UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

SIMION RETEGAN – RECONSTRUCTIA POLITICA A

TRANSILVANIEI IN ANII 1861-1863
Referat seminar – Prezentare carte

Student: Girigan Maria-Aurora

Grupa: Arhivistica, an II.

Cluj-Napoca
Decembrie 2019

1
Lucrarea istorica scrisa de Simion Retegan, intitulata ,, Reconstructia politica a
Transilvaniei in anii 1861 -1863’’, aparuta in anul 2004 la Cluj -Napoca. Aceasta ne prezinta
tot odata procesul de evolutie \transformare\tranzitie si modernizare a Transilvaniei, inca
de la Revolutia pasoptista (1848) si pana in anul 1863 Atat in domeniul cultural,
institutional pana la cel politic . Astfel, problema Transilvan iei este cunoscuta atat la
nivel national dar si in context international.

Lucrarea este impartita in capitole( ‚,Romanii din Transilvania in perioada absolutista’’ ;

,,Dezghetul politic in vara anului 1860’’ ; Impactul Diplomei liberale din octombrie 186 0’’
; ,, Prima delegatie nationala de la Viena din decembrie 1860’’ ; ,, Definirea programului.
Conferinta nationala de la Sibiu din 1/13 -4/16 ianuarie 1861’’ ; ,,Conferinta interetnica
de la Alba Iulia din 11-12 februarie 1861’’) si in subcapitole.

Introducere:

La fel ca in toamna anului 1848, conflictul dintre Austria si Ungaria, anunta ruptura din
anul 1861 a celor doua capitale Viena si Pesta, observandu -se schimbari si in Transilvania.
In 1861 ca si in 1848, se doreste inlocuirea regimului privilegiilor celo r trei natiuni
politice ,,istorice’’ cu o guvernare reprezentativa burgheza, fie ea si drastic limitata.

Astfel incat, daca in birourile Cancelariei aulice de la Viena si ale Guberniului din Cluj va
intra in anii 1861-1863 un numar mare de functionari ro mani, conducerea va fi
incredintata unui aristocrat maghiar si unui general austriac. La nivel administrativ sunt
pusi romani. Odata cu adoptarea legii electorale din 1863 , fiind calculata la Viena incat
nici una din natiuni sa nu aibe majoritatea absolu ta ci sa fie echilibrate in Dieta.

In primii ani ai liberalismului habsburgic, se remarca micii burghezi si intelectuali, mai

exact in primavara anului 1861, cand romanii sunt in competitie cu sasii si maghiarii
pentru puterea locala. Acestia trim it memorii si petitii la Cancelariei aulice si Guberniul
ui nemultumiriile lor. Doresc sa aibe reprezentati romani atat in scoli, biserici. Dorinta lor
cea mai mare este ca limba romana sa fie oficiala , purtand Gazeta din Brasov sau
Telegraful din Sibiu. Aduna bani prin donatii Astrei pentru delegatiile la Viena.

Consider ca odata cu dezghetul politic din anul 1860 si pana la mijlocul anului 1863 , cand
incepe pregatirea alegerilor pentru Dieta de la Sibiu. Transilvania va fi in plin proces de
transformare.

Romanii din Transilvania in perioada absolutista :

2
 Romanii asista la reinstaurarea starii de asediu, la introducerea unei administratii
militarizate, intesarea teritorului cu trupe , infiintarea politiei, g eneralizarea
exclusivitatii limbii germane, reintroducerea cenzurii, supravegherea , perchezitionarea
politieneasca si chiar arestarea unora dintre conducatorii lor. Acestea erau cu atat mai
ascutite cu cat politica oficiala , diferentiata fata de cele doua biserici romanesti, prin
infiintarea mitropoliei unite si refuzarea celei ortodoxe, cea mai dureroasa pentru
transilvaneni. Ea culmineaza cu pastorala de Pasti din 1855 a Blajului , prin care se
anunta mitropolia , ofensatoare pentru ortodoxi, si cu afurisenia aruncata in decembrie
1855 de la Sibiu asupra Gazetei si Calendarului lui Baritiu, ambele de orientare greco -
catolica .

Datorita patentelor din 1853 -1854 , se desfinteaza iobagia si se instituie o administratie

ordonata, prompta, impartiala;statornicia unei justitii eficiente, impulsona rea
invatamantului, introducerea cadastrului, infiintarea Camerei de Comert si Industrie,
organizarea jandarmeriei, modernizare infrastructura , serviciu postal si telegraf. In
privinta acestora ambele guverne vienez si cel de la Sibiu erau de acord.

De exemplu: in Transilvania au fost emancipati 175.543 iobagi -80% romani. Emanciparea

are efecte pozitive , mai ales in cresterea demografica.

Incepand cu anul 1850, se pune accent mare pe scolile de toate gradele , devenind
neincapatoare pentru tinerii care se inscriu. Cei mai multi erau copii de preoti, de
functionari , de nemesti satesti, de proprietari de pamant, arendasi - arata cataloagele
piaristilor din Cluj.

Intr-adevar, numarul scolilor elementare ortodoxe, intrate in mainile energice ale

episcopului Saguna , creste in Transilvania isorica , de la 282 in 1844 la 691 in 1858. In
1865, numarul scolilor greco -catolice ajunge la 767.

In domeniul religios , odata cu decretul imperial din 12 decembrie 1850 si bulla Ecclesiam
Cristi din noiembrie 1853 , se f ormeaza 2 noi episcopii greco catolice : Gherla si Lugoj- au
menirea de a prozelita si de a culege roadele frictiunilor religionare romano -sarbesti din
Banat.

Chiar si asa biserica ortodoxa transilvaneana intrunita in ajunul si la sfarsitul deceniului

absolutist (1850-1860), in doua importante sinoade , strabate sub stapanirea lui Saguna
o perioada de puternica consolidare interna . Ea se materializeaza , in o rganizarea
Institutului teologico-pedagogic din Sibiu, de 2 apoi de 3 ani , cu 4 profesori , in ridicarea
gradului de instructie , de moral itate, de disciplina a clerului.

Pe acest fundal incarcat raporturile dintre cei doi prelati romani transilvaneni, Sa guna si
Sulutiu, pe care in decembrie 1850 ii mai vedem inca la Viena facand cauz comuna cu
delegatia nationala in probleme scolare , semnand impreuna cu trimisii laici memoriul
pentru facultatea juridica, apoi pe cel de universitate, prezentandu -se laolalta la
ministrul cultelor si invatamantului, cunosc o deteriorare care creste an de an pentru a
atinge punctul culminant in 1855.

3
Primele provocari pornesc din partea Blajului, initiate la inceput de vechiul lui capitlu, cel
din timpul lui Lemeni, pentru a fi transminse apoi noului lui episcop , Alexandru Sterca
Sulutiu, sfintit in august 1851 . Saguna si Sulutiu dau publicitatii marea cuvantare rostita
la instalarea sa cu o puternica tenta prozilitara. Raspunsul Sibiului este circularul din 24
aprilie prin care episcopul Saguna interzice clerului sau orice colaborare cu uniti.

In august 1851, aparuse decretul imperial prin care se aproba ridicarea unei facultati
juridice sustinuta de stat la Cluj , de limba maghiara si a alteia la Sibiu cu predare in
limba germana. Sterca Suluțiu în primăvara anului 1856 la conferința de la Viena a
episcopilor catolici înaintează Concordatul(6 aprilie -17 iunie) în care se dorește revenirea
la vechile obiceiuri bisericești, precum și aprobarea sinodului provincial, a int roduceri
disciplinei bisericești latine, se cere instrucția școlară și dotarea materială a clerului,
înzestrarea economică a parohiilor și buna funcționare a școlilor.

Dezghetul politic din vara anului 1860 :

În dorința unei națiuni unite transilvăniene se va resimți o liberalizare a regimului prin

care se deschid noi opțiuni politice. Presa a avut un caracter mai revoluționar dând tonul
unor intelectuali politici în vederea unui liberalizării, începând cu anul 1859, odată cu
publicarea programului de guvernare a noului Cabinet, odată cu stabilirea rigorilor
cenzurii poliținești, cele trei ziare își fac cunoscute intențiile în frunte cu cunoscutul
publicist Barițiu. Așa cum se scria în Gazeta publicitatea românească e ca o plantă
sărmană ce viețuiește în loc umbros. Așadar în 1860 se va cere de la guvernatorul
Lichtenstein de câtre intelectuali transilvănieni aprobarea înfințării unei societăți
culturale numită Astra, aceasta va constitui modelul pentru societățile culturale
românești de la Arad, din Maram ureș, și din Bucovina.

Impactul Diplomei liberale din octombrie 1860:

Momentul în care se trece ușor și sigur de la absolutism la un regim costituțional liberal.

Diploma în sine pe care istoricul Josef Redlich o numește o lovitură de stat a aristocrației
împotriva birocrației. Diploma liberală presupunea pentru românii cons tituirea unei țării
proprii autonome prin unirea tuturor teritoriilor din Imperiu pe care le locuiau. Problema
limbii române, începe să fie un component esențial al mișcării politice, Barițiu este cel
care susține o integritate a limbii române în rândul na țiunii, prin urmare Barițiu exclamă
Cine nu-și știe apăra dreptul dat după lege, merită să fie urgisit de toată lumea.
Rescriptul imperial din 21 decembrie 1860, declară limba maghiară o limbă internă a
forurilor centrale și comitatense, deci instrumentul guvernării statului, acorda

4
comunităților dreptul de a-și adopta propria lor limbă oficială în funcție de populația lor.
Cu ocazia acestei moment, Ioan Pușcariu , activul pretor din părțile făgărășene, va
publica în 1860 la Sibiu un mic compendiu de gramat ică al limbii române însoțit de o
glosă a termenilor celor mai uzați în corespodențele oficiale. Prin urmare limba română
va rămâne în administrație, fie și la nivel sătesc.

Prima delegatie nationala de la Viena din decembrie 1860 :

Mișcarea națională se relevă direct prin corespondență, așadar se lărgesc căile de

comunicație cu Principatele Unite în care se încurajează inițiativa legăturilor la nivel
instituțional cu Principatele ceea ce rezultă o unire culturală și socială. Tot în 1860, în
aceste condiții se înaintează forul vienez spre care se îndreaptă toate privirile, o serie
întreagă de memorii politice, plănuite și realizate discret în cercuri restrânse care
alcătuiesc rețeaua unei mișcări petiționare care comunică de la o regiune la alta, de la o
provincie la alta, legând Transilvania, mereu dătătoare de ton, cu Banatul, cu Bihorul și
Maramureșul, cu Bucovina, dorința unirii a tuturor românilor din Imperiu într -o mare
provincie autonomă.

A deschis porțile spre o perspectivă nouă, cea a soluționări i cauzei naționale prin
impunerea unei delegații românești prin care se cere egalitate ei politică să fie
recunoscută prin lege, așadar elita politică românască se îndreaptă fără ezitări și fără
convulsii interne spre puterea de stat austriacă crezând în s prijinul Vienei, dar chiar și
așa conducătorii români erau conștienți de faptul că adevăratele speranțe se pot pune
doar în forțele națiunii proprii, precizând că celelalte puteri le vor acorda atribuți doar
pentru cât nici să nu trăiască, nici să moară. A ctivitatea delegaților au avut ca efect
respectarea dreptului natural al națiunii, depărtarea de politica maghiară și crearea a noi
instituții, aducerea în detrimentul teritoriului transilvănean noi prerogative din partea
Vienei pri care să îi mulțumescă. Delegația a avut scop și popularizarea cauzei românești
în presa occidentală, fiind discreditați și huluiți de câtre aceștia, românii vor conduce
spre liberalizarea și crearea unei idealuri hotărătoare în ceea ce privește liberul arbitru în
fața Europei, mai ales a Ungariei. Delegațiile din Banat și Bucovina au avut rol crearea
unei autonomi. Sub conducerea lui Alexandru Dobra, Iova Popovici șo Constantin Udrea
vor prezenta pe 18 decembrie ministrului -președinte Rechberg, sub forma unui nou
memoriu, hotărârile conferinței românești de la Timișoara prin care se cerea aprobarea
întrunirii unui congres național românesc, menținerea Banatului timișan și a Voivodinei
sârbești ca o țară autonomă a Imperiului, așa cum a fost creată în 184 9.

Conferința interetnică de la Alba-Iulia din 11-12 februarie 1861:

5
 A avut ca scop să deschidă intr -un spirit modern noua viață legislativă a statului.
Climatul politic general a dietei a preocupat intens elita politică românească încă de la
anunțarea sa. Prima întâlnire cu pol iticienii maghiari și sași, ocazie de a se cunoaște
dezideratele pentru stabilirea a unor reguli legate de convețiurea comună. Așadar se
încearcă o separare a acestor trei națiuni. Se vorbește despre principiul egalității între
națiuni. Cu această stare de spirit pornesc românii în aprilie 1861 la cucerirea
bastioanelor administrației publice, comitatele, scaunele, districtele, organele locale ale
puterii de stat.

Delegația națională românească de la Viena din octombrie -noiembrie 1861. Nobilimea

maghiară și cea săsesca preia controlul Transilvaniei ceea ce a dus la o resitență pașnică
și a apelului direct la sprijinul Vienei. Așadar se va ajunge la crearea unui cancelar aulic
român, Șuluțiu este purtătorul de cuvânt a românilor din Transilvania, acesta ce rând
reformarea Gubernicului.

Expectativa anului 1862, schimbarea conducerii Cancelariei și Gubernicului nu a marcat o

ruptură deschisă față de demarajul liberal din anul precedent, cum nu a adus nici
instaurarea unei administrații și justiții militarizat e, ceea ce a rezultat un regim mai
riguros instaurat în noiembrie 1861 caracteristicile unei guvernări autoritariste. Se
inscriu o serie de eforturi și mutații în organizarea administrativă și judecătorească ca și
în domeniul confesional și școlar, mutații care au pregătit terenul întrunirii în anul viitor
a dietei transilvănene.

Conferința națională de la Sibiu din aprilie 1863 a fost prologul întrunirii dietei
Transilvaniei care era singura provincie a Imperiului a cărei diete nu fusese întrunită,
provincia în care guvernul central putea conta pe sprijinul sașilor și al românilor
deschidea perspectiva unui noi diete prin care va fi reglementarea statutului politic al
națiunilor.

6
7
8
9