1.

Palatul Parlamentului :

Palatul Parla-
mentului din Bu-
curești, cunoscut
înainte de revoluția
din 1989 sub nu-
mele de Casa Re-
publicii sau Casa
Poporului, măsoară
270 m pe 240 m, 84
m înălțime, și 92 m
sub pământ realizat în spiritul arhitecturii realist socialiste. Are 9
niveluri la suprafață și alte 9 subterane. Conform World Records
Academy, Palatul Parlamentului este a treia cea mai mare clădire
administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai
scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire
din lume. Se află pe locul 2 în lume la capitolul „cele mai costisi-
toare, lipsite de succes și rușinoase proiecte de arhictectură fă-
cute vreodată". Clădirea are aproximativ 1000 încăperi, dintre
care 440 birouri, peste 30 săli și saloane, patru restaurante, trei
biblioteci, două parcări subterane, o sală de concerte.
În perioada 2003-2004 a fost construită o anexă din sticlă de-a
lungul ascensoarelor exterioare. Această construcție are ca scop
facilitarea accesului la Muzeul Național de Artă Contemporană,
deschis în 2004, după o reamenajare în aripa vestică a palatului.
2. Ateneul Român :
Ateneul Român este o sală de concerte din București,
situată pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu. Ateneul
Român a fost ridicat în Grădina Episcopiei, teren ce aparținea
familiei Văcăreștilor. În 1886 a început construcția actualului edifi-
ciu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la
îndemnul "Dați un leu pentru Ateneu". În 1935, la inițiativa lui
George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de
concert, amplasată în fundalul scenei. Orga a fost construită de
firma E.F. Walcker & Co. Ludwigsburg Württemberg și a fost inau-
gurată la 22 aprilie 1939 printr-un concert susținut de Franz
Schütz, director al Hochschule für Musik din Viena.
În anul 1901, pictorul Ștefan Popescu a prezentat prima ofertă
pentru înfăptuirea acestei opere de artă. Oferta i-a fost refuzată
deoarece suma necesară, cel puțin 80.000 de lei a părut enormă.
În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, accep-
tându-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu din Pitești.
Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai
1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra
lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului
unde se află scena.
3. Mănăstirea Voroneț :

Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”,

este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț,
astăzi localitate componentă a orașului Gura Humorului. Mănă-
stirea se află la 36 km de municipiul Suceava și la numai 4 km de
centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai
valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în
anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce constituie un
record pentru acea vreme. De mici proporții, cu plan trilobat,
având turla cu boltă moldovenească pe naos, biserica face parte
dintre puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul
Moldovei care-și păstrează în mare măsură forma inițială. În anul
1547 mitropolitul Grigore Roșca, văr al lui Petru Rareș a inițiat
adăugarea unui pridvor închis, pentru care adoptă o soluție unică,
în cadrul căreia arhitectura este vizibil subordonată decorului pic-
tat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fără nici o
deschidere, precum și pictarea zidurilor exterioare, din temelie
până în streașină, lucrări ce au dat construcției o mare strălucire.

Mănăstirea Voroneț a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice

din județul Suceava din anul 2015, fiind formată din 4 obiective:
-Biserica „Sf. Gheorghe” - datând din 1488, cu pridvor din
1547;
-Ruine chilii - datând din secolele XV-XVIII;
-Clopotniță - datând din 1488;
-Zid de incintă - datând din secolele XV-XVIII.