Calicut. (in a cala oriei lui *asco da Gama #usese a insa, Por u'&e!ii a;unsesera in India, Era in 'iua de -5 mai +/0:. ,ata aceasta deschidea o pa&ina noua in istoria Portu&aliei, dar si in istoria Indiei si a Orientului Indepartat care !or face acum conostinta cu noii !eniti8 Europenii.

Orasul Calicut era socotit, cel putin de ne&usttorii ara#i si indieni, 6al cincilea port al lumii" si era capitala unui principat ce se intindea dealun&ul coastei de !est a Indiei numita Mala#ar. In cele trei luni cat a stat Vaso da @ama in India, oamenii lui au putut numara numai la Calicut peste 1377 de cora#ii de comert care plecau si !eneau 'i si noapte in port. In ce pri!este cora#iile, europenii constatara ca ale lor erau mai re'istente, mai #ine dotate cu utila5 nautic si fara indoiala mai #ine inarmate. (a 13 septem#rie, conform o#iceiului lor, portu&he'ii au ridicat nu departe de Calicut, un padrao. (a >7 septem#rie escadra portu&he'a atinse insulele (accadi!e, de unde lua apa si primi la #ord si un 6european", care a fost re#ote'at cu numele de @aspar da @ama la intoarcerea in Portu&alia. El a participat apoi la expeditia urmatoare condusa de Ca#ral. (a 3 octom#rie amiralul Vasco da @ama puse capul cora#iei sale spre !est si, urmat de celelalte doua, lua drumul Africii. ,rumul a fost &reu pentru ca, necunoscand re&imul !anturilor )musonul+ in aceasta parte a lumii, pana sa !ada coasta Africii el a plutit tot timpul cu !antul din fata sau din #orduri. In !remea aceasta, la #ordul cora#iilor, #oala marilor calatorii pe mare era de'lantuita8 scor#utul facea ra!a&ii. (a > ianuarie matelotul de pe catar& stri&a cu!antul sal!ator8 pamant se !edea un oras pe coasta africana. Era Ma&adoxo )Mo&adiscio+. Amiralul insa nu se ha'arda in portul necunoscut, ci se indrepta spre Melinda unde a5un&e la B ianuarie. (a 1 fe#ruarie mica escadra era in dreptul insulei Mo'an#ic iar la 4 martie in &olful /ao 9ra'. (a >7 martie Vasco da @ama du#la Capul 9unei /perante pornind in ultima etapa a drumului, spre tara, etapa pe care o si parcurse foarte repede. (a >3 martie a5unse la Rio @rande. ,e acum cele doua cora#ii care mai ramasera, se separara. Capitanul Coelho isi urma drumul a5un&and la 17 iulie 12AA la (isa#ona iar da @ama se indrepta spre factoria de la /antia&o din Insulele Capului Verde de unde nemaiputand continua drumul, pe cora#ia amiral, se urca impreuna cu fratele sau muri#und, capitanul de cora#ie Paolo da @ama, pe o cara!ela ce mer&ea spre Portu&alia. Vasco da @ama a a5uns la (isa#ona la -0 au'us +/00, unde a fost primit cu mari onoruri. ,in aceasta calatorie remarca#ila din cei peste >77 marinari, cati formau echipa5ele celor 2 cora#ii la plecare, se mai intoarsera doar 45 de oameni.

A doua calatorie a lui Vasco da Gama In +45- o alta mare flota era pre&atita de drum, >7 de cora#ii, dintre care cele mai multe na!e de ra'#oi. Comanda o a!ea 6amiralul Indiilor", Vasco da @ama. El era a5utat de doi capitani incercati Este!ao da @ama si Vicente /ondre. ,rumul a fost &reu din cau'a deselor furtuni. Pe coasta de rasarit a Africii, da @ama !i'ita pe sultanii cunoscuti in prima calatorie. Cu cei mai importanti reinoi tratatele comerciale si de alianta. ,upa ce trecu si prin apropierea Melindei, al carui sultan ii era #un prieten, Vasco da @ama porni spre est, a5un&and la 4 octom#ie 137> la Cananor. Aici cu o mare cru'ime ce era de altfel

o#isnuita in aceasta epoca, Vasco da @ama ataca incendiind o mare cora#ie ce ducea pelerini de la Mecca. ,in cate!a sute de oameni doar >7 de tineri au fost sal!ati. Acestia, de!enind mai tar'iu crestini, in Portu&alia, !or lupta, ca soldati, su# stea&urile re&elui. Ra5ahul din Cananor primi cu cinste pe amiralul portu&he'. El se oferi chiar sa ridice, pentru europeni, in apropierea orasului un fort. Apoi flota portuh&e'a se indreapta spre Calicut. In timp ce ra5ahul incerca sa se opuna atacurilor crudului portu&he', cora#iile de transport portu&he'e erau incarcate la Cananor si la Cochin cu pretioase mirodenii si cand totul fu &ata, amiralul, lasand in apele Indiei o mica flota compusa din B cora#ii, su# comanda capitanului /ondre, porni spre Europa. (a (isa#ona a5unse in 11 octom#rie 137>. Expeditia condusa de 6amiralul Indiilor" aduse un mare casti&. Valoarea marfurilor era de un milion si 5umatate de mara!edis de aur, o suma importanta pentru !remea aceea. /i #eneficiul coroanei fu mare, tinandu%se seama ca re&ele isi re'er!ase monopolul celor mai pretioase produse si putea incasa pana la 3V? din !aloarea celorlalte marfuri. Vasco da @ama si%a a!ut partea lui, iar re&ele ii mari si pensia ce i%o acordase.

MARILE DESCOPERIRI DI% AL(E DOME%II

Cn acelai timp cu descoperirile &eo&rafice, descoperirile arheol&ice intre&esc cunostintele despre lumea anticG, de exemplu 3o&ann 3oac&im =inc>elmann prin descoperirea orasului Pompeii.

Marile descoperiri &eo&rafice atra& dupG sine si de'!oltarea carto&rafiei, aici putandu%se aminti Mar in <e&aim i Ger&ard Merca or. Acesta din urma a fost primul care a reusit proiectia &lo#ului pe un plan, care a facilitat crearea si reproducerea hartilor pe coli de hartie plane o#isnuite.

Cunostintele astronomice !or fi de asemenea de'!oltate prin descoperirile lui (?c&o <ra&e, %i>olaus @operni>us, Isaac %eA on si 3o&annes @epler= de acestea profita si na!i&atorii pe mare.

#CI*ILIZA(II PRECOLUM<IE%E

Ci$ilizaiile %recolum&iene au fost f8urite de acele populaii de indi eni din cele dou8 (merici anterior venirii lui Cristo'or Colum& 9n 5*umea )ou85 :;<=>?.

CI*ILIZA(IA MABA Ma<asii au creat FncepDnd cu secolul al I*9lea d,)r., Fn sudul Me"icului, una dintre cele mai eni&matice ci!ili'aii de pe continentul american. /tatul ma<as a a5uns la apo&eu Fntre anii 477%?77 d.-r., cuprin'Dnd parti ale Mexicului, @uatemalei si -ondurasului de astG'i, dar Fn urmGtorii >77 de ani s%a prG#usit si a fost cucerit de cGtre tolteci . 9Gr#atii ma<asi purtau haine simple, dar Fn functie de ran&ul acestuia isi fGceau coafuri complicate, Fmpodo#ite cu pene de Tuet'al sau de papa&al ara. 0emeile purtau rochii simple de tip halat. Cn luptG ma<asii foloseau piele de 5a&uar, deoarece acestia credeau cG purtDnd aceasta piele !or fi la fel de neFnfricati si cru'i ca acest animal. Ma<asii au fost primul popor de pe continentele americane care a construit orase mari. Aceste orase pGtrundeau adDnc Fn 5un&lG, a!eau piramide mari, temple si palate.

Genera iile si a'ricul ura In stadiile ei primare, economia ma<asa era repre'entata in principal de a&ricultura, recolta principala fiind porum$ul. /e mai culti!au #um#acul, fasolea, sucul de fructe, maniocul )sau Cassa!a+ si cacaoa. 0oarte perfectionate erau tehnicile de rasucire, !opsire si tesere a #um#acului. Ma?asii au domes ici cainele si curcanul, insa nu au folosit animale de po!ara sau !ehicule trase de roti. In domeniul ceramicii8 erau de nee'ala prin re popoarele Lumii %oi. 9oa#ele de cacao era folosite si ca moneda de schim#. Ma<asii foloseau metalele pretioase numai in scopuri ornamentale )a caror

coloristica era intr%ade!ar deose#ita+8 aurul, ar&intul si 5adul fiind cele mai folosite. ,e asemenea, erau utili'ate penele. Cuprul ocupa si el un loc aparte in arta ornamentarii. Cu toate acestea, uneltele de metal ramasesera nedescoperite. Pamintul era detinut in comun de fiecare sat in parte, si, desi fiecare familie a localitatii respecti!e a!ea reparti'ata separat o parcela de pamint pe care sa lucre'e, profitul era adunat si impartit in mod e&al la toti locuitorii.

Ar&i ec ura si scrisul

Cul ura ma?asa a de!vol a o ar&i ec ura remarca$ila, si ale carei urme au ramas si asta'i. Rn numar foarte mare de ruine sunt plasate in situri arheolo&ice care au a5utat oamenii de stiinta sa e!alue'e ni!elul foarte ridicat de de'!oltare la care a5unsesera ci!ili'atiile din aceasta 'ona, in acest domeniu. Rrme ale !echilor orase8 'alen@ue, $xmal, .aAapan, Copan, ,i!al, $axactun si Chichen Itza se afla si asta'i in acele locuri. Aceste situri au fost odata niste lar&i centre in care se desfasurau ceremoniile reli&ioase. A!eau un plan arhitectonic comun, des intilnit la ma<asi, cuprin'ind mai multe piramide, &rupate in 5urul unei piete deschise, si intre erau construite atit temple cit si alte cladiri. Piramidele erau construite in ni!eluri succesi!e, din #locuri de piatra taiate, de dimensiuni considera#ile, si pre'entau scari pe una sau mai multe parti, pe unde se putea a5un&e in interiorul piramidei, locul desfasurarii unor impresionante ceremonii reli&ioase. Ca structura secundara, se foloseau pamint si #locuri de piatra pe care se intindea mortar. Peretii de piatra erau adesea lasati fara mortar. (emnul era folosit doar in sculptura. Arcadele nu erau cunoscute. Interioarele piramidelor, cit si al cladirilor in &eneral, erau destul de in&uste, la fel ca si ferestrele, destul de rare. Interioarele si exteriorul cladirii erau 'u&ra!ite in culori stralucitoare. Exterioarele erau decorate cu sculpturi pictate si mo'aicuri din piatra. Poporul ma<as a de'!oltat o metoda de scris constind in notatii hiero&lifice, prin care au inre&istrat date importante despre istoria, mitolo&ia si ritualurile lor, toate incrustate in piatra, pictate sau ornamentate pe diferite alte o#iecte de u' comun, cit si elemente de decoratiune sau constructie. ,in fi#rele unei plante speciale, au imitat hirtia, &rupind foile cu hiero&life in asa%numitele ScodexuriS. Calendarul8 reli'ia8 lim$a si is oria

/istemul calendaristic ma<as era unul extrem de ela#orat. Anul incepea atunci cind soarele trecea pe la 'enit, pe 1E iulie, fiind constituit din 4E3 de 'ile= 4E2 de 'ile erau &rupate in >? de saptamini a cite 14 'ile fiecare, anul nou incepind cu 'iua a 4E3%a. In plus, 4E7 de 'ile ale anului erau impartite in 1? luni a cite >7 de 'ile fiecare. (unile si saptaminile treceau independent unele fata de celelalte, totusi, la fiecare >E7 de 'ile )multiplu de 14 si de >7+, saptamina si luna incepeau in aceeasi 'i. Calendarul ma<as, desi foarte complex, a fost si cel mai cunoscut de catre oameni, aceasta pina la introducerea calendarului &re&orian, in secolul al 1E%lea. Reli&ia ma<asa era centrata pe !eneratia unui mare numar de 'ei. Chac era zeul ploii, in!ocat in special in ritualurile populare. Printre 'eitatile supreme se aflau Bu!ulcan, un fel de Creator % in mitolo&ia A'teca era numit Cuetzalcoatl %, cit si It'amna, zeul cerului. (im#a ma<asilor este !or#ita asta'i de aproape .45,555 de oameni din Buca an, Gua emala si <eli!e. In radacina comuna mai intra si lim#ile -uastec, cat si altele apropiate de acestea, insa care nu se mai !or#esc decit de foarte putini. Ori'inile civili!a iei ma?ase sun inca puse su$ semnul in re$arii. /e pare ca formarea lor a inceput cu mult inainte de era crestina, in 1377 i.-r. Apoi, mult mai tir'iu, intre anii 477 si A77 d.-r., teritoriile ma<ase unanim cunoscute au fost ocupate mai mult sau mai putin uniform de o ci!ili'atie % ma<asii de mai tir'iu. Au fost construite marile centre ceremoniale PalenTue, Li.al si Copan. Cu toate acestea, in 5urul anului A77, centrele ma<ase au fost a#andonate din moti!e necunoscute. O parte dintre ma<asi au mi&rat in peninsula Wucatan, unde, intre anul A77 si inceputul secolului al 1E%lea )sosirea spaniolilor+, si%au continuat existenta. Mi&ratia tolteca )sau in!a'ia, nu se stie si&ur+ !enind din !alea Mexicului a influentat puternic stilul arhitectonic. Au fost ridicate orase % proeminente centre, ca Chichen It'a si Ma<apan. In urma unor perioade de ra'#oi ci!il si chiar si re!olutie, aceste centre au fost si ele parasite. /paniolii au cucerit cu usurinta aceste teritorii, desi nu in totalitate, astfel ca in secolul >7 chiar, populatia ma<asa este inca ma5oritara in 'onele locuite.

Cul ura Ma?a In perioada dintre ?.777 i-r si >777 i.-r, odata cu incal'irea climei, o parte din acesti locuitori de!in in mod &radat a&ricultori, descoperind si culti!and porum#ul, fasolea s.a.pamantul ne fiind inca acoperit de 5un&la ci de o !e&etatie tipica de sa!ana. Perioada dintre 1.377 i-r si 477 i.-r este denumita perioada preclasica a culturii Ma<a cand populatia este intr%o continua crestere. Acum se descopera lim#a scrisa, se de'!olta arhitectura, arta, se pun #a'ele sistemelor matematice si astronomice.

Loate orasele ale caror !esti&ii se !ad si asta'i, au cladiri care au fost construite adesea peste fundatiile altora mai !echi si datea'a din perioada preclasica se se intinde intre A77 i-r si 477 i.-r. Aceste orase construite de populatia ma<a atin& maximumul de de'!oltare in aceasta perioada chiar daca adeseori sunt antrenate in ra'#oaie intre ele.

/ecolului IV marchea'a inceputurile perioadei Clasice. Ma<asii sunt foarte puternic influentati de ci!ili'atia din Leotihuacan din nord, cu care ma<a a!ea o serie de relatii de schim#, cultura acestora fiind cea mai puternica din acea perioada. Loate piramide ma<a sunt aliniate perfect tinand seama de solstitii si echinoctii. Piramida de la ChichXYZn It'XYZ a fost construita in asa fel incat, in timpul echinoctiilor, soarele aflat la apus arunca o um#ra ce semanana cu cea a unui sarpe, co#orand pe treptele dinspre nord ale ale constructiei. /arpele acesta este repre'entarea 'eului Uu.ulcan % la ma<asi sau Quet'alcoatl % la a'teci, dar care in traducere sim#oli'ea'a acelasi lucru S/arpele cu PeneS Ce spune le'endaC In 'iua solstitiului de iarna, in 2 Ahau 4 Uan.in )14.7.7.7.7+ sau dupa calendarul nostru in data de >1 decem#rie >71>, atunci cand alinierea !a fi maxima, lumina soarelui si um#ra proiectata de piramida il !or repre'enta pe Quet'alcoatl co#orand pe treptele piramidei ChichXYZn It'XYZ. (a apus, um#ra mar&inii de Hord%Vest a piramidei !a proiecta un tipar de lumina care iluminea'a capul de sarpe sculptat de la #a'a scarilor. Intr%o perioada de 4> de minute, sarpele, alcatuit din aceasta alternanta de lumina si um#ra, !a co#ori pe pamant, pe masura ce soarele paraseste fiecare treapta, mer&and de la !arf catre #a'a si la ora 11 si 11 minute, coada sarpelui proiectata din !arful piramidei !a tinti exact inspre constelatia Pleiadelor, intr%o aliniere asemanatoare celei pe care o au piramida lui Quet'alcoatl din LeotihuacXYZn sau piramidele e&iptene din complexul @i'eh. Ma<asii credeau ca atunci, odata cu re!enirea pe pamant a lui Quet'alcoatl, lumea noastra se !a sfarsi prin foc, iar Spantecele cosmicS -una# Uu !a da nastere unui nou soare, numit de ma<asi SCel de%al /aselea /oareS si o alta lume mult mai e!oluata spiritual se !a naste.

CI*ILIZA(IA AZ(ECA

Generali a i8 ori'ini si capi ala Poporul a'tec este cel care a dominat partea cen rala si de sud a Me"icului intre secolele 12 si 1E, si care a format un imperiu !ast, foarte #ine or&ani'at si ela#orat, distrus insa de in!adatorii /panioli. Humele de A'tec este deri!at din denumirea unui tinut mistic din nordul !echiului imperiu, denumit A'atlan= a'tecii isi spuneau de asemenea si SMexicaS. (im#a A'teca apartine ramurii Hahuatlan din familia Rto% A'tecan. ,upa caderea ci!ili'atiei Loltec, infloritoare de%a lun&ul secolelor al 'ecelea si al unspre'ecelea, !aluri de imi&ranti au populat masi! 'ona platoului central din Mexic, in 5urul lacului (e"coco. A5unsi aici, a'tecii au fost incon5urati de !ecini puternici si au fost o#li&ati sa ocupe 'ona mlastinoasa din partea de !est a lacului. ,e asemenea, au fost ne!oiti sa plateasca tri#ut. /in&ura lor #ucata de pamint neatinsa de ape era o insula foarte mica, incon5urata de mlastini. Cu toate acestea, a'tecii au cre'ut inca de la inceput ca !or putea sa transforme o mica 'ona mlastinoasa intr%un !ast si puternic imperiu in mai putin de doua secole, si aceasta datorita credintei lor intr%o anumita le&enda. (e&enda spunea ca ei ar fi urmat sa%si de'!olte o ci!ili'atie infloritoare intr%o 'ona mlastinoasa in care ar fi !a'ut un cactus crescind direct dintr%o roca si, lin&a cactus, un !ultur mancind un sarpe. Preotii au spus ca au !a'ut toate acestea atunci cind au pus prima data piciorul in mlastina. Chiar si asta'i, ca o continuare a traditiei, !ulturul, cactusul si sarpele apar pe toate #ancnotele mexicane. Mlastinosul lac a fost transformat de catre a'teci in asa%numitele SchinampasS )&radini foarte producti!e formate prin extra&erea noroiului de pe fundul lacului pentru a forma insule artificiale+. Podurile au fost construite pentru a le&a orasul de 'onele din impre5ur, apeducte si canale au fost de asemenea sapate peste tot prin oras, pentru a transporta alimente si in &eneral #unuri catre populatie. Lemplele au inceput sa domine peisa5ul, construite fiind in scopuri reli&ioase, si #eneficiind de o arhitectura deose#ita, incadrate de piramide si alte structuri &i&antice. Ca re'ultat al po'itiei sale &eo&rafice, cit si al &radului ridicat de or&ani'are, orasul a inflorit.

Con#edera ia a! eca, Socie a ea si reli'ia a! eca, Poporul A! ec as a!i A'tecii au sta#ilit aliante militare cu celelalte popoare, creind un imperiu ce se intindea din centrul Mexicului pina la &ranita de asta'i cu @uatemala. Intr%o perioada de 177 de ani, A'tecii s%au definiti!at drept un imperiu complet, perfect or&ani'at si foarte de'!oltat. Socie a ea a! eca era impar i a in rei claseC sclavi8 clasa mi;locie Doameni de rindE si no$ili, /tatutul scla!ilor era acelasi cu cel al ser!itorilor de asta'i, de exemplu. ,esi copiii pro!enind din familii sarace ar fi putut fi !induti ca scla!i, acest lucru nu era practicat intotdeauna, si, cind era pus in practica, era !ala#il doar pentru o perioada de timp #ine preci'ata. /cla!ii isi puteau cumpara li#ertatea si, lucru interesant, celor care ar fi scapat de la proprietarii lor si ar fi a5uns la palatul re&al fara sa fi fost prinsi le era asi&urata li#ertatea. Oamenilor de rind le erau date #ucati de pamint si erau numiti proprietari pe !iata ai acestora, intrucit aici isi construiau casele. Rn &rup restrins era format de asa%numitii StlalmaitlS, carora nu le era permisa detinerea de proprietati. Ho#ilimea cuprindea no#ilii din nastere, preotii, si aceia care, prin faptele lor )in special luptatorii+, si%ar fi meritat ran&ul. In reli&ia a'teca, numerosi 'ei conduceau !iata de 'i cu 'i. Sacri#iciile animale si umane #aceau par e in e'ran a din reli'ia a! eca, Pentru luptatori, cea mai mare onoare era aceea de a fi ucisi in lupta, sau sa fie !oluntar sacrificati intr%un ritual de proportii. Pri'onierii, de exemplu, erau adesea sacrificati, insa in rituale mult mai putin importante. In astfel de ritualuri, !ictimele tre#uiau sa urce treptele unei piramide, unde preotii ii intindeau de%a curme'isul unei pietre con!exe, si le scoteau inima cu un cutit ascutit. La incepu 8 A! ecii au #olosi scrisul pic o'ra#ic8 pe piei de animale. O parte din aceste scrieri, numite si ScodiceS, inca exista. ,e asemenea, au utili'at un sistem calendaristic de'!oltat de ma<asii de mai inainte. In epoca moderna, a'tecii locuiesc in !ecinatatea orasului Me"ico Ci ?, iar numarul lor este de peste 1 milion. /unt cele mai numeroase &rupari #astinase din Mexic. /i%au pastrat lim#a A'tec%Hahua, iar reli&ia lor este un amestec intre !echea reli&ie a'teca si cea romano%catolica.

CI*ILIZA(IA I%CASA

Generali a i si is orie Incasii, la inceput, erau un mic tri# din sudul Peru%ului. Incepind cu anul 1177, au inceput sa plece catre !alea Cu'co, unde, in urmatorii 477 de ani, au dominat cu autoritate, cerind tri#ut popoarelor !ecine. Lotusi, pina la mi5locul secolului 13, incasii nu au intreprins expeditii militare sau de expansiune. Au a!ansat pina la 4> de .m sud de capitala Cu'co, in timpul celui de%al saselea conducator, Roca Inca. Ade!arata expansiune a inceput su# conducerea lui Viracocha Inca, al optulea conducator. In 124B, a extins &ranitele imperiului cu 27 de .m in afara 'onei Cu'co. Imperiul a a5uns la dimensiunea maxima in timpul lui -ua<na Copac )12A4%13>3+. Moartea acestuia, in 13>3, inainte de a numi un succesor, a dus la di!i'area imperiului. ,oi dintre fiii sai, &emenii -uascar si Atahualpa, care doreau tronul, au dus o lupta crincena care a sla#it foarte mult imperiul. Pina la urma, !ictoria a fost de partea lui Atahualpa. In apo&eul puterii, incasii au de'!oltat un sistem politic si administrati! de nee&alat in emisfera !estica. /ocietatea era formata din8 familia re&ala, aristocrati, mica no#ilime, muncitori, ne&ustori si scla!i. Administrati!, intre&ul imperiu era impartit in patru mari re&iuni. Acestea erau di!i'ate in pro!incii.

Cul ura

@u!ernul a supra!e&heat si a in!atat oamenii, prin experti, tehnici de culti!are, iri&are sau terasare. Rn procent din fiecare recolta a fiecarui om trecea in depo'itele statului, pentru a fi distri#uita la ne!oie. Cele mai importante recolte erau cele de porum# si de cartofi. (amele au fost primele animale domesticite. Au urmat ciinii, ratele si porcii de @uineea. ,e asemenea, incasii produceau ceramica, textile, ornamente din metal, unelte sau arme. ,in lipsa cailor, a !ehiculelor pe roti sau a scrisului, autoritatile din Cu'co incercau cu mare &reutate sa tina le&atura cu fiecare 'ona a imperiului si sa supra% !e&he'e fiecare proces de de'!oltare a acestuia. O retea complexa de drumuri din piatra conecta toate marile orase ale imperiului. Humarul soldatilor, al oamenilor, al pro!i'iilor sau al armelor, toate erau monitori'ate si erau pastrate de catre stat. Ca un mi5loc rapid de transport era #arca de lemn, cu care incasii na!i&au de%a lun&ul riurilor ce tra!ersau imperiul. Cele mai impresionante reali'ari ale incasilor au fost in arhi% tectura8 temple, palate si fortarete de o arhitectura exceptionala, real'ate cu un minim de in&ineri si de utila5e. Reli&ia era foarte de'!oltata. [eul suprem era Viracocha, creatorul si conducatorul lumii !ii. Alte 'eitati8 'eul soarelui, 'eul lunii, al stelelor, !remii, pamintului sau marii. Ceremoniile si ritualurile erau numeroase si foarte ela#orate, si erau concentrate pe pro#leme de a&ricultura si sanatate. Animalele !ii, uneori si oamenii, erau sacrificate in aceste ritualuri.

URMARILE MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

.arile descoperiri eo rafice au avut in eneral urmari ne ative pentru popoarele din (frica, (merica si (sia, cu care au venit in contact statele europene. 'entru #uropa, insa, descoperirea noilor lumi a insemnat o crestere semnificativa a economiei.

,escoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portu&he', spaniol si olande' au a!ut ca urmare lar&irea considera#ila a comertului international, Europa extin'andu%si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud%est si America. Europa a reusit sa scape de monopolul impus de ara#i in comertul cu mirodenii si au pus #a'ele comertului transatlantic cu (umea Houa. In urma comertului cu (umea Houa, cu Asia de sud%est si cu Africa, tarile aflate pe tarmurile Oceanului Atlantic au de!enit principalele puteri comerciale si maritime ale lumii. Ca urmare a descoperirii Americii, in America s%au introdus plante din Europa precum 8 &raul, secara, meiul, or'ul, !ita de !ie, maslinul, di!ersi pomi fructiferi , trestia de 'ahar, precum si unele animale, ca 8 #oul, #i!olul, calul, ma&arul, oaia, pasari de curte. Iar din America s%au introdus in Europa unele plante, ca 8 porum#ul, cartoful, ananasul, tutunul, iar dintre pasari , curcanul. Exploatarea puternica a #o&atiilor minerale din noile teritorii au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a a!ut puternice consecinte economice si sociale. Prin impulsul pe care l%au dat productiei mestesu&aresti si manufacturiere, comertului transoceanic, acti!itatii #ancare, expansiunii maritime si comerciale, marile descoperiri &eo&rafice au creat conditii fa!ora#ile de'!oltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana. In acelas timp marile descoperiri &eo&rafice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele Europei apusene, pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. (upta s%a intensificat in a doua 5umatate a secolului al XVI%lea, ducand la ra'#oiul

maritima hispano%en&le' , care a culminat cu infrin&erea de catre en&le'i a 6In!inci#ilei Armada", in anul 13?? si la ra'#oiul Olandei impotri!a /paniei si Portu&aliei, care a dus , in cursul primei 5umatati a secolului al XVII%lea, la ocuparea de catre olande'i a celei mai mari parti a imperiului colonial portu&he' din Asia de sud%est. Marile descoperiri &eo&rafice au a!ut in &eneral urmari ne&ati!e pentru popoarele din Africa, America si Asia cu care au !enit in contact statele europene . Marile descoperiri &eo&rafice au contri#uit considera#il la pro&resul cunostintelor omenesti. In aproximati! 5umatate de !eac , de la sfarsitul secolului al XV%lea la mi5locul secolului al XVI%lea, ori'ontul &eo&rafic al europeenilor s%a lar&it considera#il , de la cunosterea directa a Europei, Orientului Apropiat si a nordului Africii, la aceea a &lo#ului terestru in ansam#lul sau. Lotodata s%a reali'at, ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor, o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai !ariate domenii8 #otanica, 'oolo&ie, medicina, istorie, lin&!istica, reli&ie, o#iceiuri etc.

Economice

%Oceanul Atlantic de!ine centrul !ietii comerciale= % aclimati'area unor plante= % re!olutia preturilor= % coloniile de!in piete de desfacere pentru marfurile europene= % aducerea a noi plante, animale si pasari= % creste consumul de mirodenii, tesaturi de matase, pietre pretioase si podoa#e, care pro!eneau din India, China si Africa= %consolidarea monarhiei, e!olutia spre a#solutism= % nasterea imperiilor coloniale= % disparitia ci!ili'atiilor precolum#iene= % se demonstrea'a sfericitatea Pamantului=

Poli ice

S iin i#ice