Analiza telegramei de la Helsinki

Această telegramă cu caracter secret conține răspunsul Ambasadei României de la Helsinki,

solicitat de Ministerul Afacerilor Externe a României, după ce acesta a solicitat mai multe
informații asupra M.A.E finlandez cu privire la organizarea Conferinței într-o altă țară față de
Finlanda. Răspunsul Ambasadei este trimis de către M.Bălănescu, iar telegrama de la
Ministerul Afacerilor Externe a fost trimisă de către prim-adjunctul Ministerului Afacerilor
Externe, George Macovescu.

Telegrama redactată de către Ministerul Afacerilor externe a fost trimisă în data de 3 martie
1972, iar răspunsul a fost primit patru zile mai târziu adică pe data de 7 martie 1972.
Telegrama este încadrată în gradul secret și răspunde celor trei solicitări ale lui George
Macovescu.

Prima solicitare a Ministerului Afacerilor Externe cuprinde următoarele cerințe: ce țări, la cel
nivel și în ce perioadă au purtat discuții cu M.A.E finlandez privind începerea reuniunilor
multilaterale și tematica lor.

M. Bălănescu amintește faptul că Ministerul Afacerilor Externe a fost informat cu privire la

identitatea celor care au purtat discuții oficiale, aceștia fiind ambasadorii Franței, Italiei și
Olandei, menționând în același timp că nu se verifică participarea ambasadorului Belgiei, fapt
ce rezultă din discuțiile purtate de Bălănescu cu R. Totterman, secretar general al M.A.E
finlandez. Totodată Bălănescu face mențiuni asupra participanților la schimburile bilaterale la
Helsinki de la începutul anului și până la acel moment participanții fiind:

- delegația M.A.E norvegiană la nivelul șefilor direcției politice;

- delegația M.A.E daneză la nivelul șefilor direcției politice;

- M.A.E elvețian la nivelul secretarului general;

- delegația M.A.E poloneză la nivelul șefilor direcției politice.

Ambasadorul a informat în telegrame anterioare despre tematica discuțiilor precum și despre

vizita președintelui Kekkonen la Moscova și face precizări asupra întâlnirilor viitoare dintre
M.A.E finlandez si M.A.E belgian și danez din lunile următoare.

A doua solicitare privește măsurile intreprinse sau în curs de adoptare a statelor interesate
pentru întărirea oficiilor lor de la Helsinki cu personal specializat. În această speță, Bălănescu
informează că Ambasada Bulgariei precum și reprezentanța comercială a R.D.G au primit
câte un colaborator. În aceiași cauză M.A.E polonez a informat M.A.E finlandez asupra
faptului că în luna martie sau aprilie ale aceluiași an, va sosi la Helsinki un consilier,
specializat în problema securității și a relațiilor Poloniei cu cele două state germane. Și
ambasadorul maghiar anunță sosirea a trei specialiști maghiari, alături de Ambasada
Cehoslovaciei care prevede de asemenea sosirea de personal nou.

Cea de-a treia solicitare invocă informații asupra părerilor exprimate în cadrul corpului
diplomatic cu privire la organizarea conferinței într-o altă țară exclusiv Finlanda. Bălănescu
meționează că toți cei implicați sunt de acord ca faza pregătitoare multilaterală să fie
organizată la nivel de șefi de misiune, fiecare însoțit de trei sau patrui experți și să se
organizeze la Helsinki în septembrie 1972, după ratificarea de către R.F.G a tratatelor
încheiate cu U.R.S.S și Polonia, precum și după intrarea în vigoare a acordurilor de la Berlin.

George Macovescu solicită aprecieri și eventuale propuneri ale ambasadei privind modul și
momentul în care ar trebui să acționeze partea română.

Bălănescu propune ca delegația română, în cadrul consultărilor anuale dintre cele două
ministere de externe, să vină în Finlanda în cursul lunii mai. Printre propuneri se regăsesc:
participarea țării la diverse reuniuni; organizarea la București a unui colocviu sau seminar pe
tema securității; pregătirea la București a grupului de experți formați din cel puțin patru
persoane precum și a materialelor aferente. Nu în ultimul rând propune trimiterea la Helsinki
a unui colaborator cu grad de consilier sau de prim secretar, specializat în problemele privind
securitatea europeană, care să cunoască obligatoriu cel puțin limba engleză pentru a avea
posibilitatea să urmărească la fața locului toate problemele legate de pregătirea conferinței.