Sunteți pe pagina 1din 35

Prof.

Zidaru Ionuț Gabriel, Liceul Teologic ,,Elim”,


Clasa a-XI-a.
DICȚIONAR ISTORIC
 CONFLÍCT (‹ fr., lat. conflictus, „șoc, lovire”) s. n. 1.
Neînțelegere, ciocnire de interese, dezacord; antagonism, ceartă,
discuție (violentă).
 ◊ C. internațional = diferend între două sau mai multe state.
 ◊ C. de frontieră = ciocnire între unități militare însărcinate cu
paza frontierei între două state.
 ◊ C, armat = ciocnire între forțele armate ale unor state;
RĂZBOI.
 TIPURI DE CONFLICT:
 conflict al intereselor (în general materiale);
 conflict al identităţilor (de regulă, când apar entitati noi care-si
caută un loc in lume – fie ele partide, naţiuni sau uniuni …);
 conflict al ideologiilor (inclusiv cele religioase, extremismul,
războiul rece).
DICȚIONAR ISTORIC

 A COOPERÁ - A opera împreună; a participa la


elaborarea unei opere sau la realizarea unei acțiuni
comune; a colabora; a conlucra.
 cooperà v. a lucra împreună cu unul sau mai mulți
alții.
 COOPERÁ, cooperez, vb. I. Intranz. A lucra
împreună cu cineva, a colabora, a-și da concursul, a
conlucra.
INTRODUCERE
 SECOLUL XX CARACTERIZARE:
 - secolul celor două războaie mondiale.
 - alianțelor militare.
 - apariția statelor naționale.
 - sistemelor de securitate.
 - regimurilor totalitare.
CONFLICTE ÎN SEC. AL XX-LEA
 Def. RĂZBOI - războaie, s. n. Conflict armat (de durată)
între două sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state,
pentru realizarea unor interese economice și politice; răzbel.
 Războiul poate fi apreciat în baza următoarelor
 CRITERII:
 criterii moral-politice;
 cadrul în care are loc războiul;
 forţele şi mijloacele cu care se duce lupta armată;
 amploarea spaţială şi durata ;
 amploarea scopurilor urmărite;
 caracteristicile strategice ale operaţiilor militare;
 sistemul de alianţe;
 modul în care se desfăşoară acţiunile de luptă
CONFLICTE ÎN SEC. AL XX-LEA
 În război rolul principal îl joacă politica dusă de către
beligeranţi, din acest punct de vedere majoritatea
teoreticienilor definesc războiul ca fiind drept sau
nedrept:
 RĂZBOAIE DREPTE:
 -războiul de apărare al ţării;
 -războaiele de eliberare naţională;
 -războaiele civile.
 RĂZBOAIE NEDREPTE:
 -războaiele purtate împotriva maselor de civili;
 -războaiele pentru cucerirea de noi teritorii;
 -războaiele duse împotriva independenţe şi suveranităţii
naţionale a statului;
CONFLICTE ÎN SEC. AL XX-LEA
 Criteriu: Forţele şi mijloacele angajate în conflict
 Război nuclear.
 Război convenţional de tipul: Faptul împlinit;
Fulger; Prelungit şi Clasic; Contraguerilă.
 Criteriu: Amploarea spaţială şi durata :
 RĂZBOI MONDIAL - caracterizat prin
cuprinderea spaţial - geografică, participarea
statelor, mobilizarea potenţialelor, intensitatea
operaţiunilor.
 RĂZBOI LOCAL - caracterizat prin limitarea
teatrului de război, mijloacele folosite în luptă sunt
clasice.
CONFLICTE ÎN SEC. AL XX-LEA
 Criteriu - CADRUL ÎN CARE ARE LOC RĂZBOIUL:
 CADRUL INTERN Război civil = luptă armată între două
sau mai multe grupări politice de orientări diferite din
interiorul unui stat în vederea schimbării ordinii politice și
de stat sau pentru menținerea celei existente.
 Războiul popular= în inferioritate tehnologică şi constă în
mobilizarea totală a resurselor (demografice, morale,
materiale, culturale, teritoriale) pentru a face faţă unei
invazii.
 CADRUL EXTERN Războiul între state - produc
modificări ale graniţelor, lărgesc sau restrâng spaţiile
geografice în care trăiesc diferite populaţii, afectează în mod
direct sursele de existenţă şi condiţiile de viaţă ale acestora.
CONFLICTE ÎN SEC. AL XX-LEA
 PRIMUL RĂZBOI MONDIAL  AL DOILEA RĂZBOI
 În momentul în care a izbucnit MONDIAL
războiul, toate ţările au  A fost un conflict armat
considerat că acesta va fi scurt, generalizat între 1939-1945
însă a durat peste 4 ani (1914 – care a mistuit cea mai mare parte
1918). Dar ceea ce a făcut din a globului, fiind considerat cel
acest război un eveniment de mai mare și mai ucigător război
excepţie nu a fost atât de durata, neîntrerupt din istoria omenirii.
cât mai ales amploarea A fost prima oară când un număr
resurselor umane şi materiale de descoperiri tehnice noi,
angajate, fiind un război total. incluzând bomba atomică, au
O caracteristică a Primului fost folosite la scară largă
Război Mondial este folosirea împotriva militarilor și civililor,
strategică pe scară largă a deopotrivă. Al Doilea Război
tranșeelor ca linii de apărare pe Mondial a provocat moartea
Frontul de Vest, acestea directă sau indirectă a peste 70
întinzându-se de la Marea de milioane de oameni,
Nordului până la granița cu aproximativ 3% din populația
Elveția. mondială de la acea vreme.
,,Omenirea trebuie să pună capăt războiului, altfel războiul va
pune capăt omenirii.’’
John F. Kennedy
CONFLICTE ÎN SEC. AL XX-LEA
 Def. RĂZBOI RECE = stare de încordare, de tensiune în relațiile
internaționale, provocată de politica de ostilitate a unor state față de
altele, care nu ia totuși forma unui conflict armat.
 A fost o confruntare nonmilitară între 1947-1991 (care totuși a cauzat
cursa înarmării) limitată, care s-a dezvoltat după al Doilea Război
Mondial între două grupuri de state care aveau ideologii și sisteme
politice diametral opuse. Într-un grup se aflau URSS și aliații ei, cărora
li se mai spunea și „Blocul oriental sau răsăritean”. Celălalt grup
cuprindea SUA și aliații lor, numiți și „Blocul occidental sau apusean”.
 Înfruntarea dintre cele două blocuri a fost numită „Războiul Rece”,
deoarece nu s-a ajuns la confruntări directe militare dintre supraputeri
(care ar fi constituit un război „cald” sau și „fierbinte”). Expresia
,,război rece’’a fost consacrată de către scriitorul spaniol din
secolul al XIV-lea Don Juan Manuel.
CONFLICTE ÎN SEC. AL XX-LEA
 RĂZBOIUL RECE – FORME DE MANIFESTARE: LA NIVEL
MILITAR-POLITIC a fost o confruntare între (NATO, Organizația
Tratatului Atlanticului de Nord) și Pactul de la Varșovia.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este o alianță politico-
militară stabilită în 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat în
Washington la 4 aprilie 1949. Pactul de la Varșovia sau Tratatul de
la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și
asistență mutuală a fost o alianță militară a țărilor din Europa
Răsăriteană care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o
percepeau din partea alianței NATO. Inițiat de către Nikita Hrușciov în
1955 și a fost semnat la Varșovia pe 14 mai 1955. Pactul și-a încetat
existența pe 3 martie 1991 și a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea
de la Praga, pe 1 iulie 1991. LA NIVEL ECONOMIC a fost o
confruntare între capitalism și socialism, o economie de piaţă şi o
economie centralizată şi dirijistă, LA NIVEL IDEOLOGICO-
POLITIC, a fost o confruntare între democraţiile liberale occidentale
și regimurile comuniste totalitare.
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
 „O cortină de fier s-a lăsat asupra Europei ......În spatele acestei cortine au
rămas toate capitalele vechilor state din centrul şi estul Europei: Varşovia,
Berlin, Praga,Tirana, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia. Toate
aceste oraşe celebre precum şi populaţia lor se află în sfera de influenţă
sovietică ( ... ) Numai Atena îşi poate decide singură viitorul ( ... ) Deşi
separată de URSS, Yugoslavia îşi construieşte un viitor comunist..... Cu toate
acestea, în foarte multe alte ţări din lumea liberă ( ... ) coloana a cincea
comunistă îşi are reprezentanţi, care execută ordinele primite de la
Moscova...... Pe de altă parte, Europa fiind distrusă, refuz să cred că un alt
război este inevitabil.” (Discursul lui Winston Churchill de la Fulton, 5
martie 1946) Răspunde la intrebări:
 La ce se referă Churchill când foloseşte termenul de „cortină de fier” ?
 La ce se referă Churchill când spune că „numai Atena îşi poate decide
singură viitorul” ?
 Cine este „coloana a cincea” ?
 Identifică în text două informaţii aflate în relaţie cauză-efect
 Identifică din discursul lui Churchill un stat comunist neutru
 Notează cele 9 state ocupate de Armata Roşie. Notează capitala U.R.S.S.
POZIȚIA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOIUL RECE
 1956 - România si revoluţia anticomunistă din Ungaria
 României a avut o atitudinea de subordonare faţă de U.R.S.S. cu ocazia revoltei
anticomuniste condusă de Imre Nagyşi a sprijinit intervenţia militară sovietică.
 1959-1975- România și războiul din Vietnam
 La sfârșitul anilor ’60 ai secolului trecut, România, și-a îmbunătățit relațiile cu
Statele Unite. Relațiile bune avute atât cu China, cât și cu Statele Unite, au permits
României să îndeplinească un rol de canal de comunicare între cele două state.
 1967 - România și războiul de șase zile (5-10 iunie 1967).
 Conflictele din Orientul Mijlociu au reprezentat o componentă a războiului rece,
Uniunea Sovietică sprijinând statele arabe, iar Statele Unite, Israelul. România a fost
singurul stat comunist ce nu a rupt relațiile diplomatice cu Israelul, păstrând în
același timp relațiile bune cu lumea arabă.
 1968 – Mişcarea anticomunistă din Cehoslovacia
 Refuzul României de a se implica în „Primăvara de la Praga”. Această atitudine a
contribuit la creşterea popularităţii lui N. Ceauşescu şi la vizita unor lideri
occidentali în România: 1968 vizita preşedintelui francez Charles de Gaulle, 1969
vizita preşedintelui SUA Richard Nixon şi 1975 vizita preşedintelui SUA Gerald
Ford
CONFLICTE MILITARE DUPĂ 1990
 RĂZBOAIE INTERSTATALE:
 1948 - Războiul arabo-israelian numit de israelieni Războiul
de Independență. Războiul s-a încheiat cu un armistițiu semnat
în 1949 între Egipt, Iordania, Liban, Siria și Israel.
 5 - 10 iunie 1967 - Războiul de Șase- În urma victoriei militare
asupra coaliției arabe, Israelul a ocupat Fâșia Gaza, Peninsula
Sinai, Platoul Golan și Cisiordania.
 1956 - Criza Suezului, cunoscută sub numele de Războiul
Suezului sau, este un episod războinic din timpul perioadei
Războiului Rece, constând în atacarea Egiptului de către Franța și
Marea Britanie - pentru redobândirea controlului asupra
Canalului Suez - și Israel, care cerea încetarea atacurilor
unităților neregulate egiptene "fadaiun" contra coloniilor și
populației civile israeliene.
CONFLICTE MILITARE DUPĂ 1990
 RĂZBOAIE INTERSTATALE:
 1973 - Războiul de Ramadan, sau Războiul din octombrie -
Războiul a izbucnit de ziua de Iom Kipur (Ziua Ispășirii, cea mai
importantă zi de post evreiască), printr-un atac surpriză conjugat
egipteano-sirian, forțele atacatoare traversând liniile de încetare a
focului din Peninsula Sinai și respectiv, de pe platoul Golan,
teritorii cucerite de Israel în Războiul de Șase Zile (1967).
 RĂZBOAIE DE ELIBERARE:
 1954 - Frontul de Eliberare Națională a pornit Războiul Algerian
de Independență, un război de gherilă; după aproape un deceniu
de lupte urbane și rurale, au reușit să-i învingă pe francezi în
1962. Majoritatea din cei 1.025.000 de pieds-noirs, precum și
91.000 harkis (musulmani algerieni pro-Franța care serveau în
armata franceză), împreună formând aproape 10% din populație
în 1962, au părăsit Algeria pentru a se stabili în Franța.
CONFLICTE MILITARE DUPĂ 1990
 RĂZBOAIE DE ELIBERARE:
 1959 –1975 - Războiul din Vietnam - Războiul a fost purtat între
Republica Democrată Vietnam (Vietnamul de Nord), sprijinită de
China și Uniunea Sovietică, și Republica Vietnam (Vietnamul de Sud),
sprijinită de Statele Unite. Conflictul s-a încheiat cu înfrângerea
Vietnamului de Sud și unificarea țării sub conducere comunistă.
 RĂZBOAIE SECESIONISTE:
 1994 -1999 – în fosta Iugoslavie războaie pentru obţinerea autonomiei
în cadrul unor state constituite.
 Războaiele din perioada destrămării Republicii Socialiste
Federative Iugoslavia: 1991 - Războiul din Slovenia
 1991-1995 - Războiul Croat de Independență
 1992-1995 - Războiul Bosniac
 1995 - Bombardarea NATO în Bosnia și Herțegovina.
CONFLICTE MILITARE DUPĂ 1990
 RĂZBOAIE SECESIONISTE:
 1994-1995 – războaiele din regiuni aparţinând fostei
URSS.
 RĂZBOAIE CIVILE:
 27 decembrie 1979 – 15 februarie 1989 -Războiul
Afgano-Sovietic a durat nouă ani. A fost şi un război civil,
s-a urmărit schimbarea de regim politic. Forțele afgane
implicate au fost Partidul Popular Democrat din
Afghanistan, de orientare marxistă, susținut de către forțele
sovietice, care au luptat contra rebelilor islamiști
Mujahedini. Rebelii au fost susținuți de mai multe țări,
printre care și Statele Unite ale Americii, Arabia Saudită,
Pakistan și alte state musulmane, în contextul politic.
INSTITUȚII DE COOPERARE ÎN SEC. AL XX LEA
 LIGA NAȚIUNILOR: A fost o organizaţie internaţională
înfiinţată în iunie 1919 în urma Tratatului de la Versailles. În
perioada de maximă dezvoltare, între 28 septembrie 1934 şi 23
februarie 1935, a avut 58 membri.
 Scopurile Ligii erau dezarmarea, prevenirea războaielor prin
intermediul securităţii colective, rezolvarea disputelor inter-
naţiuni prin negociere, diplomaţie şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.
 Structura Ligii Natiunilor:
 Liga Natiunilor era formata din trei institutii principale:
 Secretariatul (constituit la Geneva si condus de Secretarul
General).
 Consiliul.
 Adunarea Generală.
ROMÂNIA ȘI LIGA NAȚIUNILOR
 Nicolae Titulescu (1882 - 1941) a fost un diplomat si om politic
român, începând din anul 1921 a funcţionat ca delegat permanent
al României la Liga Naţiunilor de la Geneva, fiind ales de doua
ori în 1930 si 1931, preşedinte al Adunării Generale.
INSTITUȚII DE COOPERARE ÎN SEC. AL XX
LEA
 ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE:
 Este cea mai importantă organizație internațională din lume.
Fondată în 1945, după al Doilea Război Mondial, are astăzi
193 de state membre. Întemeierea ei a constat din semnarea,
de către membrii ei fondatori, a Cartei Organizației
Națiunilor Unite. Potrivit acestui document, ONU are
misiunea de a asigura „pacea mondială”, „respectarea
drepturilor omului”, „cooperarea internațională” și
„respectarea dreptului internațional”. Sediul central al
organizației este la New York.
INSTITUȚII DE COOPERARE ÎN SEC. AL XX
LEA
 ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE. Structura: Organizația
Națiunilor Unite este compusă din cinci entități:
 Adunarea Generală a Națiunilor Unite,
 Secretariatul Națiunilor Unite,
 Curtea internațională de justiție,
 Consiliul de Securitate al ONU
 Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite
 Adunarea Generală a Națiunilor Unite:
 Este unica entitate în care toate statele au reprezentare egală. Puterilor
sale sunt de supraveghere a bugetul Organizației Națiunilor Unite,
numirea membrilor ne-permanenți ai Consiliului de Securitate,
primirea rapoartelor de la alte organe ale Națiunilor Unite și
formularea de recomandări sub formă de Rezoluții ale Adunării
Generale, care posedă un număr mare de organe subsidiare.
ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE (O.N.U.)
 Căştile Albastre,au fost înfiinţate ca o modalitate de
rezolvare a conflictelor dintre state. Trupele, aflate sub
mandat şi comanda ONU, erau neînarmate sau purtau doar
arme uşoare şi interveneau între două forţe armate, pentru
încetarea conflictului care ameninţa stabilitatea regională,
pacea şi securitatea internaţională Pe 29 mai 1948,
Consiliul de Securitate înfiinţa prima misiune ONU de
menţinere a păcii în Orientul Mijlociu, cu rolul de a
monitoriza Acordul de Armistiţiu dintre Israel şi vecinii săi
arabi.