Ateneul Român

Descrierea Ateneului Român

• Circular, dominat de o mare cupolă, cu fațada
principală în stil neoclasic, Ateneul are aspectul
unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două
laterale. La intrarea principală, cele opt coloane
ionice au proporții similare coloanelor
templului Erechteion de pe Acropole. Împrejurul
marii cupole a edificiului se pot vedea, săpate în
zid, numele unor învățați cunoscuți. Printre ele, cel
al lui Miron Costin, Gheorghe Șincai, Dimitrie
Cantemir, Ion Heliade Rădulescu, Timotei Cipariu.
 Descriere și detalii
• Fațada este un peristil cu lățimea de 48 m. Sub peristil se află cinci
medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai
țării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al
României, Vasile Lupu și Matei Basarab. Înălțimea totală a clădirii până în
vârful cupolei este de 41 m.
• În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălțime de
16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji .
 Istorie
• Ateneul Român a fost ridicat în Grădina Episcopiei, teren ce aparținea 
familiei Văcăreștilor. Mulți contemporani au criticat amplasamentul ... căci locul ales
era socotit ca fiind prea departe de centrul orașului și foarte greu de ajuns, mai cu
seamă iarna. Nu avea statul destule terenuri centrale, trebuia oare neapărat ales acest
loc "la marginea orașului"? În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din
fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu.
• La recomandarea arhitectului francez Charles Garnier, autorul Opéra Garnier din Paris,
planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, în așa fel încât
să se poată folosi fundația deja turnată a manejului început de „Societatea Equestra
Română”. Clădirea a fost inaugurată la 14 februarie 1888.
• În 1935, la inițiativa lui George Enescu, au fost strânse
fonduri pentru construcția orgii de concert, amplasată în
fundalul scenei. Orga a fost construită de firma E.F.
Walcker & Co. Ludwigsburg Württemberg și a fost
inaugurată la 22 aprilie 1939 printr-un concert susținut
de Franz Schütz, director al Hochschule für Musik din 
Viena. (Aceeași firmă construise în 1910-1912 orga care
este instalată în Biserica Evanghelică C.A. București care
se află în apropiere de Ateneu).
• Ateneul a fost consolidat, restaurat și modernizat în
perioada 1994-2004 de arhitectele Ana Braniște, Raluca
Nicoară și Gabriela Mindu împreună cu inginerii Dragoș
Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis în 2005, cu
ocazia ediției a XVII-a a 
Festivalului Internațional George Enescu.
 Înscrierea pe lista Patrimoniului
European
• Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004,
sub cod LMI B-II-m-A-18789, monument de arhitectură de grupă valorică
A, de valoare națională și universală.
• Monumentul este protejat și prin Legea nr.5/2000, Lege privind aprobarea
Planului de Amenajare a Teritoriului Național-PATN, Secțiunea III, Zone
protejate, Valori de patrimoniul cultural de interes național, (monumente
istorice de valoare națională, excepțională).
 Înscrierea pe lista Patrimoniului European
• În ziua de 21 martie 2007, cu prilejul marcării, în România, a aniversării a
50 de ani de la semnarea, la la 25 martie 1957, a Tratatului de la Roma,
care a instituit Comunitatea Economică Europeană, pe zidul Ateneului
Român a fost așezată o placă spre a marca includerea acestui monument
pe lista Patrimoniului European, aprobată cu ocazia Consiliului informal
al miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, care a avut loc la Berlin, la
13 februarie 2007.
 Fresca
• Initial pentru pictarea
frescai a fost ales Stefan
Popescu in 1901 dar
datorita numarului mic de
bani nimic nu s a realizat
pentru 32 de ani, sala
ramanand goala si numita
„Loc rezervat pentru marea
frescă ce va reprezenta
fazele principale ale istoriei
românilor”.
 Fresca
• In cele din urma fresca a fost pictata in 1933 de
Costin Petrescu incepand pe 11 septembrie 1933,
la aproape 50 de ani de la inaugurarea Sălii Mari a
Ateneului, încep lucrările de realizare a Frescei
care „reprezenta fazele principale ale istoriei
românilor”. Acesta este un specialist in fresti,
provenind dintr-o familie de pictori bisericesti.
Acesta pe spatiul de 75 de metrii latime si 3 metri
lungime a reusit sa simbolizeze, in imagini si
culoare istoria zbuciumata a romaniei de pama
atunci in  25 de scene reprezentative, fresca
ateneului fiind cea mai mare fresca din romania cu
tematica istorica. Aceasta a fost finalizata dupa 4
ani pe 22 aprilie 1937.
 Aleea cu sculpturi

În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau

împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni
politici, de cultură sau artiști români. Din păcate,
acestea nu s-au păstrat, pentru că au fost distruse în anii
regimului comunist.
În prezent, în locul acesteia, în Grădina Ateneului este
amplasată statuia lui Mihai Eminescu, executată în Statuia lui Mihai Eminescu,
bronz, în 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel. bronz, 1963, sculptor Gheorghe
D. Anghel, în fața Ateneului
Român
 Aleea cu sculpturi
După îndepărtarea acestora, în
fața Ateneului a fost instalată o
singură
statuie: „Alergătorii” realizată în
1913 de sculptorul Alfred
Boucher (1850-1934).
Actualmente statuia
„Alergătorii” este declarată
monument istoric.