CALEA SFINTEI CRUCI

BAZATĂ PE SFÂNTA SCRIPTURĂ

 RUGĂCIUNE DE ÎNCEPUT

Isuse, am venit astăzi înaintea ta pentru a suferi împreună cu

tine. Știm că suferințele noastre sunt mici pe lângă ale tale, dar
totuși, vrem sa le oferim Tatălui în unire cu suferințele tale. Doar
urmându-te pe tine pe drumul Crucii vom putea să te găsim la
capătul suferințelor. Îi oferim în rugăciunile noastre pe toți cei
care suferă în aceasta lume, pe cei care suferă din cauza bolilor,
pe cei care suferă din cauza nedreptăților, dar mai ales pe cei
care suferă din cauza păcatelor săvârșite. Te rugăm îndura-te de
toți cei care suferă, și oferă-le mângâierea ta.
Doamne, iartă puțina noastră credință și slăbiciunea noastră.
Fă-ne martori curajoși ai victoriei Tale asupra morții, astfel încât
şi noi, împreună cu Tine, să putem fi cu adevărat acel grăunte de
grâu care, căzut în pământ, dacă moare va aduce rod bogat, tu
care viețuiești și domnești în veci vecilor. Amin

ACT DE CĂINȚĂ...
 STAȚIUNEA I
ISUS SE ROAGĂ ÎN GRĂDINA GHETSÉMANI

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!

Atunci le-a spus: „Sufletul meu este trist până la moarte;

38

rămâneţi aici şi vegheaţi cu mine!”. 39Şi, mergând puţin mai

încolo, a căzut cu faţa la pământ rugându-se şi spunând: „Tată!
Dacă este posibil, să treacă de la mine potirul acesta! Dar nu
cum vreau eu, ci cum [vrei] tu” (Mt 26, 38-39).

Cea mai rece noapte din an. Se aud şoapte prin întuneric,
spiritul altcuiva veghează asupra ta. Îți aminteşti un copil mic,
plimbându-se cu mama şi tatăl său pe malul mării. Băiețelul avea
în buzunar douăsprezece pietricele mici, luate de pe țărm, de pe
străzi. Îți aminteşti cum plângea copilul pentru că pierduse una
dintre pietricele. „Lipseşte a douăsprezecea", spunea el. „Sunt
doar unsprezece acum". Tatăl său, în spatele copilului, îl
mângâia. Mama sa îl ținea în brațe.
Paharul din fața ta. E al tău? întreabă o voce! Ce greu este,
iar tu, aşa de plăpând. Nu-l atinge. Lasă-l jos. Nu vrei aşa ceva.
Promisiunea spunea altceva.
Te rog, nu îl pot duce. Apoi, o voce liniştită. Poți. Trebuie.
Voia ta, spui printre suspine. O voi face.
Slavă Tatălui...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

4
 STAȚIUNEA II
ISUS, TRĂDAT DE IUDA, ESTE ARESTAT

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!

Pe când încă mai vorbea, a venit Iúda, unul dintre cei

47

doisprezece(...). 49S-a apropiat îndată de Isus şi i-a zis:

„Bucură-te, rabbí!”. Şi l-a sărutat. 50Dar Isus i-a spus:
„Prietene, pentru aceasta ai venit!”. Atunci, apropiindu-se, au
pus mâinile pe Isus şi l-au prins (Mt 26, 47.49-50).

Miezul nopți.
Flăcări în depărtare, torțe ca niște stele în mâinile întinse.
Chiar mă întrebam când vei ajunge. Prieten vechi. Arăți mai
bătrân decât îmi aminteam. La cină erai un băiat cu un secret,
privire de argint şi neastâmpăr. Acum te uiți la mine ca o
sperietoare de ciori după recoltă.
Mereu ai păstrat distanța. Dar în seara asta, dintre toți frații,
ești singurul care mă atinge. Eşti ultimul. Şi cu un sărut. Uscat.
Primul cui.
Iar ei mă iau.
O, Isuse...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

5
 STAȚIUNEA III
ISUS ESTE CONDAMNAT DE SINEDRIU

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!
59
Arhiereii şi tot Sinédriul căutau o mărturie falsă împotriva
lui Isus ca să-l dea la moarte, 60dar nu găseau, deşi s-au
apropiat mulţi martori falşi (...). 62Ridicându-se, marele preot
i-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva
ta?”. 63Dar Isus tăcea. Atunci marele preot i-a zis: „Te conjur
pe Dumnezeul cel viu să ne spui dacă tu eşti Cristos, Fiul lui
Dumnezeu”.64Isus i-a răspuns: „Tu ai zis. Ba vă spun: «de acum
îl veţi vedea pe Fiul Omului şezând la dreapta puterii şi venind
pe norii cerului»”. 65Atunci, marele preot şi-a sfâşiat hainele,
spunând: „A rostit o blasfemie. Ce nevoie mai avem de martori?
Iată, acum aţi auzit blasfemia! (Mt 26, 59-60.62-65).

Vocile lor străpung întunericul. Tu stai în fața lor. Niciun pic

de umor, nicio ironie. Cercuri de umbră le încadrează chipurile
diforme, o cameră de oglinzi sparte, oameni înfricoşați
reflectându-se de o mie de ori. Se discută despre o revoltă. Şi
despre pace. Dar ei nu ştiu nimic. Acelaşi înger al deşertului care
îi vorbise faraonului le şopteşte şi lor în această seară: Împietriți-
vă inimile. Nu mai este nimic de spus. Niciun adevăr. Totul e
doar o aparență. Un proces simulat. Şi se tot ceartă între ei.
Furia lor e aşa de plictisitoare.
Distrug ceea ce Dumnezeu a creat.
Dar vei reconstrui.
Slavă Tatălui...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

6
 STAȚIUNEA IV
ISUS ESTE RENEGAT DE PETRU

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!
75
Atunci şi-a amintit Petru de cuvântul lui Isus care îi
spusese: „Înainte de a cânta cocoşul, de trei ori mă vei renega”.
Şi, ieşind, a plâns amar (Mt 26, 75).

L-ai iubit încă dinainte să-l fi cunoscut. El, creat pentru

loialitate, ți-a fost mereu alături. Obișnuiați să vă treziți amândoi
devreme, înainte să cânte cocoşul. Împreună, vă aminteați de
serile senine când treceați prin fața porticului, de bărcile
răsturnate, acostate pentru noapte. Apoi, un fâlfâit de aripi.
Un semn, spui tu.
Ce prevestește? întreabă el.
În timp...
Obişnuiați să stați de vorbă ore în şir. Când simțeai nevoia să
fii singur, nu voia să te lase. Trebuie să pleci.
Nu te voi părăsi.
Acum însă, un vânt întunecat. Mâinile îți sunt reci. Inima nu
are linişte. Aştepți, ştiind că nu va veni.
În depărtare, cocoşii cântă începutul unei zile noi.
O, Isuse...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

7
 STAȚIUNEA V
ISUS ESTE JUDECAT DE PILAT

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!
15
La fiecare sărbătoare, guvernatorul obişnuia să elibereze
un deţinut pentru popor, pe care îl voiau ei. 16Pe atunci aveau
un deţinut vestit, numit Barába. 17Deci, adunându-se ei, Pilát le-
a zis: „Pe cine vreţi să vi-l eliberez: pe Barába sau pe Isus care
se numeşte Cristos?” (...). 21I-au răspuns: „Pe Barába!”. 22Pilát
le-a zis: „Aşadar, ce să fac cu Isus care se numeşte Cristos?”.
Au zis toţi: „Să fie răstignit!”. 23El le-a spus: „Dar ce rău a
făcut?”. Ei însă strigau şi mai tare: „Să fie răstignit!”. 24Văzând
Pilát că nu foloseşte la nimic, dimpotrivă, agitaţia devenea tot
mai mare, a luat apă şi s-a spălat pe mâini înaintea poporului,
spunând: „Eu sunt nevinovat de sângele acesta. Voi veţi vedea!”
(Mt 27, 15-17.21-24).

Mă așteptam să fie mai înalt, dar e și el doar un om.

Să se îndeplinească.
Slavă Tatălui...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

8
 STAȚIUNEA VI
ISUS ESTE BICIUIT ȘI ÎNCORONAT CU SPINI

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!

Atunci, soldaţii guvernatorului l-au adus pe Isus în pretoriu

27

şi au adunat în jurul lui toată cohorta 28şi, după ce l-au

dezbrăcat, l‑au acoperit cu o mantie purpurie. 29Împletind o
coroană de spini, i‑au pus-o pe cap(...).(Mt 27, 27-29).

Nu ai nicio putere decât cea care ți-a fost dată de Tatăl.

Biciuiri pe spatele tău ca nişte păsări care țipă. Sângele îți
curge la colțurile gurii. Loviturile lui ard ca un tufiş în flăcări.
Cu mâinile ridicate, priveşti spre cer şi închizi ochii, încercând
să nu auzi tunetul.
Încoronarea. Suveranitatea durerii. Sângele de pe degetele lui
murdare amestecându-se cu sângele tău. V-ați înfrățit acum, în
timp ce el te ridică în picioare, într-o îmbrățişare diavolească.
O, Isuse...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

9
 STAȚIUNEA VII
ISUS ÎȘI POARTĂ CRUCEA

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!

După ce şi-au bătut joc de el, l-au dezbrăcat de mantie şi l-

31

au îmbrăcat cu hainele lui. Apoi l-au dus ca să-l răstignească

(Mt 27,31).

Lemnul acesta e aşa de greu! Cum poate un lemn să

cântărească atât? O voce. Nu doar o voce. Nenumărate. Cei
necredincioşi. Criminalii. Mincinoșii. Cei singuri. S-au adunat
cu toții în capul tău, cu toții pe spatele tău. Aşa de mulți. Cum se
poate?
Umerii te ard și îți amintești de o copilă care se plimba în
briza răcoroasă a unei dimineți de vară. A dispărut din ochii tăi,
dar a lăsat în urmă un parfum de levănțică. Acum s-a întors.
Mergi după ea. Ea ştie unde să te ducă. Mergi după ea...
Slavă Tatălui...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

10
 STAȚIUNEA VIII
ISUS ESTE AJUTAT DE SIMON DIN CIRENE

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!
32
În timp ce ieşeau, au găsit un om din Ciréne cu numele de
Símon. Pe acesta l-au constrâns să-i ducă crucea (Mt 27,32).

Câinii miros sângele de pe străzi. Cazi. Un soldat te loveşte

peste picior. Nu te mai poți mişca. E prea mare greutatea. Toate
acestea îl deranjează pe acel om cu o privire de băiat, care se uită
în continuare de parcă ar privi demonii în ochi. Un soldat îl
apucă de braț.
Cară asta. Ridică lemnul greu. Se clatină, dar duce greutatea.
Te uiți în ochii lui. Culoarea nisipului din deşert. Te gândeşti la
apă, dar ştii că nu poți să bei.
O, Isuse...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

11
 STAȚIUNEA IX
ISUS ÎNTÂLNEȘTE FEMEILE DIN IERUSALIM

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!
27
Îl urma şi o mare mulţime de popor şi de femei care-şi
băteau pieptul şi-l plângeau. 28Întorcându-se către ele, Isus le-a
spus: „Fiice ale Ierusalímului, nu mă plângeţi pe mine, ci mai
degrabă plângeţi-vă pe voi şi pe copiii voştri! (...) 31Căci dacă
aşa fac ei cu lemnul cel verde, ce se va întâmpla cu cel uscat?”
(Lc 23, 27-28.32).

Strada asta aglomerată. Le vezi prin părul încâlcit. Țipetele

lor ca nişte croncănituri de ciori. Sunt treisprezece la număr,
văitându-se, voci pline de griji, parcă ar dansa pentru a-ți uşura
trecerea în viața următoare. „Nu plângeți pentru mine", le spui
tu. „Lumea îl ține pe Dumnezeu la distanță. Plângeți pentru
asta".
Slavă Tatălui...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluiește-ne pe noi!

12
 STAȚIUNEA X
ISUS ESTE RĂSTIGNIT PE CRUCE
P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,
C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!

Ajungând la locul numit Gólgota, care înseamnă locul

33

Craniului, 34i-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar el,

gustând, n-a voit să bea.35După ce l-au răstignit, au împărţit
hainele lui aruncând zarurile; 36apoi, aşezându-se, au rămas
acolo să-l păzească. (Mt 27,33-36).

Când erai mic, obişnuiai să te joci prin locuri ca acesta, cu

solul crăpat şi pietre care parcă sufereau de artrită.
Acum vezi urme de nori. Un cuțit, o frânghie, cuie şi un
ciocan. Obişnuiai să foloseşti şi tu aceste unelte, în atelierul
tatălui tău, pentru a uni două bucăți de lemn. Acum, un tâmplar
crud te uneşte pe tine de un buştean.
Când fierul îți străpunge carnea, te gândeşti la un porumbel
coborând din cer, şoptindu-ți ceva la ureche. O promisiune de
măsline, lapte şi miere. O promisiune de iubire.
O, Isuse...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

13
 STAȚIUNEA XI
ISUS ÎI PROMITE ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR
TÂLHARULUI CEL BUN

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!
39
Unul dintre răufăcătorii răstigniţi îl insulta, spunând:
„Oare nu eşti tu Cristos? Salvează-te pe tine şi pe noi!”. 40Dar
celălalt, luând cuvântul şi mustrându-l, i-a spus: „Nu te temi de
Dumnezeu, tu care suferi aceeaşi condamnare? 41Noi pe drept
am primit ceea ce meritam pentru ce am făcut; dar el n-a făcut
niciun rău”. 42Şi spunea: „Isuse, aminteşte-ţi de mine când vei
veni în împărăţia ta!”. 43Iar el i-a spus: „Adevăr îţi spun: astăzi
vei fi cu mine în paradis!” (Lc 23,39-43).

Priveşti în ochii lui. Nu ai niciun fiu, dar acum ți-ai dori să îi

poți fi părinte acestui om. A fost imprevizibil.
Credeai că vei călători singur, nu te așteptai ca acest om să îți
fie companion în viața viitoare. Dumnezeu al surprizelor.
Dumnezeu al îndurării.
Fiul meu, astăzi vom călători fără bagaje.
Slavă Tatălui...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

14
 STAȚIUNEA XII
ISUS LE VORBEȘTE MAMEI SALE
ȘI DISCIPOLULUI

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!
25
Lângă crucea lui Isus stăteau mama lui Isus şi sora mamei
lui, Maria a lui Cleópa, şi Maria Magdaléna. 26Aşadar, văzând
Isus că stăteau acolo mama lui şi discipolul pe care îl iubea, i-a
spus mamei: „Femeie, iată-l pe fiul tău!”. 27Apoi, i-a spus
discipolului: „Iat-o pe mama ta!”. Şi, din ceasul acela,
discipolul a luat-o acasă la el (In 19,25-27).

Te uiți la ea acum, mama inimii tale, nimicitoarea de şerpi.

Îşi ridică mâinile, rugându-l pe Dumnezeu să te înapoieze în
brațele ei. Te va cuprinde din nou în curând; vei fi iarăși în
îmbrățişarea ei. Ea nu mai este a ta; de acum, ea aparține întregii
lumi.
Bucură-te, Maria...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

15
 STAȚIUNEA XIII
ISUS MOARE PE CRUCE

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!
45
De la ceasul al şaselea s-a făcut întuneric pe tot pământul
până la ceasul al nouălea. 46Iar pe la ceasul al nouălea, Isus a
strigat cu glas puternic: „Elí, Elí, lemá sabactáni?”, care
înseamnă „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai
părăsit?”. 49Iar ei spuneau: „Lasă, să vedem dacă vine Ilíe să-l
salveze!”. 50Dar Isus, strigând din nou cu glas puternic, şi-a dat
duhul (Mt 27,45-46.50).
(MOMENT DE TĂCERE)

Cel din pustiu are mâinile în jurul gâtului tău. Şi strânge. Ai

deşert în gură. Ți-e sete. Îți ridici ochii spre cer şi vezi râuri de
ochi suferinzi, aşa de multe dureri. În nemişcarea aceasta
sălbatică, simți totul. Şi arde ca un fulger. Din inima ta însetată,
strigi către Tatăl tău, iar umbrele întunecate se dispersează ca
focul aruncat în mare.
Apoi, un tunet spune: El, care trăia, e acum mort. Noi, care
trăim, suntem acum pe moarte.
Tatăl nostru...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

16
 STAȚIUNEA XIV
ISUS ESTE ÎNMORMÂNTAT

P: Ne închinăm ție, Cristoase, și te binecuvântăm,

C: Căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea!
57
Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimatéea, al
cărui nume era Iosíf, care era şi el discipol al lui Isus. 58Acesta,
apropiindu-se, i-a cerut lui Pilát trupul lui Isus. Atunci Pilát a
poruncit să-i fie dat. 59Iosíf, luând trupul [lui Isus], l-a înfăşurat
într-un giulgiu curat 60şi l-a pus în mormântul său nou, pe care
îl săpase în stâncă. După ce a rostogolit o piatră mare la
intrarea mormântului, a plecat (Mt 27,57-60).

Apusul soarelui peste deşert transformă marea în vin.

Mama te mai îmbrațişează încă o dată, apoi te lasă în mâinile
celui care te va duce în întuneric. Poartă răspunsurile tale cu el,
în inima lui care încă mai bate, în giulgiul din brațele lui, în
pânza cu care te înfăşoară, aşa de asemănătoare cu cea de acum
mult timp, când îngerii îți cântau sosirea.
O lespede de stâncă drept pat, o piatră în loc de pernă; în
această întunecime neliniştită dormi.
Dar nu pentru mult timp.
Slavă Tatălui...
P. Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
C. Miluieşte-ne pe noi!

17
 RUGĂCIUNE DE ÎNCHEIERE

Tată, primeşte-ne pe toţi

în Crucea lui Cristos;
primeşte Biserica şi omenirea,
Biserica şi lumea.
Primeşte pe cei care primesc Crucea;
pe cei care nu o înţeleg
şi pe cei care o evită;
pe cei care nu o acceptă
şi pe cei care luptă împotriva ei
cu intenţia de a şterge
şi de a dezrădăcina
acest semn din pământul celor vii.
Tată, primeşte-ne pe toţi în Crucea Fiului Tău.
Amin.
Ioan Paul al II-lea

*N.B. Acest model de Calea Sf. Crucii a fost preluat după modelul
Sf. Ioan Paul al II-lea, iar fragmentele propuse pentru meditarea
Pătimirii Domnului au fost luate din cartea Din stațiune în stațiune,
scrisă de Gray Jansen, și tradusă din limba engleză de Ioana Barcan.

18