Sunteți pe pagina 1din 10

Pelerinaj in Sfantul Munte Athos

Muntele Athos (Aghion Oros) inseamna Muntele Sfant, reprezentand unul dintre cele
mai importante locuri de pelerinaj. Mai este denumit si Gradina Maicii Domnului.
Traditia ne spune ca aici a venit Maica Domnului si acest munte a devenit mostenirea
ei. Pana la venirea Maicii Domnului aici, Sfantul Munte se afla sub intunericul
inchinarii la idoli, iar pe varful Athonului se afla idolul Apolon, fiind facut din aur si
de dimensiuni mari. Cand Maica Domnului, impreuna cu Sfantul Apostol Ioan au
coborat de pe corabie ca sa vesteasca intruparea fiului lui Dumnezeu, despre
rastignirea, invierea si inaltarea Lui la ceruri, idolul Apolon s-a prabusit si s-a
sfaramat in mii de bucati. Maica Domnului a ales ca acest loc sa fie locuinta
calugarilor, pustinicilor si a fagaduit ca ii va ajuta in lupta cu diavolul : "ma voi face
lor ajutatoare si nebiruita, ii voi invata cele ce se cuvine sa le faca si ii voi sfatui in
cele ce se cuvine sa nu le faca; iar dupa moarte voi infatisa Fiului si Dumnezeului meu
pe aceia care cu iubire de Dumnezeu si intru pocainta isi vor savarsi viata lor in
muntele acesta si le voi cere de la Dansul desavarsita iertare a pacatelor" . Aceasta
fagaduinta a fost invrednicita ca sa o auda din gura Maicii Domnului Sfantul Petru,
atonitul considerat unul dintre cei mai mari pustnici ai Sfantului Munte si care a trait
in secolul IX.
La Athos, pe Fecioara Maria o fericesc fiii ei din toate natiile (neamurile lumii). La
inceput locuiau in aceleasi manastiri, fara sa fie separati pe criterii de nationalitate.
Domnitorii romani, atat muntenii cat si moldovenii, au ajutat foarte mult Sfantul
Munte, dar nu s-au gandit sa infiinteze manastiri romanesti, stiind ca ajuta
monahismul ortodox, care este unul si acelasi, ori din ce natie se va trage fiecare.
Cu timpul au aparut manastiri populate exclusiv : de greci, de rusi - Sf. Pantelimon, de
sarbi - Hilandaru, de bulgari - Zografu.
Domnitorii romani sunt ctitori la toate manastirile athoniste, donatiile lor insumate
atingand valoarea de 5 miliarde de dolari aur. La Zografu este drapelul Moldovei lui
Stefan cel Mare si Sfant si este pictat si Domnitorul. La sf. Petru este pictat
Brancoveanu si Neagoe Basarab, iar la Simonos Petras este pictat Mihai Viteazul.
Pe langa manastiri subordonate lor exista schituri, chilii si colibe. Schitul poate sa fie
la fel de mare cat o manastire, cum este Schitul romanesc Prodrumul, dar este
subordonat unei manastiri, in cazul nostru Marea Lavra. O chilie cuprinde o casa cu
mai multe camere, avand si un paraclis in care se savarsesc slujbele, fiind mai mult
vietuitori aflati sub ascultarea unui Staret. Coliba are o camera sau doua, fara paraclis
si este locuita de un vietuitor sau doi, care traiesc viata pustniceasca. Mai exista
pesteri, unde se mai caiesc pustnici in conditii foarte aspre de viata.
Sfantul Munte este parte autonoma a statului grec, aflandu-se in subordonarea directa
a minsterului de externe. Spiritual apartine de Patriarhia de la Constantinopol, la Sf.
Liturghie fiind pomenit Patriarhul Bartolomeos din Istanbul.
Numarul de manastiri este stabilit prin lege de 20, si nu este permisa crearea sau
desfiintarea vreuneia. Sfantul Munte este condus de "Sfanta Obste" alcatuita
(constituita) din staretii celor 20 de manastiri, iar fiecaruia ii revine dreptul sa fie seful
obstii timp de un an de zile in ordinea prestabilita.
Sfantul Munte are la Careea Chinotita, care conduce tot Sfantul Munte . Chinotita este
formata din doi calugari greci, unul sarb, unul bulgar si unul rus. Acestia au stampila
Sfantului Munte si numai toti laolalta pot sa o puna pe un act.
Regimul de viata al manastirilor este astazi de obste. In Sfantul Munte Athos s-a
definit invatatura dogmatica a Bisericii Ortodoxe despre Energiile necreate prin
Sfantul Grigorie Palama si s-a creat Filocalia rugaciunii neincetate. In anul 963 se
infiinteaza prima manastire, Marea Lavra de catre Cuviosul Dionisie Athonitul , apoi
rand pe rand se ridica si celelalte manastiri.
In secolul al X-lea imparatul Constantin Luptatorul a dat o lege, interzicand accesul
femeilor in Sfantul Munte Athos, iar imparatul Alexie Comnen a prelungit si intarit
aceasta lege, care este valabila si astazi.
Ce poate fi mai ziditor sufleteste decat un pelerinaj la Sfantul Munte ? In pelerinaj
Dumnezeu si omul se cauta reciproc si de intalnesc tainic in chip haric. Pelerinul
doreste sa se atinga de locul sfant, de moastele sfintilor sau de icoanele facatoare de
minuni, in care si prin care s-a aratat puterea sfintitoare a lui Dumnezeu, pentru a se
intari in credinta, nadejde si dragoste dumnezeiasca. In timpul pelerinajelor, Duhul
Sfant trezeste in om o dorinta mai mare de sfintenie, de innoire a vietii.
Ca sa ajungi in Sfantul Munte trebuie sa strabati cei 960 km cu masina in aproximativ
12 ore traversand Bulgaria de la Nord la Sud, de regula pe timp de zi. Dupa o calatorie
istovitoare fara pauze se ajunge in miezul noptii in Ouranopolis, punctul terminal dar
si locul de intrare in Sfantul Munte. Cazarea se face la hotel-pensiune, unde pentru
aproximativ 20 de euro prinzi cateva ore de somn.


Dimineata, bucuria duhovniceasca de a vizita Sfantul Munte inlatura orice urma de
oboseala. Dupa o gustare, trebuie scos permisul de intrare in Sfantul Munte Athos,
denumit Diamonitiron si care se obtine in urma unei chemari sau cerere de viza la
Tesaloniki. Urmeaza obtinerea biletului de vapor. La 9:30 se ridica "usa" din prova
vaporului. Imbarcarea se face cu controlul strict al actului de identitate,
Diamonitironului si al biletului de calatorie. In vapor intra autocamioane, dubite,
masini de teren incarcate cu provizii pentru Sfintele Munte. Pe puntea de sus a
vaporului se desfasoara privelistea peninsulei lunga de 57 km si cu o latime de 7,10
km, ce creste treptat de la 510 m pana la 2033 m Vf. Athon, situat la extremitatea
peninsulei. Suntem insotiti de un stol de pescarusi, care cersesc de mancare de la
calatori. In departare se vad pe apa linistita si transparenta un grup de delfini. Unii nu
se mai satura sa priveasca natura, gandindu-se la locuri sfinte pe care o sa le
descopere, altii isi fac canonul de rugaciune. Vaporul isi coboara oblonul din prova, la
primul ponton, arsana, unde face schimbul de oameni si marfa. Apoi pleaca imediat cu
multa precizie, parand ca totul este atat de simplu si de usor.
Urmeaza si prima manastire ce se vede de pe mare : Manastirea Dochiariu, unde se
afla cea mai cunoscuta icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, dupa Portarita,
si anume "Grabnic ajutatoarea". Cu gandul evlavios la aceasta minunata icoana,
timpul se comprima si ajungem imediat la urmatoarea manastire, Manastirea
Xenofont. Aici aflam izvorul de aghiazma al Sfantului Gheorghe, unde a ajuns icoana
facatoare de minuni a Sfantului Gheorghe, ce a calatorit dreapta pe mare. Tot in
aceasta manastire se afla icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului Odighirita,
adica Povatuitoarea.
Manastirea Sfantul Pantelimon, cunoscuta si sub denumirea de Rusikon, este situata
intre manastirea Xenofont si portul Dafni, pe tarmul Marii Egee. Ctitorul manastirii
este domnitorul Moldovei, Gavriil Calamachi, care fiind bolnav, a promis ca daca se
va vindeca ii va face o manastire Sfantului Pantelimon. Aici se gaseste cel mai mare
clopot din lume, de 14 tone, cu diametrul de aproximativ 4 metri si cu limba care
cantareste aproape o tona. Clopotul se trage numai de limba.
In anul 1895 fratii Lumiere au fabricat primele aparate de fotografiat. Aparatul cu
numarul de fabricatie 3 a fost donat Sfantului Munte. La intrarea in manastire, vedem
o fotografie realizata pe 21.08.1903, in care Maica Domnului apare in chip minunat.
Aici a trait Sfantul Siluan Athonitul, iar in manastire ne inchinam icoanei
reprezentandu-l pe Domnul Iisus Hristos, transmitandu-i Sfantului Siluan
binecunoscutul indemn:Tine-ti mintea in iad si nu deznadajdui ! .
In apropiere, pe un platou situat deasupra portului Dafni se afla manastirea
Xiropotamu cu hramul sfintilor 40 de mucenici. Ctitorii acestei manastiri sunt
imparateasa Pulheria si ... sultanul Selim, care a dat bani pentru reconstructie. Aici se
gaseste cea mai mare bucata din lume din Lemnul Sfintei Cruci (31cm/16 cm/2,5 cm),
in care se afla si gaura facuta de cuiul care a fost batut.
In fiecare an in ziua praznicului, pe 9 martie, pe Sfanta Masa rasarea o ciuperca. Ea a
incetat sa mai rasara de cand parintii au slujit cu papistasii.
In continuare mergand spre capul peninsulei intalnim manastirea Simonos Petras pe o
stanca, la 230 m deasupra nivelului marii. Cuviosul Simeon, pe cand se afla la
rugaciune intr-o pestera, in noaptea nasterii Domnului, a vazut doi ingeri cu o franghie
in mana, care au taiat varful unei stanci, ramanand un mic platou. Unul din ingeri i-a
zis:Pe acest loc sa cinstesti o manastire in cinstea nasterii Domnului. Dupa
inceperea lucrarilor, muncitorii au vrut sa plece datorita locului prapastios si extrem
de primejdios. Atunci cuviosul Simeon l-a trimis pe ucenicul sau sa-i cinsteasca cu un
pahar de vin. Acesta a alunecat si a cazut de pe schela in prapastie. S-a intors teafar si
cu tava plina cu paharele cu vin. Aceasta minune i-a convins pe muncitori sa termine
de construit manastirea.
In arhondaricul manastirii exista un tablou cu chipul lui Mihai Viteazul, fiind pomenit
la fiecare Sf. Liturghie drept ctitor datorita domniilor sale.
In biserica mare se afla icoana Maicii Domnului facatoare de minuni care a venit
singura de la marea Vatoped.
Printre cele mai importante moaste se afla mana calda a Mariei Magdalena, mana cu
care s-a atins de Iisus Hristos, dupa ce a inviat din morti.
La o ora de mers pe jos se ajunge la manastirea Griogriu, unde este pomenit ctitor
Stefan cel Mare si Sfant. Aici se afla singura icoana care a scapat neatinsa din toate
incendiile, icoana Maicii Domnului Pantanasa, icoana daruita de de Maria de
Mangop, sotia lui Stefan cel Mare si Sfant. Aici am avut binecuvantarea sa
fotografiem sfintele moaste: capul Sfantului Dionisie Anopagitul, particele din
moastele Sfantului Nectarie Taumaturgul, capul Sfintei Fotini Samariteanca.
Dupa o ora si jumatate de mers pe jos de la manastirea Dionisiu, se ajunge la
manastirea Sfantul Pavel, unde intalnim pe langa foarte multe sfinte moaste, darurile
magilor, aur impletit ca o dantela, tamaie si smirna in forma sferica, daruite in 1470 de
Maro, fiica domnitorului Serbiei, Gheorghie Brancovici, sotia sultanului Murat al II-
lea, si mama vitrega a sultanului Mahomed al II-lea, cel care a cucerit
Constantinopulul. Una din podoabele de pret ale manastirii este si icoana facatoare de
minuni a Maicii Domnului, Mirovlitisa, adica izvoratoare de mir. In manastire se afla
7 paraclise, unul dintre ele fiind ail sfintilor martiri brancoveni. De la manastirea Sf.
Pavel urcam creasta muntelui, pe cealalta parte, intr-o vale foarte abrupta, ce apartine
tot de manastirea Sf. Pavel , se afla schitul romanesc Lako, in greceste insemnand
groapa, adica schitul din groapa.
Schitul Lako numara acum 12 chilii, avand o biserica mare, Kiriakon, cu hramul Sf.
Dimitrie, unde se aduna toti calugarii, savarsind Sf. Liturghie duminica si in toate
zilele de sarbatoare.
Capitala Sfantului Munte este Careea, unde intalnim biserica Protaton, una din cele
mai vechi cladiri din Athos, construita in secolul al IX-lea. Ea adaposteste icoana
facatoare de minuni a Maicii Domnului Axion Estim, adica Cuvine-se cu
adevarat, la care a scris ingerul cu degetul in marmura rugaciunea Cuvine-se cu
adevarat. Langa bierica Protaton se afla Chinotita, adica cladirea Sfintei Comunitati a
Sfantului Munte, unde au loc sinoadele.
Aproape de Careea se afla schitul Sf. Andrei, unde te poti inchina la sfintele moaste,
printre care si capul Sfantului Andrei.
La Colciu chilia romanesca Sf. Gheorghe ne inchinam la mormantul vestitului
duhovnic Dionisie Ignat, care ultimii 5 ani a fost orb, dar care se spune ca i s-au
deschis ochii sufletului. El a trait 95 de ani (1909-2004), iar pe piatra de mormant este
scris:Sub aceasta Sfanta Cruce doarme vesnic somnul dulce ieroschimonahul
Dionisie Ignat/ Din Moldova lui Stefan cel Sfant si minunat pentru vesnicie, mila sau
urgie.
Nu departe de Colciu, putin mai la vale, se afla Shitul Sfantului Ipatie (schitul
romanilor ardeleni), unde se nevoiesc trei parinti roman. Acesta a fost construit de
ciobanii din imprejurimile Sibiului, unde o vreme a adstat Printele Arsenie Boca i
recent a fost pictat de iscusitul pictor iconograf ( ardelean ) Ioan Popa. Zona in care
se gaseste chilia are o clipa foarte buna si livezi bogate.

Cel mai mare si cel mai vechi schit din Sfantul Munte este Schitul "Sf. Ana",
apartinand de Manastirea Marea Lavra. Acest Schit atesta din secolul al XIV-lea,
ctitor fiind cuviosul Gherontie, ultimul egumen al manastirii Vuleftiria.
In biserica Schitului ne putem inchina la Sfintele Moaste, printre care si piciorul stang
(partea de jos) al sfintei Ana, Capetele Cuviosilor Mucenici Macarie si Nectarie, o
parte din Moastele Cuviosului Mucenic Nichita, particele de la Sfintii: Vasile cel
Mare, Panteleimon, Ioan Gura de Aur, Artemie, Gheorghie (sange), Haralambie,
Trifon, Teodor, Parascheva, precum si la Icoana Facatoare de Minuni a Sfintei An,
aflandu-se langa strana arhiereasca. Chiliie sunt in numar de 44, iar monahii in jur de
70.
In latura sud-estica a Muntelui, exact la jumatatea ei, se afla schitul Kavsokalivia,
intemeiata in secolul al XVIII-lea de Cuviosul Acachie. In partea stanga a schitului se
afla Chilia Sfantului Metodie al Constantinopolului.

Schitul romanilor din Muntele Athos, Prodromul, este unul din cele doua Schituri
romanesti din muntele Athos, alaturi de Schitit ul Lako, si depinde de Marea Lavra.
Schitul Prodromu se afla la capatul rasaritean al peninsulei, numit Vigla, intr-un tinut
pustiu si bantuit de furtuni Din aceste motive schitul a luat numele Sfantului Ioan
Botezatorul, Prodromu in limba greaca. Locul este salbatic, cu minunate frumuseti
naturale, prielnic sihastriei si inaltei contemplatii bisericesti. In partea de rasarit a
schitului se intinde Marea Egee, mereu agitata si plina de valuri si furtuni, iar spre
apus se inalta, pana la altitudinea de 2033 m, Muntele Athos, a carui varf de marmura.
.in mare parte a anului acoperit cu zapezi, scanteiaza sub razele soarelui, cu mult timp
inainte de rasaritul lui. Locul a fost indragit de pustnici, doritori de inalita viata
duhovniceasca.
De cine a fost zidit acest paraclis, inca nu se stie. Dar pe peretele sudic al lui, in afara,
se afla inscriptia: "Reinnoit de ieromonahul Iosif Hiotul, 1754".
La Schitul Prodromu ne putem inchina la Icoana facatoare de minuni a Maicii
Domnului numita "Aparatoarea de Foc". Printre icoanele facatoare de minuni se
numara si Icoana Sfantului Ioan Boteazatorul, care se afla in catapeteasma
paraclisului. Comoara cea mai pretioasa a Schitului este Icoana Facatoare de Minuni a
Maicii Domnului numita "Prodromita", care s-a zugravit singura.
Pelerinul care ajunge la Prodromu rmne impresionat de chipul monahilor, de mersul
aspru pe piatra din curtea mnstirii, de cerul de cristal i de marea albastr care se
ntinde, aparent fr sfrit, sub privirile asceilor.
La Prodromu, pelicula poate surprinde doar vizibilul. Rmne mult loc pentru lumini
nevzute, dar prezente, vii, care se ntipresc n suflet i te vor face s ai mereu
nostalgia acestui loc.

Manastirea Marea Lavra este cea dintai asezare chinoviala din Athos si prima din
eparhia Sfantului Munte. Aceasta manastire athonita a fost intemeiata prin osardia
pustnicului Atanasie din Trapezunda, si cu ajutoare banesti date de catre imparatii
Bizantini, Nichifor Focas (963-959) si Ioan Tzimisca (Ioannis Tzimikes: 969-973). Ea
este asezata la capatul peninsulei, aproape de tarm.
Initial Manastirea Lavra a fost inchinata Bunei Vestiri, insa a luat hramul Adormirii
Cuviosului Atanasie dupa savarsirea acestuia, hram care se praznuieste in 5 iulie.
Dintre voievozii romani, Vladislav I, domnul Tarii Romanesti, este primul ctitor
(secolul XIV) despre care avem informatii. El a daruit manastirii o vestita si frumoasa
icoana a Sfantului Atanasie. Grigore Ghica si Serban Cantacuzino s-au adaugat si ei
intre ctitori, iar mai tarziu li s-a alaturat si Constantin Brancoveanu, care va aduce si el
in procesiune capul Sfantului Mihail Marturisitorul, spre a scapa de invazia lacustelor.
La Manastirea Lavra, ne putem inchina la Icoana Maicii Domnului "Cucuzelissa",
despre care traditia spune ca a venit singura in manastire si s-a astezat in catapeteasma
bisericii mari. Printre icoanele facatoare de minuni se mai numara si Icoana Maicii
Domnului "Econoama" si Icoana Maicii Domnului "Eleovritissa".
In biserica se pastreaza cateva particele din Sfanta Cruce si multe sfinte moaste. In
capela Sfintilor 40 de Mucenici se gaseste mormantul Sfintului Atanasie Athonitul, iar
in tezaurul Manastirii Lavra se pastreaza lucruri de mare pret: mitra si sacosul care au
apartinut imparatului Nichifor Focas, ferecaturi, vesmite si alte odoare.

Pe un platou inconjurat de multa vegetatie, la o altitudine de 200 m de la nivelul marii,
se afla Manastirea Caracalu. Este mica ca intindere si are aspectul unei fortarete. In
partea de apus se inalta turnul de aparare. Manastirea este inchinata Sfintilor Apostoli
Petru si Pavel, aceasta fiind si denumirea ei veche, cand a primit numele de Caracalu.
Biserica Manastirii Caracalu adaposteste cateva odoare de mare pret: o particica din
Sfanta Cruce, icoana facatoare de minuni a Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, capul
Sfantului Apostol Bartolomeu, degetul cel mic de la mana dreapta a Sfantului Ioan
Botezatorul, capul Sfantului Policarp, episcopul Smirnei. Alte sfinte moaste mai sunt
si mana stanga a Sfintei Mucenite Marina, particele din moastele Sfintilor Mucenici
arsi in Nicomidia, de la Sfantul Mercurie si Sfantul Ioan cel Milostiv, de la Sfantul
Haralambie si Sfantul Averchie, Sfantul Orest si Sfantul Mucenic Ghedeon.
In Biserica se afla si o icoana facatoare de minuni pictata de un necunoscut zugrav in
jurul anului 1540. In anul 1700 un incendiu a distrus toata manastirea cu exceptia
icoanei - i-a fost ars doar spatele, fata ramanandu-i intacta.

La jumatate de mers pe jos de la Manastirea Caracalu, se afla Sfanta Manastire
Filoteu, care este zidita pe un platou, la altitudinea de 330 m , de partea dreapta a
raului Milopotamos. Manastirea a suferit si ea din pricina navalirii piratilor si a
incendiilor. Lipsa turnului de aparare se datoreaza incendiului din 1871, care l-a
distrus. potrivit traditiei, pe locul manastirii se afla un templu pagan al lui Asclipie, in
locul caruia Marele Constantin a zidit aici o episcopie. Atestat documentar, ctitorul
manastirii este considerat Cuviosul Filoteos, pustnic contemporan cu Sfantul Atanasie
Athonitul.
In biserica se afla o veche si vestita icoana a Maicii Domnului numita Glycophilousa,
care se traduce: Dulcea Sarutare, care are reprezentata pe spatele ei Rastignirea. O
alta icoana importanta este cea a Maicii Domnului "Gherontissa", care de asemenea a
ajuns la manastire in chip luminat. In clopotnita se afla Paraclisul Sfintei Marina. In
corpurile Manastirii se afla Paraclisele Sfantului Ioan Gura de Aur si al Sfantului
Nicolae. In afara Manastirii se afla Paraclisul Sfintilor Trei Ierarhi, Paraclisul
Sfantului Trifon si Paraclisul Nasterii Maicii Domnului, precum si biserica cimitirului.

Manastirea Iviron este una dintre principalele manastirile ce inalta rugaciuni
Domnului pe Sfantul Munte Athos, a treia in ordine ierarhica, intre cele douazeci de
manastiri athonite, dupa Manastirea Marea Lavra si Manastirea Vatoped. In vechime,
aceasta manastire se numea "Manastirea Ivirica", dupa locul de origine al ctitorului ei.
Manastirea athonita Iviron, care pastreaza cu mare bucurie si evlavie Icoana Maicii
Domnului Portarita (potrivit traditiei athonite, aceasta icoana a venit pe mare, de la
Bizant) este constru-ita la mica distanta de mare, pe coasta nord-estica a peninsulei, pe
un mic ses si se ajunge acolo din Kareia, pe o carare pietruita care coboara pe aproape
tot parcursul ei.
Manastirea Iviron este una din cele mai mari si bogate manastiri de pe Muntele Athos.
Intr-o vreme, manastirea avea in jur de 200 de calugari. Manastirea Iviron pastreaza
mai afla multe Sfinte Moaste: 150 de cutii de argint (au atat de multe particele de
moaste incat, in fiecare zi, la Sfanta Liturghie, scot moastele unui sfant din ziua
respectiva): sange de la Sfantul Apostol Petru (o mana de tarana plamadita cu sange,
varsat de Apostol pentru Hristos, la Roma, in anul 55), o particica din fasa Domnului,
o particica din moastele Sfantului Ioan Botezatorul, mana Sfantului Ioan Gura de Aur,
mana Sfantului Mucenic Pantelimon, mana Sfantului Mucenic Haralambie, capul
Sfantului Nichita Romanul, al Sfantului Teodor Stratilat, al Sfantului Teodor Tiron si
alti sfinti.




Muntele Athos, acest loc sfant binecuvantat de Maica Domnului si de numerosi sfinti
transforma omul care vine cu inima curata, imbogatindu-l duhovniceste.