Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

SISTEME DE PARTIDE POLITICE

LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL

(24 IUNIE 1927 IAȘI)

STUDENT:

MOCANU CLAUDIU GABRIEL

ANUL III, SPECIALIZARE ISTORIE

APRILIE 2023
La începutul anilor 1920 încep să apară în România mișcări de extremă dreaptă după modelul
fascist al lui Mussolini, atunci când A.C. Cuza și N.C. Paulescu încearcă să dea o formă
structurată antisemitismului din universități prin formarea Uniunii Național Creștine.

Ca urmare, în 1923 A.C. Cuza și Corneliu Zelea Codreanu înființează Liga Apărării Național
Creștine ce avea ca scop excluderea evreilor din toate domeniile culturale și economice precum
și educarea tinerilor în spirit creștin și naționalist. Apar însă neînțelegeri între cei doi lideri: A.C.
Cuza văzând Liga ca centru al unei largi mișcări naționale pe când Corneliu Zelea Codreanu
dorește ca Liga să acționeze ca un partid cu o campanie antisemită agresivă pentru atingerea
scopului propus conducând în cele din urmă la o ruptură.

În 1927 pe data de 24 iunie zi de mare sărbătoare creștină Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul,
Corneliu Zelea Codreanu și asociații săi Ion Moța, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneașă și Radu
Mironovici înființează „Legiunea Arhanghelului Mihail” denumită astfel după icoana
Sf.Arhanghel Mihail organizație paramilitară de orientare naționalist fascistă în concordanță cu
modelele organizațiilor naziste SA ( Sturmabteilung) și SS (Schutzstaffel) cu caracter antisemit,
antimasonic și anticomunist. Caracterul totalitar al Legiunii Arhanghelul Mihail rezultă din
atitudinea sa politică, ostilă democrației, partidelor politice, parlamentului, votului universal,
precum și din modul de organizare și conducere a acesteia.

Denumirea organizației venea de altfel de la icoana ușii din stânga a bisericii închisorii din
Văcărești care îl impresionase.

Crearea Legiunii Arhanghelului Mihail marchează un moment important pentru afirmarea


curentului de dreapta de factură totalitară după circa un deceniu de la înfăptuirea Marii Uniri din
1918, moment în care mare parte a opiniei publice formată preponderent din tineri consideră
necesară salvarea țării folosind alte mijloace.

Conform relatărilor lui Corneliu Zelea Codreanu :

[…] În faţa situaţiei de mai sus, m-am hotărât să nu merg nici cu o tabără, nici cu cealaltă. Nici
să mă resemnez, ci să încep organizarea tineretului pe răspunderea mea, după sufletul şi capul

meu şi să continui lupta, iar nu să capitulez. În mijlocul acestor frământări şi ceasuri de răscruce ne-
am adus aminte de icoana care ne-a ocrotit în închisoarea Văcăreşti. Ne-am hotărât să strângem
rândurile şi să continuăm lupta sub protecţia aceleiaţi Sfinte Icoane. În acest scop, ea a fost
adusă la căminul nostru din Iaşi, din altarul bisericii Sfântul Spiridon, unde o lăsasem cu trei ani
în urmă. La aceste gânduri, grupul „Văcăreşti“ s-a alăturat imediat. Peste câteva zile am
convocat la Iaşi pentru vineri 24 iunie 1927, ora zece seara, în camera mea din str. Florilor nr.
20, pe Văcăreşteni şi pe puţinii studenţi care mai rămăseseră legaţi de noi.Într-o condică, cu
câteva minute înainte, scrisesem următorul ordin de zi, numerotat cu nr. 1:«Astăzi, vineri 24
iunie 1927 (Sf. Ion Botezătorul), ora zece seara, se înfiinţează: LEGIUNEA ARHANGHELUL
MIHAIL, sub conducerea mea. Să vină în aceste rânduri cel ce crede nelimitat. Să rămână în
afară cel ce are îndoieli. Fixez ca şef al gărzii de la Icoană pe Radu Mironovici.”1

Membrii Legiunii își ziceau legionari, iar conducătorul lor - "născut, iar nu făcut” - era Corneliu
Zelea Codreanu, numit "Căpitan”. Aceștia se adunau într-o cameră la Căminul Studențesc Creștin
din Iași pe pereții căreia aveau lipite bucăți de hârtie cu diferite sloganuri: „Cel ce n-are sabie să-
și vândă haina și să-și cumpere”; "Feriți-vă de pofta cărnii, care omoară sufletul”; "Nu alunga
eroul din tine”; "Cine știe să moară nu va fi rob niciodată”; "Aștept învierea patriei mele și
nimicirea cetelor de vânzători”.

Încă din prima zi a înființării partidului se vor alătura membrii noi Hristache Solomon,
Al.Ventonic, Neculai Totu, Ioan Banea, ing. Gh.Clime, ing. Blănaru, Victor Silaghi.

“Crezurile Legiunii erau simple și clare: Credință în Dumnezeu. Încrederea în misiune. Dragoste
între legionari. Și-au creat și un imn Sculați români”2. Apare gazeta “Pământ strămoșesc”3 unde
părintele Ioan Moța edita și gazeta “Libertatea4”. În primul număr erau publicate versurile lui
George Coșbuc din poezia Decebal către popor: "Din Zei de-am fi coborâtori,/ C-o moarte tot
suntem datori,/ Dar nu-i tot una leu să mori/ Ori câine înlănțuit!/”. Gazeta a devenit un important
mijloc de propagandă legionară. În octombrie 1927, "Pământul strămoșesc” avea 2586 de
abonați, număr considerat de Codreanu ca un succes remarcabil.

Astfel, prima îndatorire a legionarilor a fost jurământul depus de fondatori și primii sosiți sub
noul steag în data de 8 noiembrie 1927 de ziua Sf. Mihail și Gavril. Toți au depus jurământul
înaintea lui C.Z.Codreanu, Ion Moța, luându-i jurământul celui ce devenenise din prima zi
1
Din luptele tineretului român 1919-1939 (culegere de texte), Ed.Fundației Buna Vestire 1993
2
Ornea Zigu,Anii treizeci. Extrema Dreaptă Românescă, Ed.Cartea Românescă, pp.289
3
Ibidem,pp.289
4
Ibidem,pp.289
Căpitan. Ritualul impunea ca, la jurământ, fiecare legionar să primească un simbolic săculeț cu
pământ.

După jurămintele depuse de către legionari, se organizau marșuri menite să emoționeze poporul,
se rosteau rugăciuni, toți participanții îngenunchind și jurând că se vor lupta pentru binele țării.

Principalul atac al Legiunii era îndreptat împotriva sistemului democratic reprezentat de partidele
politice, deoarece conform crezurilor lui Codreanu, politicienii ofereau programe atrăgătoare
pentru a înșela alegătorii; de fapt aceștia foloseau veniturile în scopuri personale, pentru obținerea
de voturi și cumpărarea de conștiințe, corupția întinzându-se ca o pecingine peste țară.

"O adevărată pletoră de oameni de afaceri se va întinde ca o pânză peste toată România, care nu
vor munci, care nu vor mai produce nimic, ci vor suge vlaga țării. Acesta este politicianismul.
Jos, se va întinde: mizeria, dezolarea și deznădejdea”.

O altă direcție de atac este îndreptată împotriva evreilor pe care Corneliu Zelea Codreanu îi
asimila cu comuniștii, considernd că au invadat țara profitând de spiritul tolerant al poporului
român, neproducând nimic, urmărind distrugerea acestei nații.

Ei erau acuzați că lovesc în fibra poporului român, mai ales a țăranului, prin cumpărarea
produselor agricole la prețuri de nimic și împânzirea satelor cu cârciumi, la care vând produse
alcoolice falsificate; ei ocupă slujbele cele mai bine plătite, înlăturând pe funcționarii români; ei
au ajuns să copleșească, prin numărul lor, orașele pentru a le deznaționaliza; ei au invadat
Universitățile, urmând să înlăture elita românească; ei sunt stăpânii presei din România; ei sunt
proprietarii întreprinderilor industriale și ai băncilor din țară; îi cumpără pe politicieni, care
adoptă legi și iau măsuri dirijați din umbră de evrei.

Legiunea a fost organizată pe patru secțiuni: de Tineret (Frățiile de Cruce); de Protecție; de


Ajutor a Femeilor Române; Internațională. Prima secție cuprindea tinerii "care se prind cu noi
frați ca să apere, să curețe și să dezrobească pământul nostru strămoșesc, crescând, muncind și
luptând în iubire de țară, după principiile Legiunii”. Cel înscris avea următoarele obligații: să facă
5 abonamente la revista "Pământul strămoșesc”, pe termen de cel puțin 5 luni; să lucreze un sfert
de oră pe zi pentru Legiune, sau să dea a 40-a parte din câștig; să boteze cinci copii în credința
Legiunii, în termen de 5 luni; să-și ajute frații din Legiune. Secția de Protecție era alcătuită din
oameni maturi, care doreau "să susțină, să încurajeze și să protejeze sforțările către o viață nouă,
creștină, românească și disciplinată, a tinerimii din Legiune”; membrii acestei secții trebuiau să
contribuie la ajutorul Legiunii (un sfert de oră pe zi sau a 40-a parte din câștig), să se ajute și să
se susțină reciproc "în toate întreprinderile și împrejurările”. Secția de Ajutor a Femeilor Române
viza "restabilirea morală a societății românești”; mamele trebuiau să-și crească copiii în credința
creștină, contra "frivolității, a dezgolirii trupului, care dezonorează, urâțește și dezgustă”, să
combată "dansurile nesănătoase și nemorale”, să lupte ca fetele de la țară să nu mai ajungă
servitoare la evrei. În Secția Internațională urmau să se grupeze toți românii aflați în afara
hotarelor țării; scopul ei era de a "propovădui” adevărul despre invazia pământului românesc de
către evrei, să adune calomniile debitate de evrei la adresa românilor, pentru a fi publicate și
cunoscute în țară; să țină legătura cu alte organizații similare din lume.
BIBLIOGRAFIE

1. Ornea Zigu, Anii treizeci. Extrema Dreaptă Românească, Ed. Cartea Românească.

2. http://ebooks.unibuc.ro/istorie/istorie1918-1940/7-2-1.htm accesat la data de 11.04.2023,


ora 13:43.

S-ar putea să vă placă și