JEAN.

CLAUDE LARCHET

Tine
,
candela
inimii aprinsd
lnv[tltura
)
P[rintelui Serghie
edilia a doua

in romdnegte de
Marinela Bojin
 Cuprins

Partea intAi
VIATA $I PERSONALITATEA

Scurtd biografie ........7

Slujirea de preot qi duhovnic.
Lumina rdspAnditd de sfAnta lui viefuire............27

Partea a doua
1NvAIATURA PARINTELUI SERGHIE

Despre pociinfi .....41,

Despre rugiciune .....................47
Despre rugiciunea lui Iisus. .....................53
Despre buna cumpdnire a puterilor sufletegti........62
Despre primejdiile rafionalismului ..... ...................... 64
Despre citirea Sfintelor Scripturi .................. ............ 66
Despre implinirea poruncilor dumnezeiegti........... 68
Despre lupta cu patimile............... ...........69
MAndria.............. ..................70
Iubirea de sine .....................70

1.65
 ]udecarea aproapeIui................ ............71
DesfrAnarea............. .............72
MAnia ..................72
Descurajarea, lehamitea trAndivia gi
molegeala inimii.................. ..................73
Deznddejdea ............. ...........76
Partea dracilor in stArnirea gi
tnvArtogarea patimilor.............. .................78
Despre lupta cu gAndurile, care duce la
biruirea patimilor. ....................81
Despre dreapta socotinld (deosebirea duhurilor)...84
Despre nevoinli .....85
Despre vieluirea potrivit virtulilor .........87
Credinfa.. ............87
infrAnarea ...........87
lnstriinarea de lume........ .....................88
Grija de a pune zi de zi bun inceput....................88
Pomenirea morlii ................90

Smerenia. ............94
Iubirea aproapelui................ .................95
Iubirea lui Dumnezeu......... ...............100
Despre cunoagterea lui Dumne2eu ........................ 101
Despre harul dumnezeiesc............ .........102
Despre sfinlenie ...104
1.56
felul vielii omenegti ..............10S
Despre vieluirea zi de zi cu Domnul.....................107
Partea a treia
CWINTE DE MANTUIRE
Cuvinte de m4ntuire............. ..................L11
 ScurtH biografie

Fiul lui Gheorghe $evici gi al Mariei Struve,

Chiril - viitorul stare! Serghie -, s-d niscut la 3
august 1903 (21. iulie, dupi calendarul nou), la
Haga (Olanda), unde pirinlii sdi erau ir vizitd
la bunicul sdu dinspre mamd, Chiril, care era
ambasador al Rusiei in fdrile de |os.l A fost
adus in Rusia pe cAnil avea trei siptimAni.
Tatil sdu era ofilier superior in armata rusd.
Provenea dintr-o nobild familie venetiand, care
poseda un domeniu in Herfegovina. Strdbunicul
siu a plecat in Banat, iar bunicul, in Rusia in
1 A fost de asemenea ambasador al Rusiei in Germania
9i Japonia. Era fiul astronomului Otto Wilhelm Struve, gi
nepotul celebrului astronom Wilhelm Struve (1793-1,854),
nlscut in provincia germani Holstein, care a adoptat nafi-
onalitatea rusi. A fost fondatorul in 1839, al observatoru-
lui din Sankt Petersburg. E socotit,,pirintele astronomiei
modeme". Chiril Struve a mai avutin afarl de Maria incd
trei fiice, una a fost prinlesa Vera Mestgerskaya, fondatoa-
rea azilului rus din Sainte-Genevieve-des-Bois; alta a fost
sofia generalului Orlov, iar a treia, sofla lui Mumm, cele-
brul producitor de gampanie.
7
 TINE CANDELA INIMII APRINSA

1752. Acesta din urmi a dobAndit rangul de ge-

neral gi i s-a incredinlat conducerea husarilor
din garda farului. S-a distins in bdtdlia de la Bo-
rodino (1512) qi a murit in bdtdlia de la Leipzig
(1813). Tatdl lui Gheorghe a fost gi el ofiler su-
perior in armata rus5.
Pentru cd statutul social al lui Gheorghe $e-
vici ii permitea sd dispund de un mare numdr
de oameni de serviciu in casa sa, s-a ingrijit sd
angajeze francezi, germani gi englezi, pentru ca,
de mici, copiii sdi, Chiril, Maria (Maga)l, qi loan2
sd vorbeascd aceste trei limbi. Aga se face cd i:r-
cd de la vArsta de opt ani Chiril vorbea perfect
franceza.I-a rdmas toatd viala recunoscitor doi-
cii sale, Paraschev4 care era franfuzoaicd, pen-
tru cd l-a invdfat limba gi cultura unei ldri care
i-a fost foarte dragd, dar gi pentru cd a contribu-
it mult la formarea sa religioasd.3
intre 1911 9i 1913, Chilil a locuit la Willman-
strand, in Finland4 unde tatdl sdu, colonel fur
acea vreme, fusese pus comandant al regimenfu-

1 Niscuti in 1899. A fost o pianistd excelentd gi a com-

pus mai multe piese muzicale.
2 Ndscut in 1901. AvAnd
dese crize de convulsii, de la
vArsta de gase luni, amurit de tAnir, in 1920.
t in Memoriile sale, mama sa scria gi ea:
,,Era o slujnicl
foarte credincioasi gi fdrd indoiald ea a pus in sufletului
copilului i:rtAia piatri a edificiului ce-avea si se inal,te mai
apoi" (Marie $evici, Sans retour. Ce quifin, Arhivele Bakh-
meteff, Universit6 de Columbi a, p. &).

8
 VIATA 9I PERSONALITATEA PARINTELUI SERGHIE

lui de dragoni. Amintirea frumusepi acestei !5ri

nu i s-a gters niciodatd din suflet. Casa in care 1o-
cuiau avea o perspectivi minunatd; situatd in-
tr-un loc inalt, avea o grddind in terase, care cobo-
ra pAnd la marele lac Saim4 impAnzit de insule
impddurite, cu maluri abrupte pline de brazi qi
de mesteceni. Iarna, Chiril - care la noui ani era
deja un cdl5re! desdvArgit - igi trsolea adesea ma-
ma in lungile ei plimbdri cilarg pe lacui inghelat.
TAnirul Chiril a pdstrat de asemeni negtearsd
amintirea Pdrintelui Serghie, preotul regimentu-
lui, de la care lua leclii de religie gi care i-a ddru-
it un Nou Testament cu text slavon gi rus, pe
doud coloane.
in Memoriile sale, Maria $evici ilinf5liqeazd'pe
Chiril in ac6asti perioadS, ca fiind un copil dez-
ghefa! curajos, bun qi generos: ,,Din cea mai fra-
gedH copil5rie a dat dovad[ de o mare bunitate.
La vArsta de opt ani, aflAnd cd femeia care se in-
grijea de fratele sdu primise vegti rele de la fami-
lia sa.qi c5 fiul ei igi pierduse slujb4 Chiril i-a dat
femeii, care, necdjit4 pleca sd-gi vadd fiul gi ne-
pofii, o hArtie impituritd, spunAndu-i: Ali vrea si
le ducefl nepolilor dumneavoaskd ceva din par-
tea mea? Este un desen pe care l-am flcut pentru
ei. Dar sd nu vd uitafi la el decAt cAnd ajungeli
acolo! in frartia imp[turiti era pe lAngn desen, gi
o bancnotl de cinci ruble, toati mica sa avere".l

r Sans retour. Ce qui

fut, p.65.
9
 TINE CANDELA INMII APRINSA

Tatdl sdu fiind numit in191,4 general al husa-

rilor din Garda imperiald gi ,,membru al suitei
Majestdfii Sale", Chiril a mers cu intreaga fami-
lie sd locuiasci Ia Tarskoe Selo, unde se afla pa-
latul farului.1in'vArsti d,e unsprezece ani, Chiril
a primit, ca toli fiii de demnitari, gradul (onori-
fic) de ofiler gi a primit o micd formalie militari,
in care echitafia era pe primul plan. Fotografiile
de familie ni-l aratd cdlare pe un splendid cal
alb (era culoarea cailor regimentului de gardd
pe care-l conducea tatdl siu), in uniformd de ga-
15, cu sabia la gold, avAnd aerul celui care-qi ia
in serios funcfia.
Intre 1915 gi 1916,{n timpul rdzboiului, fami-
lia a stat in mai multe rAnduri la Kislovodsk, un
orag din Caucaz, apoi, la sfArgitul anului 1916,
s-au dus si locuiascd pentru o vreme la Tiflis,
unfe generalul $evici igi avea garnizoana.
In 19L7, la izbucnirea revolufiei, familia $e-
vici gi-a vdnst toate bunurile confiscate (mai
ales locuinla gi pddurile pe care le aveau in re-
giunea Voronej). Ca multe alte familii nobile,

1 Generalul Gheorghe $evici era unul dintre apropiafii

laruIui Nicolae al Il-lea gi al soliei lui, dupd cum se vede
din aceastd scrisoare a farinei citre soful siu, datatl 31 ia-
nuarie L915: ,,Mi-am luat la revedere de la cinci ofileri ca-
re se intorceau de la tdzboi, printre care $evici, care era
trist ci nu poate aqtepta ftetoarcerea voastri; va pleca mAi-
ne, cici se teme cI altfel igi va pierde regimentul,,. yezi,
de asemenea, gi memoriile Mariei $evici.

10
 VIATA $I PERSONALITATEA PARINTELUI SERGHIE

s-au refugiat la Petrograd, la Kislovodsk, unde

mai stituseri in numeroase rAnduri. Au reugit
si rdmAni acolo pane ir.1920, in pofida ocupirii
oraqului cAnd de ,,albl", cAnd de ,,rogii".
lncd adolescent, Chiril a intrat irr 1918 alituri
de tinerii de vArsta sa in gruparea Uniunii panru-
se a tineretului monarhist, fondatd de contele Mi-
hail Grabbe; acolo i-a intAlrrit pe unii dintre cei
care aveau s5-i devind prieteni apropiafi, printre
care Alexandru Kasem-Beg Si printul Madimir
Romanov. Tatdl siu a luptat in acea vreme in
armata albd, condus[ de generalul Denikin, apoi
de generalul WrangheL in octombie 1920, fami-
lia a fost silita ca mufi altele, sd ia calea exilului,
pdrdsind Rusi4 prin Odesa, spre Constantinopol.
Dupd o scurtd qedere in Elvelia (unde Chiril a
dat un examen la nivelul bacalaureatului), fami-
lia sa a locuit doi ani la Berlin. Acolo, Chiril gi-a
gisit o slujbd la o bancd. $i-a ostoit aici pasiunea
pentru muzica clasic6, ir speciald pentru operd
(igi amintea cum, in acea perioadd de inflafie ga-
lopant6, i se intAmpla s5-gi cheltuiascX salariul pe
o siptimAnd pentru a-qi cumpira bilet la un con-
cert). La Berliru unul dintre prietenii sii a fost
Paul B. Anderson, viitorul conducitor alMigcdrii
internalionale a tineretului cregtin (YMCA).l
intgZg, familia $evici s-a instalat la Paris, in-
tr-un imobil situat pe bulevardul Fr6miet, la nu-

l Vezi P..B. Andersory No East orWest,PNis,\985,p.124.

11
 TINE CANDELA INIMII APRINSA

mdrul 9, in arondismentul XVI. Chiril gi-a gdsit

de indatd de lucru la banca Morgan, al cdrei se-
diu se afla in Place Vendome; sarcina sa acolo
era sd lind contabilitatea conturilor curente ale
capetelor tncoronate, prinli gi mari duci. Locuia
cu pdrinfii sdi, a clror casd era frecventati de
marile figuri ale emigraliei ruse: intelectuali, ar
tigti gi politicieni.
La sfArgihrl anului 1924, Cl'rLlirl s-a implicat in
migcarea Tinerilor ruqi(Mladoross), care toorrai fu-
sese creatd. Condusd de Alexandru Kasem-Begl,
aceasti organizalie politicS, care iqi avea sediul
la Paris gi era repezentatd in doudzeci gi gase de
ldri, a fost cea mai importantd qi mai activd or-
ganizalie a emigraliei ruse.2 Cu un caracter na-
lionalist - una dintre devizele sale era: ,,Nici
Alb, nici Rogu, Rus" - qi pdtrunsd-de idealuri re-
ligioase, ea milita pentru restaurarea in Rusia a
unei monarhii democratice, lucru ce se reflecta
la un moment dat printr-o altd devizd a ei: ,,ta-
rul gi sovietele" (acest ultim termen fiind folosit
in sensul lui prim, de adundri ale reprezentan-
filor alegi). Aceastd pozilie ii conferea un carac-
ter ambiguu gi incomod - adversarii ei de stAn-
ga o actazau cd e e dreapta, iar adversarii de

1 Despre Alexandru Kasem-Beg, vezi teza consacrati

lui de Mireille Massip, La odriti est ftle du temps. Alexandre
Kasem-Beg et l'1migration en Occident, Geneve, Editions
Georg,1999.
2 Despre istoria
acestei migciri, vezi ibidem.

12