http://westferry.

gr/ - info ferryboat

http://www.greeka.com/ionian/kefalonia/kefalonia-beaches.htm

Serpii Maicii Domnului Kefalonia

Serpii Maicii Domnului reprezinta o minune deosebita pe care Maica Domnului o savarseste anual, in vremea
postului Maicii Domnului, in insula Kefalonia. La numai doua sate departare de localitatea Pastra (3km), unde are
loc minunea anuala a reinfloririi crinilor de la icoana Maicii Domnului, se afla localitatea Markopoulo, locul unei
alte minuni a Maicii Domnului. Drumul ce porneste din port, inspre localitatea Markopoulo, aflata in sudul insulei,
este strajuit pe stanga de munti si pe dreapta de mare.

Kefalonia este cea mai mare dintre insulele ionice. Stancile grecesti, ce se inalta brusc din apele albastre si
transparente, alcatuiesc locul ideal pentru o viata linistita si senina: mici sate, case modeste, ruinele unei oras
antic si cateva locasuri de cult, sunt doar o parte din frumusetile Kefaloniei. Recent, Kefalonia a fost numita
"insula contrastelor", caci pe aceasta, ruine romane, venetiene si bizantine se inghesuie unele intr-altele, de-a
lungul plajelor insorite.

Dintre bogatiile duhovnicesti ale insulei, amintim urmatoarele locasuri: Manastirea Sfantul Cuvios Gherasim,
Pestera Sfantului Cuvios Gherasim, Manastirea Sfantul Andrei, Manastirea Panaghia Atrou, Manastirea

Agrilion, Manastirea Maicii Domnului Themata, Manastirea Maicii Domnului Lagouvarda, Manastirea Lamia,
Manastirea Kipouria( vest Lixuri ), Biserica si Pestera Sfintei Paraskevi (vest Lixuri langa Kipouria) , Biserica

Estavromenos si Biserica Maicii Domnului din Sission.

Serpii Maicii Domnului - Kefalonia

In fiecare an, in luna august, in postul Adormirii Maicii Domnului, cand crestinii praznuiesc Schimbarea la Fata (6

august) si Adormirea Maicii Domnului (15 august), un numar insemnat de serpi mici apar in jurul bisericii si a

clopotnitei din localitatea Markopoulo. In aceasta perioada, biserica inchinata Maicii Domnului "Langouvarda" este

luata cu asalt de o specie unica de serpi mici, fiecare avand capul insemnat cu o cruce.

Anual, in ziua de 6 august, cand praznuim Schimbarea la Fata a Domnului, o specie unica de serpi (lungi de 60

de centimetri si insemnati cu o cruce alba, pe cap si pe limba) apar in jurul vechii biserici din localitatea

Markopoulo. Serpii vor disparea, iarasi in chip minunat, dupa slujba savarsita in ziua de Adormirea Maicii

Domnului. In timpul slujbei savarsite pentru Maica Domnului, serpii intra in biserica, umpland tot locul: se urca pe

icoane, se incolacesc in jurul sfestnicelor, stau pe credinciosi si in Sfantul Altar.

Exista o emotie generala legata de aparitia acestor serpi, nu atat pentru vreun potential pericol, cat pentru faptul

ca daca acestia nu vor aparea in perioada amintita, ceva rau se va intampla in regiune. Astfel, in anii 1940 si

1953, cand serpii nu au fost prezenti la biserica din Markopoulo, au avut loc razboaie si calamitati naturale.
In anul 1924, cand Biserica Ortodoxa din Grecia a adoptat, impreuna cu celelalte state crestine, calendarul

indreptat (nou), multi au asteptat sa vada de vor mai aparea sau nu serpii Maicii Domnului. Aparand serpii, ca in

fiecare an, crestinii au inteles ca Sfantul Sinod este in masura sa hotarasca asemenea lucruri administrative.

Aceasta biserica se afla zidita pe locul fostei Manastiri Langouvarda, distrusa de turci, precum si de un cutremur,

in anul 1953. Traditia locala, bazandu-se mai mult pe legende insa, spune ca, in momentul in care manastirea a

fost atacata de pirati, candva in anul 1705, maicile s-au rugat Maicii Domnului sa le transforme in serpi, spre a nu

fi luate prizoniere sau batjocorite. Rugaciunea acestora a fost ascultata, iar piratii s-au infricosat de vederea

serpilor.

Serpii Maicii Domnului, avand capul insemnat cu o cruce, precum si limba, in forma de cruce, apartin clasei de

serpi "telescopus fallaxspecies", numita si "sarpele-pisica european". Acesti serpi intra in biserica in vremea

slujbei, iar nu oricand, aratand o blandete deosebita fata de crestinii din interior. Imediat ce se termina slujba

Sfintei Liturghii, serpii devin oarecum agresivi, ei iesind din biserica si intorcandu-se in pustiul din zona. Oricat ar

fi cautati acestia, ei nu vor putea fi gasiti, pana anul urmator.

Manastirea Sfantul Gherasim - Kefalonia

Manastirea Sfantul Gherasim - Kefalonia

Manastirea Sfantul Gherasim se afla in Kefalonia. Aceasta este cea mai mare dintre insulele ionice. Stancile

grecesti, ce se inalta brusc din apele albastre si transparente, alcatuiesc locul ideal pentru o viata linistita si

senina: mici sate, case modeste, ruinele unei oras antic si cateva locasuri de cult, sunt doar o parte din

frumusetile Kefaloniei. Recent, Kefalonia a fost numita "insula contrastelor", caci pe aceasta, ruine romane,

venetiene si bizantine se inghesuie unele intr-altele, de-a lungul plajelor insorite.

Capitala insulei, Argostoli, este locul unde apele marii se scurg in niste cavitati asemanatoare "cuiburilor de
randunica", disparand in culoarele subterane din solul stancos al insulei. Acesta este un fenomen geologic rar si
minunat. Apele marii reies la suprafata in Lacul Melissani, un lac semi-subteran cu ape de un turcoaz transparent.
Alaturi de acest minunat loc, insula mai are si alte nenumarate bogatii.

Dintre bogatiile duhovnicesti ale insulei, amintim urmatoarele locasuri: Manastirea Sfantul Cuvios Gherasim,

Pestera Sfantului Cuvios Gherasim, Manastirea Sfantul Andrei, Manastirea Panaghia Atrou, Manastirea Agrilion,

Manastirea Maicii Domnului Themata, Manastirea Maicii Domnului Lagouvarda, Manastirea Lamia, Manastirea

Kipouria, Biserica si Pestera Sfintei Paraskevi, Biserica Estavromenos si Biserica Maicii Domnului din Sission.

Manastirea Sfantul Gherasim din Kefalonia - scurt istoric

Situata in Valea Omala, Manastirea Cuviosului Gherasim este inchinata sfantului ce ocroteste intreaga insula

Kefalonia, fiind totodata se cea mai mare manastire de maici din intreaga insula.
Sfantul Cuvios Gherasim (1506-1579) se trage din instarita familie de aristocrati Notaras. Fiind tuns in monahism
in Sfantul Munte Athos, el a mers mai apoi la Ierusalim, unde a slujit timp de 12 ani la Biserica Invierea Domnului.
Mai apoi, stand o vreme in Creta si in Zakynthos, in anul 1555 a ajuns pe taramul natul, in Kefalonia.

Ajungand acasa, el a stat in sihastrie, vreme de 5 ani, intr-o pestera din Lassi. Prima sihastrie a Sfantului

Gherasim, indicata de un indicator asezat pe drumul principal spre Lassi, este o micuta biserica asezata

deasupra pesterii unde s-a nevoit sfantul.

In anul 1560, Sfantul Gherasim s-a mutat in Valea Omala, unde a reconstruit veche capela a satului, inchinata

Adormirii Maicii Domnului, si unde a intemeiat manastirea de maici numita de el, "Noul Ierusalim".

Unul dintre cuvintele lui preferate era acela in care spunea copiilor: "Copii, fiti blanzi unii cu altii si nu ganditi cu
mandrie!" Sfantul Gherasim a fost cu adevarat un invatator, un doctor si un parinte. El si-a castigat pacea locuind
intr-o pestera izolata si ajutand un om la saparea mai multor fantani in jurul manastirii/\.

Astzi, moastele Sfantului Gherasim din Kefalonia sunt pastrate cu mare evlavie intr-o racla de sticla pusa, la
randul ei, intr-un sarcofag de argint, asezat pe mormantul sfantului. Biserica actuala a fost zidita si ea deasupra
mormantului.

In vremea vietii, sfantul a plantat mai multi pomi in curtea manastirii. Dintre acestia, unii au ajuns pana in zilele
noastre. Pe langa acestia, de la sfant, au mai ramas si 3 mari fantani, pe langa alte 37 cismele mai mici.

Ridicarea maretei catedrale a inceput in 1953, indata dupa cutremurul distrugator care a afectat grav aproape
toate constructiile din Kefalonia. Mareata si noua biserica inchinata sfantului a fost terminata la 19 iulie 1992, fiind
asezata in interiorul aceleiasi manastiri.

Principalele zile de praznuire ale manastirii sunt la 16 august si la 20 octombrie, cand moastele sfantului sunt

purtate in procesiune pana la copacii plantati de acesta. Manastirea poate fi vizitata zilnic, intre orele 04.00 si

13.00, si intre orele 17.00 si 21.00.

Maicile sunt deosebit de primitoare, la manastire fiind aranjat un frumos arhondaric si o bogata biblioteca. La

manastire au loc si multe servicii de caritate si de misiune. Serviciile liturgice au loc zilnic, manastirea urmand

tipicul Manastirii Sfantul Sava din Ierusalim.

Sfantul Gherasim din Kefalonia - viata

Sfantul Gherasim s-a nascut la inceputul secolului al XVI-lea, in anul 1506, in orasul grecesc Trikala Korinthias, in

familia unui nobil bizantin - Notara; parintii acestuia au fost Dimitrios si Kallie Notara. Bunicul sau, Lucas, fusese

prim ministru in Bizant si ruda apropiata cu imparatul Constantin Paleologul.

Nefiindu-i pe plac viata de om instarit, la varsta de doar 18 ani, dupa terminarea studiilor, tanarul paraseste casa
parinteasca si incepe pelerinajul prin locurile sfinte: Muntele Athos, Muntele Sinai si orasul sfant - Ierusalim.
Tanarul Gherasim este tuns monah si, vreme de 12 ani, slujeste la Biserica Invierea Domnului din Ierusalim.

Localnicii din Kefalonia aveau nevoie de sustinere in credinta, deoarece insula se afla sub jugul cuceritorilor
venetieni, care-i impilau. Despre acele evenimente ne aminteste renumita cetate veche San Jorjio. Peretii ei,
aproape distrusi de timp, par astazi de necucerit, dar in evul mediu nici ei nu puteau feri Kefalonia de atacurile
cuceritorilor.
In anul 1555, sfantul ajunge in Kefalonia, unde, dupa cinci ani de sihastrie, intemeiaza o manastire de maici.
Anume in acele momente grele, tanarul nevoitor Gherasim infiinteaza aici manastirea pe care o numeste "Noul
Ierusalim", in amintirea slujirii sale la Sfantul Mormant al Domnului.

Parintele adoarme in Domnul la data de 15 august 1579. Din motive liturgice, adormirea sa este praznuita in ziua
urmatoare - 16 august. In ziua praznuirii Sfantului Cuvios Gherasim, sfintele sale moaste sunt scoase din mareata
catedrala si duse, intr-o solemna procesiune, in locul unde, conform traditiei locului, sfantul a sadit un copac.
Inaintea sfintei racle merge un preot cu icoana Maicii Domnului.

Insula isi are si aparatorul sau - Sfantul Cuvios Gherasim. Oricat se straduiau nemtii sa provoace pagube, nici o
bomba nu a cazut insa pe insula. Se zice ca pilotii fascisti, cand se apropiau de ea, vedeau pe cer imaginea unui
batran care ii ameninta, facandu-i sa se intoarca ingroziti spre bazele lor. Dupa razboi, cand au vazut intamplator
icoana Sfantului Cuvios Gherasim, pilotii au declarat ca el este cel care ii alunga. Grecii au pastrat pestera in care
sfantul, cu aproape 400 de ani in urma, isi infrana trupul si isi intarea duhul.

Pestera Sfantului Gherasim din Kefalonia - Lassi

Sfantul Cuvios Gherasim a vietuit in aceasta pestera timp de cinci ani, intre 1555 si 1560. Mutandu-se in Valea

Omala, acesta a intemeiat manastirea mai-sus amintita. Pestera, ramasa ca binecuvantare a sfantului pentru

pamantul Kefaloniei, este vizitata cu mare evlavie.

Pestera se afla langa oraselul Lassi, in apropiere de capitala insulei, Argostoli. Pe laterala nordica a pesterii se

afla o deschizatura de 30 pe 30, oferind interiorului o lumina lina. Astazi, pestera este inglobata intr-o mica

bisericuta.

In jurul pesterii a luat nastere o tanara obste monahala, cu suflete dornice de viata retrasa si de nevointa. Aceasta
este motoc al Manastirii Sfantului Gherasim din Omala, si poate fi vizitata zilnic, intre orele 07.00 si 13.00, si intre
15.00 si 21.00.

Miracolele Maicii Domnului din

Kefalonia
Minunate sunt insulele Greciei, dar i mai minunate sunt darurile pe care le-
au primit de la Dumnezeu. Miracolele din Kefalonia au fcut nconjurul lumii
i mii de oameni vin aici n fiecare an s primeasc binecuvntarea preoilor.

O perdea de lumin nconjoar, pe nserat, biserica Fecioarei din Markopoulo. Sute de

localnici i turiti curioi urc drumul sinuos pentru a fi de fa la slujba nchinat Adormirii
Maicii Domnului. Oamenii se grbesc s cumpere lumnri i s intre n lcaul de rugciune.
Cu mult rbdare, ateapt cteva ore n picioare s se nchine la icoana Preacuratei,
mpodobit cu trandafiri parfumai. n faa altarului, preotul citete din Cartea Sfnt, innd
n mini Biblia i un arpe subirel, nsemnat cu o cruce alb pe cap. n jurul altarului, ali
erpi se ncolcesc pe sticla rece a icoanelor. Lumea se nghesuie s i prind n mini i s i
pun pe capul copiilor, s fie binecuvntai i s aib parte de noroc i sntate.

Sacrificiul clugrielor

Legenda spune c erpii din biseric sunt clugriele care au slujit-o pe Fecioara Maria n
urm cu trei secole. Pe locul n care se afl azi lcaul de cult, n anii 1700 se ridica
mnstirea Langouvarda, atacat adesea de pirai. n anul 1705, cnd prdtorii au reuit s
treac de zidurile mnstirii, clugriele s-au rugat fierbinte la protectoarea lor s le
transforme n erpi, s nu fie batjocorite de nvlitori. Maica Domnului le-a auzit ruga i toate
slujitoarele mnstirii au fost transformate n erpi, nsemnai cu o cruce alb. Piraii nu au
mai avut curajul s prade mnstirea i lcaul sfnt a fost salvat prin sacrificiul clugrielor.
De atunci, n fiecare an, erpii Maicii Domnului ies din pmnt pe 6 august, cnd prznuim
Schimbarea la Fa a Domnului, i se adun n biseric la slujba Adormirii Maicii Domnului,
pe 15 august. Apariia lor trezete o vie emoie n rndul credincioilor. Grecii sunt convini
c, dac erpii nu mai apar, este semn ru. Aa a fost n anul 1940, cnd Grecia a fost lovit
de rzboi, sau n 1953, cnd insula Kefalonia a fost zguduit de cutremure puternice, care au
distrus aproape n ntregime toate aezrile.
Crinii neprihnirii

Kefalonia, insula n care a propovduit Sfntul Gherasim, este cu adevrat binecuvntat de

Dumnezeu. La numai trei kilometri de Markopoulo, se afl satul Pastra, unde se petre-ce, tot n
august, o alt minune n cinstea Fecioarei Maria. n biserica satului, icoana Maicii Domnului
Gravaliotissa e ntotdeauna nconjurat de crini. Florile albe i pure sunt culese de credincioi
primvara i aduse n biseric, unde se usuc n ntregime. Dar lujerii uscai nu sunt niciodat
aruncai de preoi. Cnd se apropie sfnta srbtoare de 15 august, prelaii pun toi crinii uscai
n jurul icoanei Maicii Domnului i florile ncep s mboboceasc din nou. Minunea se petrece n
noaptea dinaintea binecunoscutei srbtori Adormirea Maicii Domnului. n cteva ore,
tulpinile, dei rmn uscate, dau natere unor flori proaspete i strlucitoare, ca prin miracol.
Icoana Maicii Domnului Gravaliotissa a fost gsit pe cmp, n anul 1720, de un ran, slujitor
al contelui Lianos. Stpnul l-a ndemnat pe ran s duc icoana la Biserica Sf. Dimitrie, dar
noaptea a avut un vis care l-a cutremurat. n vis, i-a aprut Maica Domnului, care l-a dojenit:
De ce m iei de la casa mea? nfricoat de mesajul divin, contele a dus icoana acas, cutnd
s o protejeze. Se spune c el avea o fiic bolnav, care nu se putea ridica din pat. De cum a
vzut icoana, fata s-a ridicat n picioare, s-a nchinat i a fost tmduit pe loc. Astfel, tatl fetei
a primit gndul cel bun i a ridicat o biseric n locul n care fusese gsit icoana. ranul care o
gsise a adus la altar un crin, floare pe care o culesese de lng icoan. De atunci, credincioii
din sat au pstrat tradiia de a culege crini albi pentru Maica Domnului, iar credina lor a fost
rspltit cu un miracol.
ARPELE, SIMBOL BENEFIC

Pornind de la Adam i Eva, arpele a fost greit asociat cu diavolul i cu pcatul. Dar, n
Biblie, el este menionat drept semn al miracolului dumnezeiesc. Cnd Dumnezeu l-a trimis
pe Moise la Faraonul egiptenilor, El a transformat toiagul btrnului nelept n arpe, s i
fac simit puterea. Pe de alt parte, arpele a fost din vremuri strvechi simbolul
nelepciunii i al feminitii, al energiei pmntului i al vindecrii. De aceea, simbolul
universal al medicinii este reprezentat de un arpe ncolcit n jurul unui baston. Legenda
spune c bastonul i aparine lui Esculap, fiu al lui Apollo i semizeul care ocrotea medicina i
pe vindectori. Grecii au considerat ntotdeauna erpii animale sacre i foloseau un anumit
venin n ritualurile de vindecare.

ARPELE MAICII DOMNULUI

erpii subirei i vrgai, cunoscui sub numele de erpi-pisic, sunt rspndii pe tot rmul
Mediteranei, din Israel pn n Grecia i Turcia. Dar numai n Kefalonia triete aceast
varietate nsemnat cu cruce, creia localnicii i atribuie puteri miraculoase. Tradiia oral
spune c erpii Maicii Domnului aduc recolte bogate i noroc celor care i ntlnesc. Oamenii
de tiin au ncercat s gseasc o explicaie logic pentru faptul c erpii vin n biseric,
ntotdeauna pe 15 august, chiar i dup ce grecii au adoptat calendarul pe stil nou. Teoriile lor
nu sunt ns satisfctoare, iar credincioii sunt convini c asist la un miracol. Localnicii
ntrein i ei tradiia, culegnd erpii de pe drum i aducndu-i la icoane. Astfel c, n preajma
srbtorii din 15 august, poi vedea ntotdeauna civa erpi trndu-se spre altar. Acetia sunt
veninoi, dar nu muc oamenii, iar veninul lor este prea slab pentru a fi letal.

Manastirea Sfantul Andrei - scurt istoric

Manastirea este asezata in apropiere de Milapedia, Peratata. Manastirea Sfantul Apostol Andrei a fost intemeiata
in timpul erei bizantine, fiind insa reinfiintata abia in anul 1579, cand trei surori in Hristos - Benedicta, Leondia si
Magdalena - au cumparat terenul pe care se inalta odata Capela Sfantului Andrei. Tot acum, cele trei surori au
pus bazele unei comunitati monastice.

In anul 1630, imparateasa Roxana se alatura obstei manastirii, aceasta primind numele de Romila. Imparateasa
si-a donat intreaga avere manastirii, lucru ce a inlesnit cu mult stradaniile maicilor de a dobandi toate cele de
folos vietii. Datorita donatiilor primite, maicile au putut aduce in Manastirea Sfantul Andrei mai multe odoare de
mare pret pastrate in Sfantul Munte Athos. Dintre acestea, cea mai valoroasa mostenire o constituie Sfintele
Moaste ale Sfantul Apostol Andrei: talpa dreapta, ce pastreaza inca urmele cuielor cu care a fost pironit pe crucea
in forma de X, pe care si-a dat viata.

Manastirea Sfantul Andrei mai detine si un frumos muzeu bizantin ecclesial, deschis in anul 1988. Muzeul este

frumos amenajat in vechea biserica a manastirii, de altfel si singura cladire ce a supravietuit cutremurului din anul

1953. Obiectele pastrate in muzeu dateaza din perioada anilor 1300-1900. Pe langa picturile murale in fresca si

icoanele gasite in manastire, aici au fost aduse si multe alte icoane si obiecte liturgice de la bisericile parasite de

pe tot cuprinsul Kefaloniei.

La inceputul secolului al XIX-lea, in vremea ocupatiei engleze, au avut loc mai multe conflicte intre maici si
englezii conducatori, acestia din urma impiedicand multe dintre randuielile monahale: adesea intrerupeau
slujbele, iar in anul 1832 ei au acoperit frescele bisericii cu placi de azbest. Maicile din manastire se ocupa, pe
langa rugaciune si slujbe, care sunt centrul vietii monahale, si cu broderia si croitoria de vestminte preotesti si
arhieresti; ele se ocupa si cu gradinaritul. Manastirea este deschisa zilnic, intre orele 07:00 si 14:00, si intre orele
17:00 si 21:00.