Hagia Sofia.

Hagia Sofia a fost initial o biserica crestin ortodoxa fiind transformata intro moschee in anul 1453 de turci si apoi intr-un muzeu in anul 1935. Este
considerata una din cele mai grandioase cladiri din istorie. Cucerirea ei de
otomani la caderea Constantinopolului este considerata una din cele mai
mari tragedii ale crestinitatii de credinta ortodoxa greaca.
Numele ei provine din greaca si inseamna Biserica intelepciunii sfinte a
lui Dumnezeu.
De asemenea este cunoscuta si ca Sancta Sofia in latina sau Ayasofya
in turca.
Sofia nu este un nume de sfant ci in greaca inseamna intelepciune.
Hagia Sofia este acoperita de un dom cu diametrul de 31 de metri avand
o inaltime de 56 de metri (un pic mai mic ca Panteonul). Domul este
sprijinit pe pandantive (4 sectiuni triunghiulare concave) care rezolva
problema sprijinirii bazei circulare a domului pe o baza rectangulara. La
Hagia Sofia greutatea domului este mentinuta si de patru piloni masivi
situati in colturi.
La capatul de vest (intrarea) si de est, deschiderile arcelor se continua cu
jumatati de domuri sustinute in pendentive mai mici. Desi ierarhia
domurilor a fost construita pentru a crea un spatiu mai mare in interior,
aceasta arhitectura este de neexplicat in antichitate.
Toate suprafetele din interior sunt placate cu marmura policroma, verde si
alba cu porfir mov si mozaicuri aurii. La exterior, peretii simpli din ghips
dezvaluie claritatea boltei si a domului.
Nu a ramas nimic din biserica construita initial pe acelasi loc in sec IV.
Dupa demolarea primei biserici, a fost ridicata cea de-a doua biserica de
catre Constantin al II-lea, fiul lui Constantin cel Mare care a ars in timpul
rascoalei din anul 532.
Cladirea a fost reconstruita sub supravegherea personala a Imparatuui
Iustinian I dar in timpul cutremurului din anul 989 s-a daramat. Dupa
cutremur, guvernul bizantin a ales ca arhitect pentru noua biserica pe
Tirdat, creatorul maretelor biserici Ani si Agine.
Hagia Sofia este unul din cele mai importante exemple de arhitectura
bizantina care a supravietuit. Templul, in sine, era asa bogat si atat de
decorat artistic inca Iustinian a spus Solomon, mi-ai depasit orice
inchipuire aici. Iustinian a verificat ca era cea mai mare catedrala
construita vreodata in acele vremuri, ea ramanand cea mai mare
catedrala timp de 1.000 de ani pana la terminarea catedralei din Sevilia.
Hagia Sofia este deschisa de marti pana duminica intre orele 9:30 si
16:30
Taxa de intrare la Hagia Sofia este de 20 YTL aproximativ 10
Adresa: piata Sultanahmet (langa Hipodrom, Moscheea Albastra si langa
Palatul Topkapi)
Tramvai (statia Sultanahmet); Autobuz T4 (statia Sultanahmet)

Moscheea Albastra
Dorind o moschee care sa rivalizeze cu Ayasofya, sultanul Ahmet I a
construit Moscheea Albastra intre anii 1609 si 1616, devenind cea mai
mare moschee din Istanbul.
Moscheea Albastra este una din cele mai faimoase atractii ale Istanbul,
fiind singura moschee din Turcia cu sase minarete (turnulete), cele mai
multe moschei avand doar cate patru, doua sau chiar un minaret. S-a dus
vestea ca sultanul i-a comandat arhitectului sau, Mehmet Aga, sa faca o
moschee cu minarete din aur (altin) dar arhitectul a inteles ca trebuie sa
faca sase (alti) minarete. Oricare ar fi fost adevaratul motiv al construirii
celor sase minarete, Moscheea Albastra a determinat un scandal imens
deoarece Moscheea Haram din Mecca (cea mai sfanta din lume) avea tot
sase minarete.In timp, scandalul s-a rezolvat adaugand inca un minaret
moscheei din Mecca.
Moscheea Albastra este construita in stilul otoman clasic dimensiunile
moscheei fiind de 64 x 72 metri, fiind cel mai bine apreciata de la
distanta.
Langa moschee se mai afla cateva cladiri ce reprezinta o scoala teologica,
o baie turceasca, o bucatarie unde se obisnuia sa se serveasca supa
saracilor si cateva magazine, venitul moscheei venind din vanzarea
produselor din aceste magazine.
Interiorul consta in spatiu liber si coloane foarte impresionante, tavanul
domului fiind pictat cu motive arabesti. In interior nu se afla nici un fel de
statuie sau picturi, religia islamica interzicand inchinarea la imagini de
orice fel.
Se numeste Moscheea Albastra datorita celor 20.000 placi de faianta
albastra de Iznik din interior care au fost folosite la construirea sa, la
exterior nefiind nimic albastru.
Placile de faianta de Iznik din sec al XVI-lea au motive florale, arbori si
motive abstracte.
Exteriorul cuprinde 260 de vitralii si o cascada de domuri foarte inalte
(cel mai inalt avand 43 de metri inaltime si 33.4 metri ca diametru) ,
sustinute pe patru stalpi circulari enormi. Arcadele fiecarui dom par ca
sustin si ele acelasi ritm vizual.
Principala intrare din partea de vest este foarte frumos decorata dar,
deoarece se vrea sa se pastreze spiritul sau sacru, vizitatorii sunt rugati
sa foloseasca intrarea din nord, dinspre Hipodrom.
In timpul verii, in fiecare seara de la orele 21:00 se organizeaza
spectacole de lumini superbe.
Reguli de vizitare: intrarea vizitatorilor se face pe poarta de nord, pentru
a intra in interior trebuie sa va descaltati (sunt distribuite pungi de plastic
pentru incaltaminte), femeile trebuie sa poarte rochii decente si de

asemenea trebuie sa isi acopere capul (sunt distribuite voaluri atunci cand
oficialii moscheei considera ca este necesar).
Moscheea Albastra este deschisa intre ora 9:00 si ora 16:00
(exceptand momentele cand sunt rugaciunile: cate jumatate de ora de
cinci ori pe zi, in fiecare zi si in dupa-amiaza zilelor de vineri).
Intrarea in Moscheea Albastra este gratuita.
Adresa: Sultanahmet, Istanbul, Turcia
Este situata langa Ayasofya
Palatul Topkapi
Palatul Topkapi a gazduit toti sultanii otomani pana la regatul lui
Abdulmecid I (1839-1860), insumand aproape patru secole. Mahomed al
II-lea a ordonat construirea palatului, imediat dupa cucerirea
Constantinopolului in anul 1453. Formei finale a palatului ce acoperea o
suprafata de 700.000 de metri patrati, i-a fost adaugat zidul de 1.400 de
metri lungime.
De-a lungul zidului exista trei porti principale: poarta Otluk, poarta Demir
si poarta Imperiala (Bab-i Humayun), si cateva porti mai mici. Dupa
regatul lui Mahomed al II-lea Cuceritorul, palatul s-a dezvoltat constant
formand un complex de cladiri si anexe.
Poarta principala, Bab-i Humayun, este situata langa Ayasofya, ea
conducand vizitatorii spre cele patru curti inconjurate de diferite structuri.
In interior puteti vizita:
1. Cele patru curti
2. Poarta din mijloc (poarta salutului)
3. Bucatariile (Portelan chinezesc si japonez - Argintarii)
4. Sala Divan
5. Turnul de justitie
6. Sala armurii
7. Poarta fericirii
8. Camera tronului
9. Costume
10. Comoara castelului
11. Colectia de picturi in miniatura
12. Ceasurile
13. Pavilionul mantalei binecuvantate
14. Pavilionul Mecidiye
15. Camera unde se servea micul dejun si pavilionul Bagdad
16. Haremul
Cuvantul harem insemnand tabu sau interzis a fost folosit in
conceputul de familie in societatea islamica. Haremul este un loc privat si
interzis unde dinastia locuia in palatul otoman. Haremul din Palatul

Topkapi are aproximativ 300 de camere, 9 bai turcesti (hamams), 2

moschei, un spital si o spalatorie.
Muzeul palatului Topkapi este deschis in fiecare zi intre 9.00 si 17.00
(exceptand zilele de marti cand este inchis toata ziua).
Taxa de intrare in muzeul palatului Topkapi este de 20 YTL iar taxa pentru
Harem (cartierul femeilor) este de 15 YTL. Ghiduri audio pot fi inchiriate
pentru pretul de 10 YTL.
Adresa: piata Sultanahmet
Intrarea in palat se face pe strada Bb- Hmyun
Tramvai (statia Sultanahmet)
Autobuz T4 (statia Sultanahmet)
Biserica Cisterna (Yerebatan Sarayi)
Aceasta imensa cisterna, fondata de Imparatul Iustinian I, este numita de
oameni
Palatul care se scufunda. Pe locul cisternelor a fost gasita o biserica
imensa care este posibil sa fi fost construita in sec al III-lea sau al IV-lea
al Epocii Romane si servea ca loc de desfasurare a activitatilor artistice si
stiintifice dar si a afacerilor comerciale.
Se zvoneste ca pe acest loc se aflau niste gradini care inconjurau
coloanele de marmura iar in gradina se afla statuia de bronz a profetului
Solomon infatisat cu mana pe barbie
uitandu-se amuzat spre Ayasofya.
Aceasta statuie a fost luata de aici de Imparatul Basilius I (867-886).
De asemenea se mai zvoneste ca 7.000 de sclavi au lucrat la construirea
cisternei.
La intrarea in cisterna se afla 52 de trepte de piatra ce trebuiesc coborate
pentru a putea vedea minunatele coloane de 9 metri inaltime asezate pe
12 randuri cu cate 28 de coloane fiecare. Atat caramizile din zidul cisternei
groase de 4,80 metri cat si caramizile din podea au fost tencuite cu un
strat foarte gros de mortar Horasan facandu-le astfel, rezistente la apa.
Cisterna are o suprafata de 9.800 metri patrati si o capacitate de 100.000
de tone de apa si peste 336 de coloane din marmura.
Partea care trece prin mijlocul colanelor este de fapt locul unde, in timpul
restaurarilor, au fost construite ziduri de 40 de metri lungime si 30 de
metri latime pentru a putea fi sustinuta greutatea.
Capetele meduzelor folosite ca piedestaluri sunt asezate la baza a doua
coloane in partea de nord-vest a cisternei ele fiind considerate opere de
arta romane.
Cisterna, care acoperea o mare parte in timpul Imperiului Bizantin si a
asigurat apa pentru Marele Palat unde au locuit Imparatii, a fost folosita si
dupa cucerirea Istanbulului de Otomani in 1453, gradinile Palatului
Topkapi fiind irigate cu apa din cisterna.

Stiindu-se ca otomanii preferau apa minerala in detrimentul apei plate, nu

au mai folosit cisterna dupa ce si-au aranjat propriile facilitati de asigurare
a apei.
Cisterna a ramas necunoascuta pentru cei din vest pana in sec al XVI-lea
cand a fost descoperita de germanul Gyllius, care a vizitat Istanbulul intre
anii 1544 1550 pentru a studia ramasitele Erei Bizantine.
Scena din James Bond Din Rusia, cu dragoste unde actorul principal
merge cu barca printr-o padure de coloane de marmura este filmata in
acest loc.
Dupa 1990, dupa ce au fost scoase 50.000 de tone de namol, au fost
construite alei si au fost luminate interioarele fiind improvizata chiar si o
cafenea unde se poate asculta muzica clasica.
Biserica Cisterna este deschisa in fiecare zi intre 09.00 si 17.30
(mai putin Martea cand este inchis)Biserica Cisterna costa 10 YTL/7 EUR
Adresa: Piata Sultanahmet, Yerebatan Caddesi 7, Istanbul, Turcia
Biserica Cisterna se afla in partea de nord-est a Hipodromului, coltul opus
de Ayasofya si langa Divan Yolu.
Intrarea se face pe Yerebatan Caddesi iar iesirea pe Alemdar Caddesi.
Urmati semnul de YEREBATAN SARNICI

Stramtoarea Bosfor
Unul din cele mai strategice canale navigabile, Bosforul face legatura intre
Marea Neagra si Marea Marmara iar impreuna cu stramtoarea Dardanele
(in turca Canakkale) desparte Europa de Asia; este o vale inundata care
urmeaza un curs iregular dinspre nord-est spre sud-vest pe o lungime de
32 de kilometri, 730-3300 metri latime si 30-120 metri adancime
Cuvantul Bosfor provine dintr-un cuvant cu origine necunoscuta din limba
tracilor.
Acest cuvant este interpretat in greaca ca insemnand "Vadul Vacii", din
legenda lui Io, una dintre iubitele lui Zeus, care a inotat peste stramtoare
ca o vaca urmarita si deranjata incontinuu de mustele trimise de Hera.
Acest canal este foarte aglomerat atat de vase si tancuri petroliere cat si
de pescari si vasele de croaziera pentru turisti.
Peste canal trec doua poduri suspendate.
Primul, Podul Bogazici,( Podul Bosfor) face legatura intre Beylerbeyi si
Ortaky si a fost inaugurat in 1973. Are 1074 metri lungime, 165 metri
inaltime (stalpi) si 6 benzi de circulatie.
Cel de-al doilea, Podul Fatih Sultan Mehmet, (Podul Cuceritorului) face
legatura intre Anadolu Hisari si Rumeli Hisari si a fost inaugurat in 1988.
Are 1090 metri lungime, 165 de metri inaltime si 8 benzi de circulatie.

Cu malurile inalte de pana la 200 de metri, cu palatele, ruinele si

gradinile, acestea alcatuiesc una din cele mai frumoase privelisti din
Turcia.
Cel mai bun mod pentru a admira Bosforul in toata splendoarea lui este
de a va imbarca
intr-un vapor de croaziera (astfel puteti admira si cateva din vechile case
de lemn ale otomanilor numite Yali in turca).
Pe calea apelor, cartierele de pe cele dou continente sunt legate printr-o
mulime de linii navale de navet, sau turistice.
In prezent este n stare de finalizare un tunel de legtur pe sub apele
strmtorii, la ntlnirea cu apele Marea Marmara, tunel destinat unei
circulaii urbane rapide ntre cartierele de pe malurile celor dou
continente.
Tunelul poart numele de Marmaray, va avea o lungime de 13,6 Km i va
fi dat n folosin n anul 2013. In jur de 1387 de metri din tunel vor trece
pe sub strmtoare la o adncime n jur de 61 de metri. Tunelul va avea un
traseu lung pe sub cartierele existente pe malul european al Marea
Marmara i pe sub cele de pe malul asiatic, spre sud. Va traversa pe sub
apele marine n dreptul Cornul de Aur, puin n diagonal spre nord, spre
rmul aciatic. Odat cu marele proiect Marmaray se vor moderniza circa
60 de Km de cale ferat existent din preajma capitalei. Noile ci ferate
subterane vor fi racordate de o parte i de alta a strmtorii cu reeaua de
transport existent i se vor amenaja patru noi staii: Kaliesme (acolo
unde tunelul va intra n subsol),Yenikap, Sirkeci i Uskdar.
Tunelul va descongestiona traficul n Istanbul i va permite trecerea
zilnic, de o parte n alta, a circa 2.000.000 de cltori. traversarea de la
un mal la cellalt va dura 18 minute i 105 minute de la un capt la altul
al tunelului (de la Halkali n partea european, la Gebze pe partea
asiatic). trenurile vor circula la un interval de 2 minute i vor transporta
circa 75.000 de calatori pe or. Un factor de risc este acela c tunelul
urmeaz pe circa 12 Km falia seismic nord-anatolian i c exist
pericolul unuor cutremure, a unor tsunami i puternicilor cureni marini.
Tunelul a fost proiectat pentru a face fa unui cutremur de 7,5 pe scara
Richter.
Turnul Galata
Turnul Galata (Galata Kulesi) a dominat Beyoglu (cartier) inca din 1348 el
fiind construit de o colonie genoveza ca parte din fortificatie si servea ca
turn de observatie.
Dupa ce otomanii au cucerit Istanbulul in anul 1453, turnul a devenit
inchisoare si hambar naval. In timpul sec al XIX-lea a servit ca punct de
observatie pentru desele incendii ce aveau loc in oras deoarece erau
multe case din lemn.
Din turn se poate vedea o priveliste panoramica minunatata a orasului.
Pentru a urca in turn puteti folosi unul din cele doua lifturi care va vor
duce pana la etajul 7 al turnului. De acolo mai trebuie sa urcati inca

cateva trepte pentru a ajunge pe balconul turnului.In momentul in care

coborati din lift, puteti citi o legenda conform careia un aviator, Hezarfen
Ahmet elebi, in anul 1348, a zburat cu aripi artificiale facute de el, din
turnul Galata deasupra Bosforului pana la skdar (in partea asiatica) in
total fiind un zbor de 3,3 km. Desi descoperirile stiintifice curente ne
dovedesc ca acest fapt a fost (si inca este) imposibil, Sultanul Murad al
IV-lea a fost atat de impresionat, dar si speriat in acelasi timp de
capacitatile aviatorului incat l-a trimis pe acesta in exil in Algeria.
Etajele superioare ale turnului sunt utilizate de un restaurant si o cafenea,
tot acolo seara se organizeaza spectacole cu specific turcesc.
Turnul Galata este deschis in fiecare zi intre 9:00 si 20:00
Taxa de intrare in turn este de 10 YTL.
Adresa: Piata Galata (Galata Meydan), ihane.
Puteti ajunge urcand dealul de la Podul Galata sau puteti cobori dealul din
Istiklal Caddesi
Podul Galata (Galata Kprs)
Este cunoscut mai bine ca Cisr-i Cedid sau Podul Nou, fiind construit in
1845, de Valide Sultan, mama sultanului Abd-ul-Mejid I (1823 - 1861).
Podul Galata (Galata Kprs) este cel mai vechi pod peste Golden Horn
(estuar si port natural unde navele bizantine si otomane precum si cele
comerciale erau ancorate) si a fost construit in anul 1453. Podul are 490
metri lungime, 42 de metri latime, are 22 de pontoane si face legatura
intre centrul istoric al orasului si cartierul Eminonu (in acest cartier se afla
principalele institutii religioase ale Imperiului Otoman precum si Palatul
Imperial).
Sub pod sunt o multime de restaurante si de terase unde se poate savura
o narghilea.
Adresa: Piata Galata (Galata Meydan), ihane.
Marele Bazar
Marele Bazar din Istanbul este una din cele mai mari piete acoperite din
lume avand 60 de strazi si 5.000 de magazine, atragand zilnic intre
250.000 si 400.000 de vizitatori.
Este cunoscut pentru bijuterii, ceramica pictata manual, covoare, broderii
si magazinele de vechituri. Marea majoritate a standurilor sunt grupate
dupa tipul de marfa pe care o au expusa, avand o zona pentru produse
din piele si bijuterii din aur.
Marele Bazar este un important centru comercial inca din anul 1461 el
fiind extins in sec XVI-lea in timpul domniei Sultanului Suleyman
Magnificul iar in anul 1894 a fost restaurat in urma cutremurului care a
avut loc in acelasi an.
Marele Bazar are patru porti principale localizate la capetele a doua strazi
principale.
Marele Bazar este deschis de luni pana sambata intre 9:00 si 19:00

(inchis duminica si in zilele de sarbatoare nationala)

Adresa:
Marele Bazar este la doar 15 minute de mers de la Ayasofya
Muzeul Kariye (Biserica Chora)
Desi cladirea bisericii Chora de astazi dateaza din sec XI-XIV, biserica
originala a fost construita initial in sec XIV de Constantin cel Mare.
Pe langa exteriorul sau atractiv, mozaicele si frescele din interior sunt
opere de arta ale perioadei renascentiste bizantine. Mozaicele din cele
doua holuri de intrare in biserica contin scene biblice infatisandu-i pe
Fecioara Maria si Domnul Isus Hristos.
Cele doua domuri de la intrare gazduiesc portrete ale stramosilor lui Isus
pana la Adam, serii de picturi din viata Fecioarei Maria si a tineretii
Mantuitorului. Biserica detine trei mozaice: Mantuitorul, Fecioara Maria in
postura de profesoara si Fecioara Maria dormind (acesta se afla chiar
deasupra usii principale).
In partea de sud a bisericii se afla capela unde se afla mormintele
membrilor familiei imperiale. Pe capela sunt unele din cele mai bine
pastrate mozaice din acea perioada.
In momentul in care biserica a fost transformata in moschee la inceputul
sec al XVI-lea, mozaicele si frescele au fost acoperite cu var dar incepand
cu anul 1950, acestea au fost restaurate si curatate de Institutul Bizantin
din America. Cladirea a servit ca moschee de-a lungul a patru secole iar in
1948 a fost declarata muzeu, devenind un punct de atractie pentru multi
calatori inclusiv pentru oaspeti de marca, cum ar fi Imparatul Wilhelm al
II-lea.
Muzeul este deschis in fiecare zi de la 9:00 la 17:00 exceptand zilele de
miercuri.
Adresa: Kariye Camii Sok., Kariye Meydani, Edirnekapi.
Autobuz: statia Edirnekapi
Taxa de intrare este de 15 YTL.
Parcul Miniaturk
Constructia parcului a inceput la 30 iunie 2001 si a durat 2 ani.
Miniaturk acopera o suprafata de 60.000 de metri patrati fiind cel mai
mare parc de miniaturi din lume. Parcul include 40.000 de metri patrati
liberi, 3.500 de metri patrati acoperiti cu diferite constructii, 2.000 de
metri patrati cu piscine si canale si o parcare imensa cu o capacitate de
500 de vehicule.Parcul Miniaturk detine in prezent 105 cladiri construite la
o scala de 1/25, 45 dintre ele sunt din Istanbul, 45 din Anatolia si 15 sunt
teritorii otomane din afara Turciei. Arhitectura parcului a fost realizata
astfel incat sa ii permita parcului sa se dezvolte luandu-se in considerare
nevoile si potentialele adaugiri.
Constructiile sunt realizate dintr-un material plastic rezistent la orice tip
de vreme, inainte de a fi expuse fiecare constructie fiind nevoita sa treaca
mai intai prin spatiul de teste al parcului. O parte din miniaturile din parc
constau in: Hagia Sofia, Moscheea Suleymaniye, Fortareata Rumeli, turnul

Galata, casele Safranbolu, Manastirea Sumela, Qubbat As-Sakhrah,

ruinele Muntelui Nemrut, Templul lui Artemis, mausoleul Halicarnassus si
castelul Ajyad. Ca idee principala in alegerea reconstituirii cladirilor este
de a include fiecare civilizatie care a condus Anatolia si si-a lasat urmele.
Miniaturk contine 3000 de ani de istorie din antichitate pana in era
bizantina, din Imperiul Otoman si pana astazi.Structurile monumentale
care reflecta tehnologia, arta si cultura civilizatiilor de care au apartinut si
care au fost martore invaziilor, razboaielor, distrugerilor miilor de ani si
inca supravietuiesc datorita protectiei civilizatiilor si a restaurarilor, sunt
reprezentate de miniaturile lor in Miniaturk.Parcul Miniaturk este impartit
in 3 zone: Anatolia, Istanbul si teritorii otomane din afara Turciei, ele fiind
separate de mici peisaje care asigura continuitatea vizitei.De asemenea in
Miniaturk mai puteti gasi un amfiteatru, un magazin de suveniruri, un
spatiu de joaca pentru copii, o tabla de sah si un labirint.
Parcul Miniaturk este deschis in fiecare zi de la 9:00 la 18:00.
Taxa de intrare in Miniaturk este de 10 YTL/ 6 EUR / 9 USD
Adresa: mrahor Caddesi Borsa Dura Mevkii Stlce 34445
Autobuz: Din piata Taksim; 54 HT ( Hasky / Taksim )
Din Mecidiyeky and ili ; 54 H ( Hasky / ili )
Din Eminn ; 47, 47 , 47 E
Din Topkap ; 41 ST ( Seyrantepe / Topkap )
Biserica Sfanta Irina Constantinopol
Biserica Sfanta Irina este una dintre cele mai renumite biserici ortodoxe
din maretul Constantinopol, orasul Istanbul - Istanbul - de astazi.
Alaturi de aceasta renumita biserica a Sfintei Irina, minunata capitala a
Imperiului Bizantin mai gazduieste si alte locasuri de cult, precum:
Biserica Sfanta Sofia, Biserica Vlaherne, Manastirea Studion, Biserica
Chora, Biserica Pammakaristos, Biserica Sfintii Apostoli si altele
asemenea.
Biserica Sfanta Irina din Constantinopol - Sfanta Pace, Hagia Irene, Hagia
Eirene, , Aya Irini - este o fosta biserica ortodoxa, localizata in
prima curte interioara a Palatului Topkapi.
Acest palat este un muzeu in aer liber, deosebit de mare, si este deschis
de marti pana duminica.
Scurt istoric
Biserica Sfanta Irina a fost construita pe locul unui mai vechi templu precrestin. Aceasta este cunoscuta ca fiind prima biserica ortodoxa construita
in Constantinopol.
Sfantul imparat Constantin cel Mare a hotarat zidirea Bisericii Sfanta Irina
in secolul al IV-lea.
Intre lunile mai - iunie ale anului 381, in aceasta biserica s-au tinut
sedintele celui de-Al Doilea Sinod Ecumenic. Sinodul Ecumenic din
Constantinopol-381-a revizuit "Crezul de la Niceea", dandu-i forma care

este utilizata pana in zilele noastre in Biserica Ortodoxa si in Bisericile

Orientale ne-calcedoniene.
Sub domnia lui Iustinian "bazilica cu cupola" avea sa triumfe prin
construirea celor doua biserici invecinate, Sfanta Irina si Sfanta Sofia,
ridicate spre a inlocui sanctuarele asezate sub aceleasi hramuri, distruse
la 15 ianuarie 532 de incendiul din cursul rascoalei NIKA (numita astfel
pentru ca razvratitii se raspandisera pe ulite strigand Nika: Invinge!).
Imparatul Justinian I a supravegheat restaurarea bisericii sinodale in anul
548. Aceasta minunata si deosebit de importanta biserica bizantina a
servit pe post de resedinta patriarhala, pana la construirea uriasei Biserici
Sfanta Sofia, in anul 537.
In afara de existenta unei cupole, nu cunoastem aspectul pe care il aveau
in secolul al VI-lea partile superioare ale Bisericii Sfanta Irina, deoarece
edificiul, dupa ce trecuse printr-un nou incendiu in 564, a fost grav
deteriorat de un violent cutremur de pamant, in octombrie 740, si
reconstruit sub Constantin al V-lea Copronimul.
Grav avariata de un cutremur, petrecut in cursul secolului al VIII-lea,
Biserica Sfanta Irina isi datoreaza actuala forma reparatiilor si
reconstructiilor savarsite atunci. Imparatul Constantin al V-lea Copronimul
este cel care a ordonat restaurarea din nou a bisericii si imbracarea ei in
"haine imparatesti" - mozaicuri si fresce.
Biserica Sfanta Irina - Hagia Irene - este singura biserica bizantina din
Constantinopol, care isi pastreaza pana astazi "atrium-ul" original (un fel
de curte interioara). O imensa cruce incununeaza bolta absidei Sfantului
Altar, ca semn al rugaciunii inaltate in aceasta biserica. In acest loc,
traditia bizantina aseaza mereu o fresca ampla cu Maica Domnului.
Aceasta cruce este un vestigiu unic, din perioada artei iconoclaste.
Biserica a fost marita in decursul secolelor XI-XII. Actuala biserica
masoara 100 de metri in lungime si 32 in latime. Aceasta este fidela
arhitecturii de tip nava, avand o spatioasa nava si doua abside, conturate
de doua siruri de coloane. Biserica Sfanta Irina este impartita in: curtea
interioara, pronaos si naos, galerii si atrium.
Domul central al bisericii are un diametru de 15 metri ce se afla la 35 de
metri inaltime; domul central mai are 20 de ferestre.
Dupa Cucerirea Constantinopolului de catre turcii condusi de Mehmed al
II-lea, in anul 1453, Biserica Sfanta Irina a fost inchisa in interiorul
zidurilor Palatului Sultanului. Ienicerii turci au folosit aceasta biserica pe
post de magazie de munitie, apoi ca magazie si baza militara.
In vremea domniei sultanului Ahmet al III-lea (1703-1730) biserica a fost
transformata in muzeu de arme. Biserica Sfanta Irina a fost in intregime
reparata de catre Field Marshall, Ahmed Fethi Pasa, in anul 1846, si a
devenit primul mare Muzeu National. Aceasta a fost "muzeu militar" in
perioada anilor 1908-1978, iar mai apoi a fost predata Ministerului Culturii
Astazi, biserica-muzeu este folosita mai mult pentru sustinerea de
concerte simfonice, datorita acusticii ei deosebite. Incepand cu anul 1980,
cele mai multe dintre concertele din cadrul Festivalului International de
Muzica din Istanbul au fost tinute in aceasta biserica.

La ora actuala, imamii din Irak studiaza cele 605 pagini ale
Coranului personal al lui Saddam Hussein, fiind atrasi de
unicitatea exemplarului. Considerat de multi experti ca fiind
probabil cel mai valoros volum din prezent al cartii sfinte a
Islamului, Coranul lui Saddam apartinea dictatorului la propriu si
figurat, fiecare litera a bizarului volum fiind tiparita cu sangele
celebrului conducator irakian.
Lucrarea poate fi considerata un simbol al dorintei disperate de pietate
religioasa a lui Saddam.
De-a lungul a doi ani de zile, temutul dictator si-a donat sangele care,
ulterior, era folosit pe post de cerneala de un expert al caligrafiei
religioase islamice.
In acest interval de timp, lui Saddam Hussein i-au fost recoltati 24 de litri
de sange folositi la tiparirea cartii Coranului. De la caderea Bagdadului in
mainile americanilor, "capodopera sumbra" a stat ascunsa intr-o moschee,
in spatele a trei usi metalice sigilate.
"Cartea in sine este nepretuita, valoreaza zeci de milioane de dolari. Nu
doar ca este singura carte tiparita cu sange uman in loc de tus sau
cerneala tipografica, dar este un Coran, tiparit cu sangele lui Saddam
Hussein. Cu atat mai mult cu cat, Coranul, cartea sfanta, nu trebuie scris
cu sange omenesc, deoarece este o mare impietate. Este Haram
(interzis), cum spunem noi, musulmanii", afirma seicul Ahmed alSamarrai, conducatorul religios al credinciosilor sunniti din Irak.

Istanbul
Metafor a Turciei
Singurul ora din lume aezat pe dou continente. De unde i fascinanta lui dualitate.
Care l-a ridicat, n timp, la rangul de metafor a Turciei. Ca turist,
te cucerete i te contrariaz n egal msur. Niciodat nu tii
cum s-l iei, s-l defineti nici att.
Pentru c Istanbulul este, prin excelen, ntotdeauna ntre:
Europa i Asia, Est i Vest, Occident i Orient, modern i
tradiional, pgn i cretin. Amestecnd toate aceste
ingrediente ntr-o reet exotic, fostul Constantinopol te
transform, pre de un pelerinaj, n sclav supus frumuseilor sale.
n anul 325, Constantin cel Mare a nceput construirea acestui lca
nchinat Sfintei Sofii, adic nelepciunii. Devenit biseric patriarhal,
Sfnta Sofia a ars de trei ori i tot de attea ori a fost reconstruit. Pentru
ultima renatere din cenu, mpratul Iustinian a apelat la arhiteci
celebri ai vremii, respectiv Anthemios din Tralles i Isidor din Millet.
Lucrrile proiectate au nceput la 23 februarie 532 i au durat aproape 6
ani.
Pe antier au lucrat 10.000 de meteri i salahori, pltii la sfritul
fiecrei zile.
S-a folosit crmid special din Rodos, cea mai uoar cunoscut la
vremea aceea.
Dantelria de marmur este o combinaie unic ntre marmur alb de la
Proconese, marmur verde de Eubeea i alb i roie, de Iasos. S-au
lucrat obiecte de aur i argint, btute cu pietre preioase, s-a fcut risip
de filde i stofe de brocart. ntregul imperiu a resimit ambiia
mpratului de a face o construcie unic, suportnd creterea impozitelor.
Inaugurarea a avut loc la 27 decembrie 537.
Dei de atunci s-au scurs 15 secole, Biserica Sfintei nelepciuni rmne
cel mai valoros monument al Istanbulului i poate cel mai frumos al lumii
ortodoxe.
A supravieuit cutremurelor, cruciailor prdtori i cuceririi Constantinopolului de ctre Mohamed Cuceritorul, n 1453. Biserica a fost
transformat mai apoi n moschee, iar sultanii care s-au succedat i-au
adugat patru minarete. Mozaicurile bizantine din interior au fost
acoperite n secolul al XIV-lea, la porunca lui Suleiman Magnificul, n
concordan cu interdicia islamic a reprezentrilor umane n locaurile
de cult. n 1936, Ataturk a transformat Sfnta Sofia n muzeu. La puin

timp dup aceea, arheologii americani au redescoperit mozaicurile, care

au fost restaurate i acum sunt expuse la vedere. Deasupra locului unde
odinioar se afla altarul troneaz un portret uria al Fecioarei Maria cu
Pruncul Iisus, avndu-i alturi pe arhanghelii Mihail i Gavriil.
Conform legendei, din Coloana Sacr de marmur i bronz din partea de
nord a bisericii se prelinge ap care poate svri miracole. De-a lungul
secolelor, mngierile credincioilor au produs o gaur n coloan. Astzi,
pelerinii de toate confesiunile i introduc degetele n aceast gaur i i
pun o dorin.
Spectacolul cupolei
Partea cea mai spectaculoas a bisericii este cupola enorm, ridicat cu
56 de metri fa de paviment i susinut de 4 arcuri. Jocul de proporii,
armonie i mozaicuri face din Sfnta Sofia un monument bizantin
fascinant i unic. n galeria de deasupra se pot admira cele mai bine
pstrate mozaicuri din secolul al XIII-lea. Acestea i nfieaz n grupuri
pe mpratul Ioan Comnenul, mprteasa Zoe i soul acesteia, pe
Fecioara Maria cu Iisus, precum i pe Ioan Boteztorul.
Cnd va redeveni cretin
Se spune c, ngrozii de cucerirea Constantinopolului, muli locuitori
bogai s-au refugiat n acele zile ntre zidurile de la Sfnta Sofia. Nu le-a
ajutat la nimic. Cnd Mahomed al II-lea a ajuns n catedral pentru a
porunci oprirea mcelului, trupurile celor ucii erau att de multe nct
calul, speriindu-se, l-a obligat pe sultan s se sprijine cu mna de perete.
Pe o plac de marmur se pstreaz i astzi urma degetelor. Doar preoii
slujitori mpreun cu odoarele bisericii se pare c au intrat n pereii
Sfintei Sofia. Se crede c au disprut fr urm i c se vor ntoarce doar
atunci cnd biserica va redeveni cretin.
n seara zilei de 29 mai 1453, otomanii au transformat n moschee acest
important edificiu cretin.
Vecin cu un bazar
Ca aproape n orice loc din Istanbul, i n vecintatea Sfintei Sofii s-a
instalat un bazar.
Doar un gard de fier separ grdina bisericii de aglomerarea de suveniruri
de pe trotuar.
Peste drum, aproape neobservate, se gsesc mormintele lui Ibrahim I i
Suleiman al II-lea, alturi de al celor 42 de sultane ale sale, precum i
Mausoleele lui Mehmet III i Murat III.
Chora, un minaret n plus
Strvechiul edificiu bizantin Kora este cunoscut astzi sub denumirea de
Muzeul Kariye.
Minaretul scund adugat pare de prisos pentru c pereii, din crmid
roie, scot n eviden de departe acest lca n forma sa veche, cretin.
Tradiia spune c o mic biseric se afla deja pe aceste locuri cnd
Constantin cel Mare a nlat zidurile de aprare.

Ea a rmas n afara fortificaiilor (Biserica din Afara Zidurilor), pn cnd

Teodosie a lrgit spaiul urban prin nlarea altor ziduri. Iustinian o va
restaura i nfrumusea, dar prestigiul lcaului, devenit mnstire, a
crescut n timpul mprailor Paleologi.
Intrarea n muzeu se face direct din strad, pe latura de vest a lcaului.
Chora este renumit pentru frescele i mozaicurile sale, adevrate
bijuterii bizantine.
Subiectelor religioase li se altur chipurile unor membri ai familiei
imperiale care au contribuit la nfrumusearea monumentului. n lateral, n
zona bisericii vechi, se pstreaz 10 scene cu un numr mare de
personaje, realizate ntr-un stil liber de orice convenionalism. Decoraia
zidurilor este unic n Istanbul i una dintre cele mai valoroase din lume.
Biserica Vlaherne
n sinodul inut la 27 mai 1351, n Biserica Vlaherne, din Constantinopol,
n timpul patriarhului ecumenic Calist I (1350-1353 i 1355-1363)
isihasmul a fost proclamat doctrina oficial a Bisericii Ortodoxe i el a ptruns n tot Rsritul ortodox.
Biserica Sfnta Irina
Aceast biseric din crmid roie nedecorat, utilizat n zilele noastre
ca sal de concerte, dateaz din zorii Bizanului. Este locul unde s-a inut
cel de-al doilea Sinod Ecumenic, n 381. Spre deosebire de celelalte
biserici din Istanbul, Sfnta Irina nu a fost niciodat transformat n
moschee.
Este renumit pentru monogramele lui Iustinian i ale Teodorei i
rndurile de scaune bizantine pentru episcopi, singurele care s-au mai
pstrat.
Mnstirea Sf. Ioan Boteztorul din Studion
Biserica mnstirii a fost construit n 463, de ctre Patricianul Studius.
Potrivit istoriei acestui lca, toi clugrii care erau prini bombnind sau
plngndu-se erau pui s intoneze de 500 de ori kirie eleison i s fac
150 de genuflexiuni n fiecare zi.
De asemenea, dac i srutau mama erau excomunicai pentru 50 de zile
i dac un copist fcea o greeal n lucrarea sa i era redus hrana doar
la pine uscat.
Biserica Fecioarei Pammakaristos
Construit n secolul XI i reconstruit n secolul XIV, a fost biserica
patriarhal a comunitii elene n perioada 1456-1590. Devenit moschee
n timpul Sultanului Murat al III-lea, biserica este vizitat n special pentru
spectacolul mozaicurilor sale.
Biserica Izvorul Tmduirii
Este locul unde au fost nmormntai patriarhii ortodoci timp de
generaii.

Potrivit unei legende, n 1453 un preot al bisericii spunea c este imposibil

ca oraul s fie cucerit de Imperiul Otoman, la fel cum petele pe care
tocmai l frigea nu poate sri din tigaie. Minunea, ns, s-a ntmplat. Un
pete pe jumtate prjit a srit din tigaie direct n apa din vecintate i a
nceput s noate. Biserica are i astzi nite bazine cu peti aurii, despre
care se spune c sunt urmaii acelui pete-minune.

Patriarhia Ecumenic
Pierdut undeva n cartierul Fanar al Instanbulului de astzi,
Patriarhia Ecumenic nu d de bnuit c este succesoarea direct
a celei care i ncoronase pe bazileii bizantini, una n faa creia sau plecat sute de ani cei mai puternci oameni ai lumii.
Numele de ecumenic al Patriarhiei vine de la grecescul oikoumeni care
nseamn lume. Denumirea are drept motivaie puterea acestei
patriarhii de a administra toate teritoriile care sunt n afara jurisdiciei
altor patriarhii. Aceast jurisdicie a fost acordat Constantinopolului la cel
de-al IV-lea Sinod Ecumenic, prin Canonul 28 care recunotea
expansiunea granielor Patriarhiei peste episcopii din inuturile barbare.
Acetia urmau s fie hirotonii (sfinii ca episcopi) de patriarhul Constantinopolului. Patriarhia Ecumenic de Constantinopol e departe de ceea
ce a fost cndva.
Teritoriile peste care i ntindea odinioar jurisdicia au ajuns ntre timp,
la rndul lor, Patriarhii, i se autoguverneaz. Totui ele i recunosc nc
rolul de ntietate de onoare, ntistttorul ei, Patriarhul Ecumenic
Bartholomeu I de Constantinopol fiind primul ntre egali.
Veacuri n urm accentul cdea pe primul, acum acesta nu e de fapt
dect unul dintre egali.
Transformarea de ctre Constantin cel Mare a obscurului Byzantium n
puternica metropol de mai trziu este principala cauz a dezvoltrii
acestei Patriarhii.
Odat cu cucerirea Constaninopolului de ctre turci n 1453, Patriarhia a
ajuns s pstoreasc ntreaga comunitate ortodox din Imperiul Otoman.
Sultanul Mehmet al II-lea l-a numit pe Patriarhul Ghenadios Scholarios al
II-lea, ethnarh al tuturor cretinilor ortodoci din Imperiul Otoman.
Prima fraciune n cadrul acestei imense jurisdicii s-a produs n anul
1448, cnd Biserica Rusiei i-a declarat independena. Patriarhia Ecumenic a recunoscut autocefalia (autoguvernarea) acesteia abia 141 de
ani mai trziu, ridicnd-o totodat la rang de Patriarhie. Mai trziu,
datorit emanciprii naionale a popoarelor din Balcani, Bisericile Serbiei
(1832), Greciei (1833), Romniei (1865), Bulgariei (1870), Albaniei
(1922) i-au declarat independena.
Prima reacie a Patriarhiei Ecumenice a fost refuzul acestor
autoproclamri, ea acceptnd ulterior realitatea lor. Actualmente
Patriarhia Ecumenic de Constantinopol i pstorete pe ortodocii din

Turcia, arhipelagul Dodecaneselor, Muntele Athos i Creta. Prin

interpretarea Canonului 28 al Sinodului de la Chalcedon, ea revendic
orice teritoriu care nu se afl sub jurisdicia altei Biserici ortodoxe. n
acest punct ea a intrat deseori n conflict cu Patriarhia Moscovei, care se
consider a treia Rom, i prin aceasta nlocuitoarea Constantinopolului.
Principalul argument ar fi faptul c Biserica ortodox rus este cea mai
mare biseric ortodox din lume, ca numr de credincioi. Dincolo de
aceste dispute, Patriarhia Ecumenic de Constantinopol joac nc un rol
de mediere ntre diferitele Biserici ortodoxe, i i-a asumat un rol central
n promovarea dialogului ecumenic, n special cu Biserica romano-catolic.
Ea continu s se denumeasc Biserica Mam, mulumindu-se ns nc
din 1586 cu modesta biseric a Sfntului Gheorghe din Fanar.
Conflict escaladat de vizita Papei
Iniiativele ecumenice ale Patriarhiei de Constantinopol, ridicarea reciproc a anatemelor (blestemelor) dintre ea i Biserica romano-catolic, au
fost privite cu suspiciune nc de la nceput de clugrii din Sfntul Munte
Athos. Acetia au refuzat de altfel i noul calendar rmnnd n
continuare pe cel vechi. Conflictele au dus de multe ori la excluderea din
diptice (nepomenirea la slujba liturghiei) a Patriarhului Ecumenic. Dup o
relativ pace, conflictul a fost escaladat de recenta vizit a Papei Benedict
al VI-lea n Turcia i de ntlnirea i rugciunea comun a acestuia cu
Bartholomeu I, Patriarhul Constantinopolului. ntr-o scrisoare adresat n
decembrie 2006 ntistttorului ei, Comunitatea Sfntului Munte
deplnge aceste realiti, considerndu-le o renunare la dreapta credin
ortodox.
Loc de rugciune pentru romni
La marginea Cornului de Aur exist o biseric ctitorit de Constantin Vod
Brncoveanu, cu hramul Sf. Paraschevi, a crei piatr de pisanie poate fi
vzut i astzi. n ultimii ani, aceast biseric a devenit loc de rugciune
pentru romnii aflai la Istanbul. Slujbele inute aici, n limba romn, de
un preot numit de Patriarhia de la Bucureti, renvie, parc, glasul
existenei romneti pe aceste meleaguri.
Pelerini celebri
n anul 948 Vladimir (980-1015), prinul Kievului, i cuta o religie
pentru a-i ntri tnrul stat. Reprezentani ai bulgarilor musulmani de
peste Volga, ai khazarilor mozaici, ai germanilor din Imperiul RomanoGerman au venit la el spre a-i prezenta propria religie.
Au plecat la fel cum au venit. Dup acest eveniment, prinul i-a trimis
propriii emisari pentru a observa diferitele credine. Iat ce consemneaz
Cronica lui Nestor despre vizita la Constantinopol n Sfnta Sofia: Ne-am
dus la greci, i ne-au condus acolo unde ei se nchin la Dumnezeul lor, i
nu tiam dac ne gseam n cer sau pe pmnt; cci pe pmnt nu se
gsete o atare privelite nici o atare frumusee. Nu suntem n stare s v

povestim, dar un lucru tim: c acolo Dumnezeu locuiete n mijlocul

oamenilor, i slujba lor este mai minunat dect n orice alt ar. Nu o s
uitm niciodat frumuseea aceasta. n 988 Vladimir a adresat supuilor
si urmtoarea invitaie: Oricine, bogat sau srac, ceretor sau
muncitor, dac nu va veni mine la fluviu pentru a se boteza, va cdea n
dizgraia mea A fost rodul unui pelerinaj care a schimbat faa lumii
Fanarul
Pentru noi, romnii, acest cartier al Istanbulului are o semnificaie aparte,
pentru c de acolo ni s-au tras multe, n decursul istoriei. Interesant este
faptul c exist un cuvnt care definete aceast zon, respectiv Rum,
ceea ce vrea s nsemne roman.
n secolele XII-XIII, prin rum se nelegea populaia din Asia Mic, dar
ncepnd cu secolul XIV acest cuvnt a desemnat n special populaia
greac ortodox. Acest lucru este valabil i astzi pe teritoriul
Turciei.Dup cucerirea Constantinopolului de ctre otomani, sultanul
Mehmet al II-lea a ncurajat instalarea rum-ilor (grecilor) la Istanbul.
Acetia, venind n special din Asia Mic, au dat numele lor proprii
domeniilor pe care s-au aezat. n Fanar avea s se instaleze definitiv, n
1603, Patriarhatul Ecumenic. i asta n condiiile n care 3% dintre
locuitorii cartierului erau descendeni din nobilele familii ale Imperiului
Bizantin. Aceti aristocrai greci aveau s fie numii de ctre europeni cu
apelativul fanarioi. i, ntr-adevr, numele de Fanar dateaz din epoca
bizantin i are la origini existena farului care indica accesul n portul din
Cornul de Aur.
ncepnd cu secolul XVIII, sultanii otomani vor desemna dintre locuitorii
fanarioi conductori ai teritoriilor de la sud de Dunre. Treptat, aici, n
Fanar, s-au instalat i alte populaii, cum ar fi evrei sau armeni. Pentru
noi, romnii, ns, a vizita acest cartier i a nelege mentalitatea zonei
nseamn a evoca peste un secol de istorie romneasc.
Baie turceasc
Pentru o adevrat desftare, putei petrece o or ntr-o baie turceasc.
Una dintre cele mai bune este Cagaloglu Hamami, n apropierea Sfintei
Sofia.
O baie simpl cost 10 dolari. Pentru nc 5 dolari, beneficiai i de
renumitul masaj turcesc.

Un sfnt romn decapitat la Istanbul

Ruinele nchisorii Yedikule i piaa Ioli Kioc, din Istanbul, sunt
locuri sfinte doar pentru romni. Aici a fost nchis, torturat i
decapitat Sfntul Constantin Brncoveanu.
Sigur c nu ne-am imaginat c locul de martiraj al lui Brcoveanu este
cinstit cu muni de flori i grzi de onoare turceti. Dar nici la atta
pustietate, sincer, nu ne ateptam.
Doar ruine peste care crete iarba. i pietre care au vzut, au auzit i
depun mrturie.
Despre o moarte aproape la fel de cutremurtoare i de exemplar ca a
lui Iisus.
n 25 martie 1714, n Sptmna Patimilor, capugiul Mustafa Aga, venit la
Bucureti sub un pretext oarecare, a fost primit de voievod n Sala
Divanului. Fr vorbe multe, musafirul nepoftit a scos nframa de mtase
neagr i a pus-o pe umrul Domnitorului. Era semnul mazilirii.
Dup numirea unui nou domn, tefan Cantacuzino, Brncoveanu a fost
aruncat, mpreun cu familia, n subteranele tenebroase ale nchisorii
Yedikule. Era n 10 aprilie 1714. Suferinele, chinurile i torturile au
mcinat trupurile i sufletele Brncovenilor pn n iulie, cnd turcii au
schimbat scenariul. Domnitorului i s-a spus c este iertat i a fost mutat
n Palatul rii Romneti din Constantinopol, cu promisiunea c va
reprimi tronul, n schimbul sumei de 20.000 de pungi cu galbeni. Muftiul i
obine graierea, cu o condiie: s se lepede de cretinism i s treac la
islam.
Sigur c Brncoveanu refuz, semnndu-i, astfel, condamnarea la moarte.
n 15 august, cnd voievodul mplinea 60 de ani, a fost scos din temni,
mpreun cu toi cei patru fii ai si i cu sfetnicul Ianache Vcrescu. Doar
n cmi i desculi, au fost escortai spre locul execuiei, piaa Iali Kioc,
din vecintatea Seraiului. Pe lng sultan i sngerosul su vizir, erau de
fa reprezentanii puterilor europene la Constantinopol i mulimea
dornic de spectacol.
Execuia a durat puin. Clul a nceput decapitarea cu sfetnicul Ianache.
Au urmat, pe rnd, feciorii Constantin, tefan i Radu. Cnd a venit
rndul celui mai mic, Matei, de nici 12 ani, acesta, ngrozit de ce-i
vzuser ochii, a cerut ndurare.
Promind, n schimb, s treac la mohamedanism. O lovitur mai grea
dect securea clului pentru domnitor. Vorbele spuse atunci au avut un
efect miraculos asupra copilului:
Din neamul nostru n-a mai fost nimeni care s-i piard credina. Dac
este cu putin, mai bine s mori de o mie de ori dect s-i renegi
credina strmoeasc pentru a tri civa ani mai muli pe pmnt.
Matei, luminat de cuvintele tatlui, i-a pus linitit capul pe butuc. O
ultim ncercare avea s vin din partea Patriarhiei de Constantinopol,

aflate sub dominaia turcilor. Brncoveanu, care a susinut ca nimeni altul

ortodoxia ntregului Orient, a fost anatemizat de Biseric!
i a murit decapitat de clu, dar i de aceast ultim i cumplit
suferin. Trupurile Brncovenilor au fost aruncate n apele Bosforului, iar
capetele, purtate triumfal n sulie, au fost expuse la prima poart a
Seraiului. Apoi au fost i ele aruncate n mare. Cretinii au cules
rmiele Brncovenilor din valuri i le-au ngropat ntr-o mnstire de
pe Insula Halki, refcut chiar de fostul voievod. Doamna Marica, soia lui
Vod Brncoveanu, exilat la Kutai, a revenit n ar n 1716.
n 1720 a putut repatria i osemintele soului su, care au fost ngropate
la Biserica Sf. Gheorghe Nou, din Bucureti.
Unde, spre deosebire de locul martirajului din Istanbul, gsim ntotdeauna
flori i candele aprinse.
Constantin Brncoveanu a fost propus s fie trecut n rndul
sfinilor la prima canonizare din istoria Bisericii noastre, n anul
1950. Acest lucru s-a ntmplat de-abia n 1992, cnd, printr-o
recunoatere oficial, Constantin Brncoveanu, fiii si i sfetnicul
Ianache Vcrescu au fost canonizai.

Istanbulul turistic
Istanbulul european este separat de suburbiile sale asiatice prin
fascinantul Bosfor, strmtoarea care leag Marea Neagr, din nordul oraului, de Marea Marmara, din sud.
Partea european a metrololei este i ea mprit de o ap,
Cornul de Aur, un golf de 8 km ce separ vechiul Stambul de noul
ora, cunoscut ca Beyoglu.
merit s vizitai...
Palatul Topkap
Atracia turistic numrul unu din Istanbul este situat la confluena
dintre Bosfor i Cornul de Aur. Acest imens palat a fost reedina sultanilor
pn n anul 1868, cnd regal a fost mutat la Palatul Dolmabahce.
Porile palatului se deschid la 9 dimineaa i avei nevoie de cteva ore ca
s vizitai acest colos. Palatul cuprinde mai multe cldiri: coala Otoman,
Divanul, locul n care lucrau cancelarii sultanului i Haremul. Printre
exponate se gsesc armuri, arme, bijuterii, articole de mbrcminte,
mobil scump i... cel mai mare diamant din lume.
Bosforul
Canalul ncepe chiar din inima Istanbulului. Pe alocuri, distana dintre
maluri este de 500 de metri, pentru ca apoi s se ntind pn la 3
kilometri. Adncimea apelor variaz de la 50 la 120 de metri.
O croazier de o jumtate de zi pe apele Bosforului cost doar 6 dolari.
Feriboturile traverseaz strmtoarea n zigzag, cu mici opriri, pentru o
cafea sau o mas turceasc, la cele dou maluri.

Moscheea Albastr
Fondat n secolul XIV, de Sultanul Ahmet I, este singura moschee din
Turcia care are n structura sa 6 minarete. n interior, 20.000 de plci
strlucitoare de faian de Iznic mpodobesc ncperea. ntre ele i fac loc
260 de ferestre cu vitralii, iar pe tavan se etaleaz un arabesc vaporos.
Impresionante sunt i plcile de granit aurite n care sunt gravate versete
din Coran i predici importante ale profetului Mohamed. La moartea
Sultanului Ahmet, Osman al II-lea, fiul acestuia, a construit n faa
moscheii un monument funerar, dedicat tatlui su. Mai trziu, acest
monument funerar a devenit al tuturor generaiilor de sultani. nainte dea intra n moschee, trebuie s v desclai.
Haremul
Seciunea cea mai vizitat din Topkap este Haremul, un labirint de 400 de
holuri, terase, aripi de cldire i apartamente grupate n jurul
apartamentelor private ale sultanului. Doar 40 de camere, meticulos
restaurate, sunt deschise publicului. Acestea pot fi vizitate numai cu
grupul, care pleac la fiecare 30 de minute. Turul cost 1,5 dolari. Aceste
camere ilustreaz att opulena, ct i regimul cazon al vieii de harem.
Doar cteva dintre cadnele rezidente ajungeau s fie prezentate
sultanului. Dintre acestea, numai cea aleas urma s peasc pe Crarea
Aurit, locul pe unde favorita nopii intra n apartamentele private ale
sultanului.
Marele Bazar
Acest predecesor al complexelor comerciale moderne este un labirint de
60 de strzi acoperite, nesate cu 4.000 de magazinae. Aici se afl cea
mai mare concentrare de magazine sub un singur acoperi din lume. n
marele bazar gsii aproape orice: esturi, mbrcminte, mobil,
bijuterii, aparatur elecrocasnic etc. Atenie, ns, exist i o mare
varietate de obiecte de proast calitate, inclusiv mbrcminte de firm
contrafcut. Dac vrei ceva autentic, v recomandm un raion special,
denumit Bedestan, unde se gsesc ntotdeauna antichiti la preuri bune.
Intrarea n bazar este liber, de la 8,30 la 19,00, din aprilie pn n
octombrie, i de la 8,30 la 18,30, din noiembrie pn n martie. Preurile
se negociaz.
Bazarul egiptean
Cunoscut i ca Piaa Mirodeniilor, acest bazar a fost construit n secolul
XVII, pentru a obine veniturile necesare ntreinerii Noii Moschei (Yeni
Cami) din vecintate.
Astzi, Bazarul egiptean este un adevrat paradis al gusturilor i
mirosurilor.
Nimeni nu rezist n faa sculeilor albi cu ierburi i mirodenii sau a
pungilor pline cu fructe i alune. Se spune c de aici se poate cumpra cel
mai bun lptior de matc din lume, adus de la coloniile de albine de la
Marea Egee.

Expresii uzuale
da/nu evet/hayir
v rog lutfen
mulumesc teekkur ederim
ct cost? - fiyati ne kadar?
este scump - pahali
nota de plat hesap
Schimb valutar
Doviz sau casele de schimb valutar ofer un serviciu prompt, precum i
un curs mai bun dect bncile i hotelurile. Nu pretind comision i
paaport i schimb numai monede strine. Cursul este 1 euro
1.90/2.00 lire .Cumprturile le putei face i n dolari sau euro, aa c
este de preferat s schimbai n lire turceti doar strictul necesar.
Suveniruri
Istanbulul este un paradis al suvenirurilor. n bazare se poate gsi orice,
la preuri accesibile, dac avei rbdare s negociai. Sunt interesante
articolele din piele, covoarele i bijuteriile. Atenie la cumprarea anumitor
antichiti, pentru c exportul lor este interzis prin legi speciale. Nu pltii
nainte de a primi un certificat care garanteaz c produsul are liber la
export.
Tradiii culinare
Locanta este un restaurant tipic turcesc unde se servesc diferite feluri de
mncare: gve orice fel de carne preparat ntr-o tigaie; dolma un
amestec de legume, vinete, carne tocat i stafide; kofte chiftele fcute
pe grtar i, evident, nelipsitul kebap. Chiftelele, ficatul i legumele se
numr printre mncrurile tradiionale greceti. La capitolul buturi,
trebuie s gustai raki (laptele leului), un fel de rachiu pe baz de anason,
butura tradiional a turcilor. i, bineneles, celebra cafea turceasc,
nicieri att de aromat ca la ea acas.