Sunteți pe pagina 1din 5

Marile descoperiri geografice Inca din sec.

al XIII-lea viata economica din Europa Apuseana (mai ales inorasele din Italia si Tarile de Jos) cunoaste o deosebita inflorire. Comertul si camatariase dezvolta apar bancile si manufacturile.La inceputul sec. al XVI-lea se perfectioneaza uneltele de munca tehnica; crestecalificarea producatorilor de bunuri; apar noi mestesuguri iar mestesugarii sespecializeaza mereu; manufacturile se extind. In agriculturase maresc suprafetelecultivate cu cereale pomi fructiferi vita de vie se folosesc noi procedee de munca sedezvolta cresterea vitelor; toate acestea au dus la inmultirea produselor agricole si maiales a celor mestesugaresti la intensificarea schimbului de produse intre oras si stat acomertului interior si exterior.In sanul orinduirii feudale incep sa se formeze doua clase sociale noi:burghezia siproletariatul.In evul mediu locuitorii unui burg se numeau burghezi. Treptat acest termen a fostatribuit clasei exploatatoare din oranduirea care se forma oranduirea capitalista.Burghezia (propietarii de manufacturi bancherii mari negustori) stapanea ateliere uneltematerii prime sume mari de bani (capital) si exploata munca muncitorilor. Acestiaproveneau din elemente saracite-mesteri din breslele calfe tarani fara pamant saualungati de pe loturi-nevoiti sa munceasca in manufacturi. Muncitorii spre deosebire detarani serbi erau liberi insa nu aveau mijloace de trai (nu aveau ateliere si unelte propii).Pentru ca sa traiasca se angajau sa munceasca pentru burghezie in schimbul unor salariide mizerie care de cele mai multe ori nu ereau suficiente pentru intretinerea familiilorlor. Ca sa obtina castiguri cat mai mari burghezia marea si numarul orelor de munca.Astfel in sanul orinduiri feudale care se descompune lent apare si se dezvolta treptat onoua oranduire oranduirea capitalista. Cauzele marilor descoperiri geografice . In sec al XV-lea_XVI-lea orasele continua sase dezvolte; comertul intre tarile europene cat si cel cu tarile din afara Europei selargeste. Burghezia dornica de castiguri obtine materii prime ieftine metale pretioasemirodenii etc.Pentru aceasta trebuia explorate tinuturi necunoscute sau gasite drumuri maisigure si mai scurte spre locurile de unde se aduceau marfurile cautate de europeni.Multe din aceste marfuri provenite din India si China erau aduse in Europa decatre negustori bizantini si italieni care le cumparau de arabi. Drumul lung si nesigur casi numeroase vami faceau ca aceste marfuri sa fie rare si foarte scumpe. Pe de alta parteprimejdia turceasca ameninta existenta vechiului drum comercial dintre Europa si Orient. Incercarile de a gasi un nou drum pe mare spre India au contribuit la mariledescoperiri geografice.La succesul marilor descoperiri geografice si-au adus si alti factori. In domeniulnavigatiei se facusera mari progrese. In locul corabilor greoaie si manate cu ajutorulvaslelor s-au construit altele mai iuti si usoare-caravelle-care cu ajutorul panzelorfoloseau forta vantului. Pentru orientarea pa mare s-au perfectionat busola si alteinstrumente de navigatie.Cunostintele geografice se imbogatisera. Astfel un invatat italian Toscanelli aintocmit o harta in baza teoriei invatatului grec Ptolomeu care sustinea ca pamantul areforma sferica. Pe aceasta harta India se situa spre apus de Oceanul Atlantic. S-a infiripatin acest fel ideea ca se poate ajunge in India navigand pe oceanul Atlantic spre apus.Descoperirea noului drum spre India. Cei dintai calatori europeni in Asia au fost MarcoPolo si rusul Afanasie Nikitin. Ambii calatori au cules informatii pretioase pentrueuropeni.Primele tari care organizeaza explorari geografice sunt Portugalia si Spania care prinasezarea lor prielnica ofereau o baza de plecare in cautarea unui nou drum spre Orient.39174fyh24xfj6lPortughezii navigatori priceputi si indeasneti calatorind pe langa tarmurile Africiireusesc sa treaca Ecuatorul si sa atinga Capul Bunei Sperante. Portughezul Vasco daGama trece Capul Bunei Sperante in 1497 traverseaza Oceanul Indian si ajunge petarmurile Indiei. In acest fel s-a facut primul inconjur al Africii si a fost descoperitdrumul maritim spre India.

Descoperirea Americii (1492). Descoperirea Americii se leaga numele mareluinavigator Cristofor Columb. Originar din Genova Columb era fiul unui tesator sarac.Din tinerete s-a simtit atras de mare si s-a facut navigator. Dobandind o mare experientael a devenit un bun capitan iscusit carmaci si astronom.Columb era convins ca pamantul este rotund si socotea ca se poate ajunge in Orienttraversand Oceanul Atlantic. Ideea aceasta parea pentru multi de nerealizat. Dupa multegreutati si incercari reuseste sa obtina sprijinul monarhiei spaniole. In zorii zilei de 3august 1492 Columb a dat ordin sa se ridice panzele si a plecat cu 3 corabii din Spania(portul Palos). A navigat pe Oceanul Atlantic spre apus si dupa 70 de zile de calatorie aajuns pe o insula di arhipelagul Bahama pe care a numit-o San-Salvador; drumul spreAmerica peste Oceanul Atlantic era astfel descoperit. Apoi si-a continuat drumuldescoperind insulele Cuba si Haiti. Columb a fost convins ca a atins tarmurile Indiei siniciodata nu a banuit ca a descopeirt un nou continent. Din aceasta cauza locuitorii dinaceste tinuturi au fost numiti indieni iar insulele descoperite in America Centrala Indiileapusene.Cristofor Columb a facut patru calatorii el a fost primul care a traversat Oceanul Atlantica ajuns in insulele din Mediterana Americana si a inceput descoperirea continentului Americii. Cu toate acestea din cauza intrigilor de la curtea regala a fost adus in lanturi inSpania. Marele invingator a murit in 1506 sarac si uitat de conteporanii sai.Ceva mai tarziu un alt navigator Amerigo Vespucci a dovedit ca teritoriiledescoperite sunt tinuturi noi necunoscute carora li s-a dat numele de America dupanumele sau. Prima calatorie in jurul pamantului (1519-1522). Magelan . Amerigo Vespuccisustinea ca se poate ajunge in Asia ocolindu-se noul continent pe la sud. Acest plan afost indeplinit de catre navigatorul portughez Magellan aflat in slujba Spaniei. O flotacondusa de Magellan alcatuita din 5 corabii paraseste in 1519 Spania ocoleste Americade sud trecand spre Oceanul Pacific prin stramtoarea care ii poarta numele (Magelan).Strbatand oceanul caruia el i-a dat numele de <Pacific>a ajuns dupa o calatorie foartegrea in insulele Filipine. Aici Magellan si o parte din marinari au murit in lupta cubastinasii. Expeditia si-a continuat drumul sub conducerea unui ajutor de-al sau ajugandin Europa numai cu osingera corabie-<Victoria>si 18 oameni. Cea mai mare parte aechipajului pierise. Asa s-a terminat prima calatorie in jurul lumii care a dovedit capamantul este rotund. Dezvoltarea vietii economice in Europa apuseana . Ca urmare a abundentei de produsesi a afluxului de metale pretioase aduse din teritoriile nou descoperite in statele dinapusul Europei se petrec schimbari importante.In urma descoperirilor geografice drumurile si centrele comerciale aflate in bazinulMarii Mediterane si al Marii Baltice se muta in Oceanul Atlantic care devine puntea delegatura intre continente. De aceea orasele Venetia si Genova isi pierd treptat importantaeconomica comertul lor reducandu-se la cel cu Turcia. In locul acestor orase se ridicaporturile din Spania Portugalia Tarile de Jos Franta si Anglia asezate pe tarmurileOceanul Atlantic iar comertul european se intesifica. Centrul international al schiburilorcomerciale a fost Anvers din Tarile de Jos important oras bancar si comercial. Asadardeplasarea drumurilor comerciale in apus a fost insotita si de largirea activitatilorcomerciale limitata pana in sec. a XV-lea mai ales la relatiile cu Siria si Egipt.Din teritorile recent descoperite erau aduse in Europa mari cantitati de metale pretioaasesi marfuri coloniale care imbogatesc pe negustori si bancheri. Avand la dispozitie multibani (capital) burghezia construia noi ateliere manufacturiere ale caror produse eraufoarte cautate si deveneau din ce in ce mai scumpe. In acest timp insa situatia maselormuncitoare se inrautatea.Din America s-au introdus in Europa noi plante:porumbul cartoful si rosiile care aucapatat un rol important in alimentatie. Ca urmare a descoperirilor geografice s-aurealizat progrese insemnate in constructia vaselor maritime si s-au perfectionat artanavigatiei.

Primele domenii coloniale. Domeniul coloniial portughez . Dupa ce au descoperitdrumul spre India portughezii si-au continuat calatoriile spre rasarit. Alti navigatori dupa Vasco da Gama au reusit sa ajunga pana in China(1517). Dar portughezii erau putini lanumar si prea slabi ca sa poata cuceri aceste tari cu o populatie ce numara mai multemilioane de oameni. De aceea ei s-au stabilit doar pe tarmurile unde au intemeiat asezariintarite numite factorii. Aici pe langa comert cu bastinasii faceau si piraterie; vaseleportugheze organizau o adevarata vanatoare de vase indiene si arabe pe care le jefuiau siapoi le scufundau cu echipaje cu tot. Marfurile jefuite erau vandute apoi in Europa decateva ori mai scump. Cu timpul portughezii au fost ilaturati din Asia de catre olandezienglezi si francezi. Portughezii au mai ocupat teritorii si in America de Sud; le-aucolonizat punand bazele statului Brazilia pe care l-au stapanit multa vreme. Domeniul colonial spaniol . Foarte multi aventurieri nobili fara ocupatie si saracidornici de o imbogatire mai usoara se indreptau spre America ca spre un pamant <alfagaduintei>.In cautarea tarii Eldorado (tara aurului) acesti cuceritori (conquistadores) aupatruns in interiorul continentului american luand in stapanire teritorii intinse dinAmerica Centrala si America de Sud. Primele tari cucerite au fost Mexic si Peru.Mexicul se afla sub stapanire aztecilor popor razboinic ce subjugase celelaltetriburi bastinase iar Peru era locuit de incasi. Atat aztecii cat si incasii aveau o civilizatiestraveche. Erau organizati in triburi; clasa dominanta o forma aristocratia din randulcareia proveneau preotii si marii demnitari; marea masa a poporului o forma agricultoriimestesugarii si negustorii. Taranii practicau agricultura cu ajutorul irigatilor si ingrasaupamantul cu cenusa iar mestesugarii lucrau cu multa arta obiecte si podoabe din cupru siargint.Ambele orase aveau orase si cetati mari unde existau palate frumos impodobitestrazi pavate si canalizate. Aztecii si incasii traiau insa din expoatarea triburilorsubjugate transformate in sclavi sau obligati sa plateasca tribut.Un aventurier spaniol pe nume Hernando Cortez cu un detasament de 400 deoameni si cateva tunuri subjuga statul aztecilor (1519-1521). Victoria acestuia sedatoreste faptului ca aztecii nu cunosteau armele de foc armurile de fier si calul de cares-au speriat. Un alt aventurier Francisco Pizzaro cu un mic detasament reuseste sacucereasca Peru. Si acest stat a fost supus cu usurinta deoarece cuceritorii au fost maibine inarmati si au profitat de certurile interne dintre incasi.Cucerind cele doua state spaniolii au luat in stapanire cantitati mari de aur argintpamanturi si mine bogate. eI s-au purtat cu invinsii cu mare salbaticie. Au trecut laexterminare sistematica a indienilor pe care i-au pus la munci istovitoare in mine si peplantatiile de trestie-de-zahar. Indieni piereau cu miile. Cei ce se impotriveau erau ucisifara mila. Sub pretextul crestinarii indienilor biserica catolica a sprijinit faradelegilecotropitorilor spanioli. In decursul unui secol multi indieni disparusera din cauza munciiistovitoare a foametei si a bolilor aduse de cuceritori. Descoperirile geografice au dus deci si la inceputul colonialismului european prinformarea primelor domenii coloniale(cele portugheze in Asia si cele spaniole inAmerica). Spre deosebire de cel portughez domeniul colonial spaniol a durat mai multavreme pentru ca spaniolii au colonizat teritorii cucerite intemeind asezari noi.

Imperii coloniale Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul alXVI-lea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, alecaror multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific, au exercitat oinsemnata inraurire asupra dezvoltarii societatii . Explorarile spaniole. Descoperirea Americii Spaniolii si-au indreptat eforturile in directia vestica. Principalul initiator al proiectuluide a ajunge din Peninsula Iberica in Asia navigand prin Oceanul Atlantic spre vest a fostCristofor Columb (14511506). Dupa staruitoare interventii , proiectul sau a fost aprobat, in anul 1492, de regii Spaniei, Ferdinand de Aragon si Isabella de Castillia, deoarecereprezenta, pentru Spania, singura solutie de a descoperi calea maritima spre vest, catreAsia. Pleaca din Spania in august 1492 si a ajuns la 12 octombrie 1493 , intr-o insulanumita de bastinasi Guanahani, iar de spanioli San Salvador , probabil insula Watlingdin arhipelagul Bahamas. Ulterior, Columb a mai descoperit si alte insule cum ar fiCuba.Columb era convins ca a debarcat pe tarmurile rasaritene ale Asiei.Columb a mai efectuat alte trei calatorii 1493-1496, 14981500, 1502-1504, in cursulcarora a explorat arhipelagurile Antilelor Mari si Mici, insula Jamaica si tarmul estic alAmericii Centrale.Prima expeditie al lui Columb a dus la incordarea relatiilor dintre Spania si Portugalia .Dupa aprige dispute s-a incheiat tratatul de la Tordesillas (1494), prin care cele doua tariisi inparteau zonele de explorare geografica, dominatie maritima, comerciala sicoloniala. Zona portugheza si cea spaniola erau delimitate de o linie care trecea la 370de leghe (1 leghe = 5,556 km ,circa cca 2000 km) vest de Insulele Capului Verde , zonaportugheza fiind la est de aceasta linie , iar zona spaniola fiind la vest. Celelalte state dinEuropa nu au recunoscut aceasta impartire a lumii. Formarea imperiului colonial spaniol De la sfarsitul secolului al XV-lea inceputul secolului al XVI-lea , navigatorii spanioliau organizat expeditii de explorare ale Americii Centrale, ale Golfului Mexic si a tarmurilor nordice ale Americii de Sud.Spaniolii condusii de Hernan Cortez , in decurs de numai doi ani (1519-1521) au cuceritstatul Aztec si capitala acestuia, Tenochtitlan.De asemenea spanioli au luat in stapaniresi Peru in 1532-1533, condusi de Francesco Pizarro si Diego Almagro, ajutati si deluptele pentru putere intre fii Marelui Inca Huayna Capac, Huascar si Atahualpa.Indeceniile 4 si 5 ale secolului al XVI-lea , spaniolii si-au extins de asemenea stapanirea inChile si in Argentina.Pamanturile erau propietate a Coroanei fiind detinute de noii stapanitorii sub forma deconcesiune funciara.Organul central suprem era Consiliul Indiilor, creat in anul 1511 sireorganizat in 1524. Coloniile erau impartite in doua viceregate: unul cuprinzandposesiunile din Mexic si America Centrala; celalalt pe cele din America de Sud, condusede viceregi, numiti de suveran.Luptele si represiunile din epoca cucerii, inrobirea si munca fortata, mai ales in mine,abuzurile administratiei spaniole, destramarea violenta a structurilor sociale si a feluluide viata traditional, epidemiile provocate de bolile aduse din Europa, au provocat unpronuntat si rapid regres demografic in rindul triburilor amerindiene. Spania ,ingrjijoratade scaderea potentialului uman din coloniile spaniole a incercat sa ia unele masuri. Unrol important in lupta pentru conditi mai bune pentru amerindieni ,il are calugaruldominican Bartolomeu Las Casas, autorul lucrarii ?Brevissima relacion de la destruccionde las Indias? (1552) care a denuntat ororile comise de spanioli impotrivaamerindienilor.In urma acestor proteste ,Carol Quintul a emis ?Legi noi? in anul 1542 prin careinterzicea transformarea amerindienilor in scalvi. Efectul acestor legi a fost redus, iarinterzicerea sclavajului amerindian a dus la stimularea comertului cu scalvi din AfricA

Urmarile marilor descoperiri geografice Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor colonialeportughez, spaniol au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international,Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America.Europa a reusit sa scape de monopolul impus de arabi in comertul cu mirodenii si au pusbazele comertului transatlantic cu Lumea Noua.In urma comertului cu Lumea Noua, cu Asia de sud-est si cu Africa, tarile aflate petarmurile Oceanului Atlantic au devenit principalele puteri comerciale si maritime alelumii.Ca urmare a descoperirii Americii, in America s-au introdus plante din Europa precum :graul, secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul, diversi pomi fructiferi , trestia de zahar,precum si unele animale, ca : boul, bivolul, calul, magarul, oaia, pasari de curte. Iar dinAmerica sau introdus in Europa unele plante, ca : porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar dintre pasari , curcanul.Exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii au dus la un puternic afluxde metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale.Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere, comertuluitransoceanic, activitatii bancare, expansiunii maritime si comerciale, marile descoperirigeografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europaapuseana.In acelas timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intrestatele Europei apusene, pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii.Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, ducand la razboiulmaritima hispano-englez , care a culminat cu infringerea de catre englezi a ?InvincibileiArmada?, in anul 1588 si la razboiul Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei, care a dus, in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea, la ocuparea de catre olandezi a celeimai mari parti a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est.Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele dinAfrica, America si Asia cu care au venit in contact statele europene .Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostinteloromenesti. In aproximativ jumatate de veac , de la sfarsitul secolului al XV-lea lamijlocul secolului al XVI-lea, orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil ,de la cunosterea directa a Europei, Orientului Apropiat si a nordului Africii, la aceea aglobului terestru in ansamblul sau. Totodata s-a realizat, ca urmare a descoperirii decatre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor, o impresionantaacumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica, zoologie, medicina,istorie, lingvistica, religie, obiceiuri etc.