Manole Ariana

Pătulea Ilinca
Clasa a XI-a F

Ateneul Român- fișă monument arhitectural

•Numele: Ateneul Român

•Așezarea în spațiu: România, București,
Sector 1, Str. Benjamin Franklin 1-3.
•Plasarea în timp: Clădirea a fost inaugurată
la 14 februarie 1888. Ateneul a fost consolidat,
restaurat și modernizat în perioada 1994-2004
de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și
Gabriela Mindu împreună cu inginerii Dragoș
Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis în
2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului
Internațional George Enescu.
•Autorul: În 1886 a început construcția, o parte din fonduri fiind adunate prin subscripție
publică, la îndemnul „Dați un leu pentru Ateneu”. La recomandarea arhitectului francez Charles
Garnier, autorul Opéra Garnier din Paris, planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez
Albert Galleron, în așa fel încât să se poată folosi fundația deja turnată a manejului început de
„Societatea Equestra Română”.
•Funcțiile edificiului: Sală de concerte; sediul Filarmonicii „George Enescu”.
•Stilul: neoclasic, dar se regăsesc elementele eclectismului și ale arhitecturii franceze de sec
XIX.
•Planul (dispunerea incaperilor)
•Elevația: parter și etaj
•Exteriorul: Faţada construcţiei este întoarsă spre apus şi conţine un peristil format din şase
coloane ionice, care dau clădirii aspectul unui templu grecesc antic. Coloanele susţin un fronton
triunghiular şi au la bază un peron format din 8 trepte. Zidul peristilului, aflat deasupra uşilor de
intrare în palat, prezintă 5 medalioane în mozaic, reprezentându-i pe Alexandru cel Bun, Neagoe
Basarab, Vasile Lupul, Matei Basarab şi regele Carol I.
•Interiorul: : În interiorul palatului existau săli de expoziţie, săli de proiecţie cinematografică, o
bibliotecă, un depozit cu cărţi, o sală mare de conferinţe sau concerte şi Pinacoteca Statului. La
parter construcţia prezintă un vestibul mare circular, dublat de un inel de 12 coloane cu o
tencuială ce imită marmura roz. Din vestibulul cunoscut sub numele de „Rotonda Ateneului”
pornesc patru scări şi scara de onoare, realizate din marmură roz de Carrara, construite fiecare în
jurul unui pilon de zidărie şi formează, la palier, balcoane către rotondă. Scările conduc către
marea sală de concerte. Sala de concerte conţinea un parter în care erau rânduite 600 de fotolii.
Manole Ariana
Pătulea Ilinca
Clasa a XI-a F

Sala prezenta şi 52 de loji, aşezate pe două rânduri. La cererea lui Alexandru Odobescu bolta
sălii a fost ornată cu elemente antropomorfe, având ca sursă de inspiraţie basmele populare
româneşti. Deasupra lojilor friza prezintă un decor format dintr-o frescă continuă, realizată în
tehnica „Al Fresco”, opera pictorului Costin Petrescu, între anii 1933 şi 1938.

•Decorațiile legate de arhitectură: Marea frescă a Ateneului, începută în 1933 și inaugurată în

seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de
jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de
scene reprezentative din istoria României: Împăratul Traian intră în Dacia; Legionarii romani
colonizează Dacia; Formarea poporului daco-roman; Straja romană; Invazia barbarilor;
Începuturile poporului român; Statornicirea; Descălecarea; Statul militar; Statul administrativ —
împărțirea dregătoriilor; Cruciada românească; Ștefan cel Mare; Epoca de pace și credință; Mihai
Viteazul; Începuturile culturii românești; Horia, Cloșca și Crișan; 1821 — Revolta lui Tudor
Vladimirescu; Anul 1848 în Transilvania; Anul 1848 în Principate; Al.I. Cuza; Anul 1859 —
Unirea Principatelor; Carol I — Războiul de Independență; Războiul întregirii naționale 1916-
1918; Ferdinand I Întregitorul; Epoca de consolidare.
•Concluzia: Ateneul Român reprezintă o capodoperă arhitecturală, lăsată moștenire de
predeccesorii noștrii, care reprezintă unitatea și evoluția poporului român.