Sunteți pe pagina 1din 4

.

Revolufiafranceza a rasturnat monarhia absoluta, proclamiind "Libertate, Egalitate ~i Fraternitate" ~i a

reu~it sa respinga atacurile puterilor ostile din Europa. A reu~it sa deschida o era noua in istorie, chiar daca jertfa afost enorma.

An

1789 Franta era cea mai putemica tarn

I din Europa. Aceasta politie O ocupa deja de 150 de ani, datorita pamantului ei fertil,

numarului mare al populatiei ~i resurselor naturale bogate. Industria ~i comertul au cunoscut o cre~tere rapida in secolul al XVIIIlea. S-a format o burghelime putemica ~i au inflorit artele ~i ~tiintele. Dar delvoltarea ~i bunastarea francela avea la bala un fond nesigur. Societatea francela era din multe puncte de vedere feudala. Delvoltarea economica era incetinita de multitudinea obiceiurilor regionale, legi ~i restrictii. Privilegiile feudale ~i-au pus amprenta pe viata rurala. De exemplu, taranii erau obligati sa macine cereale in moara mo~ierului, bineinteles la pretul stabilit de acesta, sau erau obligati sa lucrele pe gratis la intretinerea drumurilor locale. Nobilimea se comporta ca o casta distincta ~i superioara -ea domina toate domeniile sociale ~i politice. Scutirea sa de impolite a intensificat .ura fata de ea, deoarece povara platilor apasa doar pe umerii burghelimii ~i a oamenilor de rand. Nu se putea a~tepta mult de la guvem sau de la sistemul legal, deoarece multe functii O Juramantul starii a treia in cladirea jocurilor cu mingea din 20 iunie 1789. Au jurat ca vor continua ~edin'ele pana cand noua constitu,ie va lua na~tere.

O Contele Mirabeau a fost un orator de seam3 al Adun3rii Generale a St3rilor. A sprijinit reformele moderate.

O Asediul Bastiliei din 14 iulie 1 789. Fortarea1a ~i penitenciarul simbolizau tirania regelui ~i a regimului vechi pentru popor.

erau cump~rate de cei cu bani ~i din acest moment postullor era o surs~ de venit sigur. Abuzurile functionarilor au devenit cunoscute publicului larg prin scrierile lui Voltaire ~i Diderot -scriitori din secolul al XVlII-lea, reprezentanti ai ilumini~tilor. Obiectivul principal al acestor autori era demascarea ~ acestor nedrept~ti sociale, operele lor 1 con~tientizand In multi oameni cu judeca~ : necesitatea unor schimb~ri. Falimentul statului Atmosfera a devenit exploziv~ mai ales In anii In care, datorit~ vremii nefavorabile sau a problemelor de valorificare, t~r~nimea ~i muncitorii ora~elor erau amenintati de foamete. Acest lucru s-a Intamplat ~i In anii 17881789, dar aceasta Inc~ nu era destul pentru izbucnirea revolutiei. Impulsul decisiv l-a dat falimentul statului. Cheltuielile cuqii, care era cea mai somptuoas~ din Europa, se ridicau la cifre astronomice. Pe lang~ aceasta, regii francezi tineau o armat~ uria~~, cu f1ot~ mare ~i purtau adesea r~zboaie de cucerire scumpe. Toate acestea au epuizat rezervele statului, mai ales fiindc~ : Impozlte.
, majoritatea , .. oamenilor bogati nu pl~teau

! i ~ 1 i

169

REVOLUTIA

FRANCEZA

Datoriile curtii s-au acumulat de-a lungul anilor ~i situatia a devenit critica sub domnia lui Ludovic al XVI-lea (1774-1793). O serie intreaga de mini~tri talentati au incercat sa faca reforma in sistemul monetar, dar nobilimea i-a impiedicat de fiecare dat:l. intrun razboi nou, Franta a ajutat coloni~tii americani impotriva Marii Britanii, victoria costand foarte mult coroana. Dupa ce ~edintelenobilimii au refuzat din nou reforma in sistemul fiscal, Ludovic al XVI-lea, intr-un mod total neobi~nuit, a convocat adunarea Starilor Generale. Starile Generale nu mai fusesera convocate din 1614. in Franta, aceasta era institutia guvernamentala cea mai apropiata de Parlament. Structura ei pe trei straturi indica clar originea ei din evul mediu. Primele doua clase sociale erau nobilimea ~i clerul, iar a treia includea atat comercianti ~i avocati precum ~i tarani, muncitori ~1saraci. Votul de la Versai"es Regele a deschis Adunarea Starilor Generale in data de 5 mai1789, in Palatul Prezidential din Versailles, la 12 mile de Paris. Ludovic putea spera ca votul St:lrilor Generale nu va produce schimbari radicale, deoarece raportul nobilimii ~i preotimii fata de cea de-a treia clasa era dedoila unu. Regele insa a uitat sa ia in calcul entuziasmul general fata de intrunire ~i de alegerile apropiate. Deputatii ale~i ai st:lrii a treia.. care erau aproape toti intelectuali din clasa de mijloc, au cerut ~edinta comuna ~i vot individual. C.lasa a treia a avut de doua orimai multi deputati decat ceilalti, iar nobilimea ~i-a dat seama ca prin vot individual.ei ar avea majoritatea absoluta ~i ar putea adopta schiJ:nbaricce nu ar fi pe placul regelui ~i a nobilimii. Dezbaterea asupra procedurilor de vot a pus la incercare de multe ori rabdarea starii a treia. Dupa ce ceO Atacul Garzii

O Caricatura despre incercarea de fuga a familiei regale. Dupa aceasta nimeni nu a mai avut incredere in loialitatea regelui fa~a de Fran~a noua.

O Ceta~enii revolu~iei. Grupul din stanga jura ca va alunga strainii din ~ara. In dreapta se canta Marseillaisa. Imnul na~ional francez s-a nascut in 1792, la inceputul razboiului.

~ ~ V'

rerile lor au fost refuzate, ei s-au retras lntr-o cladire din apropiere, destinata jocurilor cu mingea, ~i au Jurat ca nu vor pleca pana cand nu realizeaza o noua constitutie solida. Adunarea Starilor Generale s-a transformat 1n Adunarea Nationala Constituanta. Dupa saptamani tensionate regele a cerut celor doua stari superioare sa se alature lucrarilor

Na,ionale asupra Tuilleriilor in 10 august 1792. Gardienii elve'ieni ai lui Ludovic al XVI-Iea in uniforma ro~ie nu au deschis foculla ordinul regeIui ~i au pierit in Iupta.

O Executarea !ui Ludovic a! XV!-lea in 22 ianuarie 1793. Dupa demascarea coresponden1ei cu austriecii, Conven1ia Na1iona!a a dec!arat rege!e inamicul poporu!ui.

Adunarii Nationale Constituante. in acela~i timp a rech~mat patru regimente de la hotare pentru "apararea Parisului". La vestea demiterii unui ministru popular ~i de teama atacului armatei, parizienii au inceput sa se aprovizioneze cu armament. Au aflat ca in temuta Bastilie se Inmagazinas~ o cantitate mare de armament ~i munitie. Populatia ora~ului a luat cu asalt cladirea ~i printr-o lupta scurta dar sangeroasaa ocupat-o, macelarind aparatorii ei. De~i In penitenciar nu mai era nici un detinut, fortificatia a fost simbolul tiraniei rege~ti, astfel caderea Bastiliei din 14 iulie 1789 a devenit sarbatoareanationala a Frantei. Monarhie constitu,ionala Entuziasmul pentru dominatia majoritatii ~i schimbarile politice ajunsesera la apogeu. Regele Ludovic ~i-a dat seama ca nu poate conta pe loialitatea trupelor sale, astfel ca s-a prefacut ca accepta forma de guvernamant a monarhiei constitutionale ~i a fost nevoit sa colaboreze. in timp ce Adunarea Nationala .sa ocupat de realizarea noii oranduiri sociale, evenimentele de la tara au accelerat procesul de schimbare. Printre taranii francezi s-au vehiculat ve~ti Ingrozitoare. Datorita starii generale de panica ~i nesiguranta, a tulburarilor numeroase, aceastaperioada s-a numit "Marea Teama". Datorita ideilor maiestuoase, pe de o parte, ~i a starii de panica, pe de alta parte, In 4 august 1789, Adunarea Nationala Constituanta a abolit privilegiile feudalilor.

170

Maximilien A fast

Rabespierre, incaruptibilul.

liderul revalutiei franceze intre aprilie 1793 ~i iulie 1794.

teanul nu este numai un supus ascult~tor, ci are dreptul s~ participe activ la conducerea comunitar~. Revolutia ~i-a atins obiectivele principale pan~ in anul 1791, dar evenimentele cele mai ~ocante abia aveau s~ inceap~. Complotul imigran~ilor Dup~ c~derea Bastiliei, o parte din nobilimea ce se opunea noilor schimb~ri a imigrat ~i Influenta sa a intarit antipatia domnitorilor europeni fat~ de revolutie. Celelalte curti europene s-au temut c~ urmand exemplul francez, principiile revolutionare s-ar putea r~spandi ~i printre supu~ii lor. A.5adar, intr-un mod firesc, ei se gandeau cu compasiune la situatia lui Ludovic al XVI-lea. Sentimentele reale ale lui Ludovic fata: de revolutie s-au

Era prima dat:l in istorie c(l t(1ranii francezi erau liberi cu adev(lrat. In urm(ltorii doi ani s-au lichidat legile ~i regulile feudale teritoriale ~i statuI francez ~i-a c(lp(ltat forma modem(l. In ciuda m:lsurilor radicale luate, Adunarea Naponal(l, format:l in principal din burghezi ~i aristocrap, a adoptat un sistem politic in care numai persoanele inst:lrite aveau drept de vot. Totu~i, in declarapa Drepturilor Omului ~i Cet:ltene~ti, Adunarea National(l a formulat fundamentele principiale ale revolupei, dup(l care top cet:ltenii au anumite drepturi inalienabile (ce nu i se pot lua niciodat:l) ~i cet(l-

O ~tampila iacobina. Mi~carea iacobina a primit numele de la locul lor de intrunire, care era o manastire dominicana neutilizata.

" 0 ~ '5 u -5 J ~

~ :I: O jean-Paul Marat, medic ~i om de ~tiin,a inaintea revolu'iei, mai t3rziu lider jacobin. A atacat vehement conservatorii in Adunarea Na,ionala Constitutiva. A fost injunghiat de Charlotte Corday in baie.

demascat cand a incercat sa fuga in strairult.ate cu familia sa. Au fost prin~i la Varennes ~i escort.ati inapoi la Paris. Prin fapt.a sa a ingropat definitiv ~ansele unei monarhii constitutionale. Masacre ~i razboaie Din acest moment desfa~urarea evenimentelor s-a accelerat in aprilie 1792 a izbucnit razboiul cu Austria ~i Prusia. in august, masele pariziene au luat cu asalt pala1:Ulregal Tuileries ~i au intemnitat regele. La vestea victoriilor obtinute de inamici a izbucnit o panica imensa in Paris. in caut.area unor tradatori potentiali sau napustit asupra penitenciarelor ~i au executat multi prizonieri. Fanatismul ~i suspiciunea amplifica~ de amenintarea straina au creat o a1:mosfer:Itensiona~ in care oricand se putea scimi ura multimii impotriva "tradatorilor". Capetele au cazut pe rand sub noul instrument de executie, ghilotina. in batalia de la Valmy, francezii au reu~it sa invinga armat.a prusaca ~i s-a eliminat amenintarea invaziei. Victoria avea o semnificatie import.an~ -Franta a demonstrat ca este in continuare o forta milit.ar:I putemica. in ziua urmatoare, Adunarea Nationala realeasa ~i denumita Conventie Nationala, a proclamat
171

O Marseillaisa a fost compusa de un compozitor-muzician francez, Rouget de Lisle, care in acela~i timp a fost ~i ofi~er-inginer in armata franceza. Trupele venite din Marseilles au cantato cand au sosit in Paris -de aici provine ~i numele ei.

REVOLUTIA

FRANCEZA

Republica. Conventia Nationala, Incurajata de victoria obtinuta, s-a decis sa "exporte" revolutia, oferindu-~i ajutorul popoarelor care doreau sa rostoame dominatia opresorilor. pana In luna februarie a anului 1793, Franta a ajuns In stare de rozboi cu aproape toate puterile europene, inclusiv Marea Britanie. Conventia Nationala a ordonat executarea lui Ludovic al XVI-lea, faro sa tina cont de restrictiile intemationale. Revolta in Vest Cum revolutia a devenit din ce In ce mai extremista, ~i-a facut multi du~mani. in ora~ul Vendee, situat In vestul Frantei, a izbucnit o revolta pro-regala. Riva)itatea dintre cele doua grupari major~ ale Conventiei Nationale, girondinii ~i iacobinii, s-a sfar~it cu eliminarea

O Ceta~enj francezi in jurul statuij care simboljza in,elepcjunea, in sarbatoarea batranjlor. in,elepciunea a devenjt un object de cult ofjcjal in tjmpul revolu~jej.

O Napoleon ~i trupele lui au impra~tiat Camera Inferioara Legislativa, Consiliul celor 500. Cu aceasta s-a incheiat practic revolu1ia.

.. .c u =(

girondinilor din conducere, dar adeptii lor au organizat tulburari ~i revolte in provincie. In august 1793, regimentele franceze au fost nevoite sa se retraga pe toate fronturile. Britanicii au ocupat Toulonul, un port important, iar bancnota republicii, assignata, s-a devalorizat repede. In cea mai mare parte a tarii era razboicivil. Re.volutia a ajuns lntr-o stare critica. Revolutia condusii de iacobini a reactionat energic la provocari. Puterea s-a concentrat in mana a doua comitete, dintre care Comitetul Salvarii Publice condus de Danton ~i Robespierre a fost mai important. Au introdus serviciuI milltar obligatoriu, au recrutat regimente noi, au stabilizat economia ~i au trimis comisionari in provincie ca sa ca~tige lncrederea populatiei ~i pentru a Iichida rezistenta. Dominatia terorii Rezultatele au aparut';epede. pana la sfar~ituI anulul 1793 au alungat arrnatele straine din tara ~i majoritatea teritoriilor au intrat sub controlul republicii. Eforturile eroice s-au terminat de multe ori prin maceluri sangeroase, conduse de multe ori chiar de comisari. A crescut presiunea ~i in Paris, unde sute de oameni erau trimi~i la ghilotina pe baza unor acuzatii nelntemeiate.
172

Teroarea era amplificata ~i de luptele pentru putere In interiorul partidului iacobin, care au luat sfar~it odata cu executarea lui Danton ~i a adeptilor lui. Robespierre a preluat conducerea, dar teroarea a continuat ~i sub domnia lui, pana cand, In iulie 1794, el Insu~i a fost detronat ~i executat. Multi dintre cei care s-au aliat Impotriva lui Robespierre au acceptat ideea masacrelor ~i vroiau sa trimita ~i mai multe victime sub ghilotina. Conventia Nationala s-a saturat de varsare de sange ~i i-a pus capat, spre multumirea opiniei publice. Victorii europene Sub Directorat, care a luat locul Conventiei Nationale, Franta a avut o perioada de lini~te, caracterizata de o conduita de viata orientata spre placeri ~i viata mondena. in Europa Insa, au continuat luptele. Soldatii francezi au luptat In "Campia Gerrnana, Elvetia ~i Italia, instaurand republici pe teritoriile ocupate. Victoriile cele mai stralucitoare le-a obtinut tanarul general Napoleon Bonaparte In Italia. Victoriile militare au crescut mult influenta ~i prestigiul generalului. pan::I la urma, Napoleon a devenit primul consul al tarii printr-o lovitura de stat ~i a inaugurat o noua dictatura.