Cladiri

1 Palatul Parlamentului :
Palatul Parlamentului din București, cunoscut înainte de revoluția
din 1989 sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului, măsoară
270 m pe 240 m, 84 m înălțime, și 92 m sub pământ realizat în spiritul
arhitecturii realist socialiste. Are 9 niveluri la suprafață și alte 9
subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este
a treia cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață
din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai
grea clădire din lume. Se află pe locul 2 în lume la capitolul „cele mai
costisitoare, lipsite de succes și rușinoase proiecte de arhictectură
făcute vreodată". Clădirea are aproximativ 1000 încăperi, dintre care
440 birouri, peste 30 săli și saloane, patru restaurante, trei biblioteci,
două parcări subterane, o sală de concerte.

În perioada 2003-2004 a fost

construită o anexă din sticlă de-a lungul ascensoarelor exterioare.
Această construcție are ca scop facilitarea accesului la Muzeul Național
de Artă Contemporană, deschis în 2004, după o reamenajare în aripa
vestică a palatului.

2 Ateneul Român :
Ateneul Român este o sală de concerte din București, situată pe
Calea Victoriei, în Piața George Enescu. Ateneul Român a fost ridicat în
Grădina Episcopiei, teren ce aparținea familiei Văcăreștilor. În 1886 a
început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost
adunate prin subscripție publică, la îndemnul "Dați un leu pentru
Ateneu". În 1935, la inițiativa lui George Enescu, au fost strânse fonduri
pentru construcția orgii de concert, amplasată în fundalul scenei. Orga a
fost construită de firma E.F. Walcker & Co. Ludwigsburg Württemberg și
a fost inaugurată la 22 aprilie 1939 printr-un concert susținut de Franz
Schütz, director al Hochschule für Musik din Viena.

În anul 1901, pictorul Ștefan Popescu a

prezentat prima ofertă pentru înfăptuirea acestei opere de artă. Oferta
i-a fost refuzată deoarece suma necesară, cel puțin 80.000 de lei a părut
enormă. În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei,
acceptându-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu din Pitești.
Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată
de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur
împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena.
3 Mănăstirea voroneț :
Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este
un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, astăzi
localitate componentă a orașului Gura Humorului. Mănăstirea se află la
36 km de municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura
Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui
Ștefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3
săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme. De mici
proporții, cu plan trilobat, având turla cu boltă moldovenească pe naos,
biserica face parte dintre puținele monumente de arhitectură religioasă
din nordul Moldovei care-și păstrează în mare măsură forma inițială. În
anul 1547 mitropolitul Grigore Roșca, văr al lui Petru Rareș a inițiat
adăugarea unui pridvor închis, pentru care adoptă o soluție unică, în
cadrul căreia arhitectura este vizibil subordonată decorului pictat:
peretele de vest al pridvorului este un perete plin fără nici o deschidere,
precum și pictarea zidurilor exterioare, din temelie până în streașină,
lucrări ce au dat construcției o mare strălucire.

Mănăstirea Voroneț a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din

județul Suceava din anul 2015, fiind formată din 4 obiective:

-Biserica „Sf. Gheorghe” - datând din 1488, cu pridvor din 1547;

-Ruine chilii - datând din secolele XV-XVIII;

-Clopotniță - datând din 1488;

-Zid de incintă - datând din secolele XV-XVIII.